VIDEO: Camera Deputaților a adoptat proiectul legii privind pensiile speciale. Ce prevede și de când se aplică

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, luni, proiectul legii pensiilor speciale, pe care l-a pus în acord cu decizia Curţii Constituţionale.

Au votat „pentru” 174 de deputaţi, 81 au votat „împotrivă”, iar 17 s-au abţinut, potrivit Agerpres.

Proiectul de lege a fost adoptat fără modificări de fond faţă de forma pe care a adoptat-o Senatul săptămâna trecută.

Noua forma a legii care reglementează pensiile speciale introduce o impozitare progresivă de la 10-20% dar menține pensiile mari pentru magistrați.

Curtea Constituţională a solicitat o serie de modificări ale legii doar în legătură cu pensiile de serviciu ale magistraţilor.

Preşedintele USR, Cătălin Drulă, a declarat, luni, în plenul Camerei Deputaţilor, la dezbaterea asupra proiectului legii pensiilor speciale, că forma actuală a legii este de „menţinere a pensiilor speciale”, fiind „cea mai sfidătoare de până acum”.

Preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, Alfred Simonis (PSD), a declarat luni că proiectul legii privind pensiile speciale respectă atât solicitările Comisiei Europene, cât şi deciziile Curţii Constituţionale.

Proiectul pensiilor speciale, adoptat. Ce prevede:

Noua formă a legii prevede ca judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării.

De asemenea cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”.

O altă noutate care reglementează pensiile speciale pe următorii 20 de ani prevede că

• „Începând cu data de 1 ianuarie 2024, prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr.303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art.221 alin.(1) din aceeaşi lege, se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 47 de ani şi 4 luni.

Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzute la art. 211 alin (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege. La calculul acestei vechimi se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. II.”.

O altă clarificare adusă de către Ministerul Finanţelor asumată doar de PSD, nu şi de PNL se referă la impozitul lunar pentru fiecare plătitor de venit din pensii introduce sintagma „sau egală cu acesta”, în cazul venitului lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile

• o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă care este aplicată progresiv cu cota de impunere de „15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta”.

De asemenea aceeaşi singtamă „sau egală cu acesta” este introdusă şi pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv cu cota de impunere „15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta”.

Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii astfel pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%.

Pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile:

• o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
• 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
• 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;

Pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

• 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
• 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
• 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Camera Deputaţilor urmează să adopte, în plenul de luni, de la ora 17.00, raportul de admitere la proiectul de lege privind pensiile de serviciu, în calitate de for decizional.

Săptămîna trecută Senatul a adoptat noua formă a legii pensiilor speciale ca urmare a deciziei Curții Constituționale. De precizat este că din forma inițială s-a eliminat prevederea privind recalcularea pensiilor.