VIDEO: Povestea neștiută a înființării Teatrului de Păpuși din Alba Iulia. 70 de ani de ”Prichindel” și generații întregi de copii

Generații întregi de copii din Alba Iulia și împrejurimi i-au trecut pragul de-a lungul anilor. Teatrul de Păpuși ”Prichindel” împlinește 70 de ani de existență.

Puțină lume știe că totul a început de la o familie din oraș, care a văzut un spectacol pentru copii.

Oamenii au fost atât de impresionați, încât au vorbit cu prietenii lor și au format o trupă de amatori, fiecare contribuind cu talentul său.

În ultimii ani, instituția a devenit relevantă la nivel național, printre teatrele pentru copii, având colaboratori de marcă. Organizează la Alba Iulia și un festival de teatru pentru copii și adulți.

Alba24 a discutat cu managerul instituției, Ioana Bogățan, de la care a aflat cum sărbătorește ”Prichindel” împlinirea celor 70 de ani de existență.

Duminică, 4 septembrie, ”Prichindel” va oferi celor mici o zi întreagă de bucurii. Toate evenimentele vor fi organizate pe esplanada din fața Catedralei Romano-Catolice din Cetatea Alba Carolina. Toată lumea e invitată.

Program 70 de ani de la înființarea Teatrului de Păpuși „Prichindel”, duminică, 4 septembrie:

• Orele 11:00 – 19:00 – Momente interactive
  • Păpuși gigant, actori pe picioroange, statui pe picioroange, triciclete cu baloane
• Ora 11:00 – Bucătarul regelui
  • Magic Puppet Cluj-Napoca – spectacol de teatru pentru copii, 40 min.
• Ora 12:00 – Atelier de fun science
  • Magic Puppet Cluj-Napoca – 60 min.
• Ora 13:00 – Atelier de mânuire păpuși
  • Teatrul de Păpuși „Prichindel” Alba Iulia – 60 min.
• Ora 14:00 – Atelier de face-painting
  • Magic Puppet Cluj-Napoca – 60 min.
• Ora 15:00 – Atelier de baloane modelabile
  • Magic Puppet Cluj-Napoca – 60 min.
• Ora 16:00 – Atelier de face-painting
  • Magic Puppet Cluj-Napoca – 60 min.
• Ora 17:00 – Muzicanții din Bremen
  • Teatrul de Păpuși „Prichindel” Alba Iulia – spectacol de teatru pentru copii, 40 min.
• Ora 18:00 – Carnavalul marionetelor
  • Teatrul de Păpuși „Prichindel” Alba Iulia – spectacol de teatru pentru copii, 40 min.
• Ora 19:00 – Rolling Strings Puppet și taraful 10 sfori
  • PurAnima București – show muzical interactiv, 40 min.

Istoria neștiută a Teatrului de Păpuși ”Prichindel”

Teatrul are o istorie surprinzătoare, pe care Alba24 a aflat-o de la reprezentanții instituției, cei care au documentat în mod amănunțit toată perioada celor 70 de ani de existență.

Istoria teatrului de păpuși din Alba Iulia se leagă de cea a familiei Huiu, care iubea teatrul, iubea cultura, în contextul în care Alba Iulia era un mic și simplu orășel de provincie.

Ei au avut prilejul de a urmări un spectacol de păpuși, susținut de trupa secției germane a teatrului din Sibiu, la Casa de cultură din oraș, actuala Casă de Cultură a Studenților.

Au fost atât de încântați de ceea ce au văzut și, pe fondul absenței evenimentelor culturale și a teatrului în oraș, s-au decis să pună bazele unei trupe de teatru de păpuși.

Familia Huiu era o familie respectabilă în oraș: domnul Traian Huiu, fost ofițer de carieră în armata regală, doamna Huiu, o doamnă de modă veche și o gospodină excepțională cum o caracterizează urmașii lor.

Așadar, în 1950 se produce întâlnirea familiei Huiu cu trupa de păpuși a secției germane a teatrului din Sibiu.

Chiar dacă erau de la secția germană, spectacolul a fost prezentat în limba română și a avut mare succes la public.

Familia Huiu a fost atât de încântată de spectacol, încât s-au împrietenit cu păpușarii din Sibiu și au decis să pună la rândul lor bazele unui teatru de păpuși.

Viorica Huiu și-a adunat prietenele: pe Elisabeta Barbu, care era pianistă, pe Zina Bălașiu, pe Elisabeta Incze care știa să coasă foarte frumos și, împreună și cu fiica sa Mioara, s-au pus pe treabă.

În tot acest răstimp au învățat de la păpușarii din Sibiu, mai apoi de la cei din Cluj-Napoca cum să construiască păpușile, cum să le mânuiască și cum să construiască un spectacol.

Anul 1951 a fost un an în care s-a lucrat la formarea unei echipe, un an în care au depus nenumărate memorii, ajutați de oameni de încredere și de bun gând, care erau în asentimentul lor cu privire la importanța și necesitatea unui teatru de păpuși în oraș, adresate Comitetului pentru Artă de pe lângă Consiliul de Miniștri, timp în care s-a format un oarecare repertoriu, care să le susțină activitatea.

Primul memoriu pentru înființarea Teatrului de Păpuși

Primul memoriu a fost redactat în data de 12 martie 1951 și sună așa:

”Îndrumați de Secțiunea Cultură și Artă a Sfatului Popular Regional Hunedoara, pătrunși de însemnătatea operei unui teatru de păpuși ce s-a propus a lua ființă la Alba Iulia, în cadrul Ateneului Popular Nicoale Bălcescu s-a constituit un colectiv de specialiști care a redactat prezentatul memoriu.

Colectivul nostru a luat inițiativa înființării unui teatru de păpuși în orașul Alba Iulia, încă de acum o lună.

Motivele pentru care s-a pornit la o asemenea acțiune sunt următoarele:

a – în orașul Alba Iulia se simte o lipsă acută de spectacole pentru copii și tineret

b – toate teatrele de păpuși și marionete care au vizitat orașul nostru au făcut rețete minunate, interesând în același timp chiar populația adultă

c – orașul nostru este înconjurat de circa 6 – 7 comune, la foarte mică distanță, care pot furniza – mai ales pe timp favorabil – un însemnat număr de spectatori copii; aceasta ar însemna, pentru teatrul de păpuși, că poate acționa după un plan periodic sau chiar permanent

d – colectivul teatrului de păpuși este alcătuit din persoane care au mai lucrat în acest gen, dar care în același timp sunt versați în mai multe direcții

e – unii membri din colectivul nostru posedă chiar însemnate materiale tehnice de specialitate sau artistice propriu-zise

f – în repetate rânduri, înființarea unui astfel de teatru a fost cerut cu insistență de publicul orașului nostru

g – în orașul nostru, există deja o clădire de teatru, prevăzută cu toate anexele necesare funcționării în condițiuni optime a unui teatru de păpuși.

Cei care semnează acest prim memoriu și care propun pentru fiecare dintre ei un rol și o poziție într-un posibil viitor colectiv au fost: Traian Huiu, Viorica Huiu, Nelu Cunțan, Lucia Cunțan, Mișu Anghel, Maria Anghel, Eugen Handelsmann (celebrul caricaturist), Hans Schuster, Alexandru Damian, Liliana Zubrițky, Ileana Colonics.

Așadar, un grup de familii prietene, în primul rând, care s-au mobilizat pentru o cauză nobilă. Conducerea casei de cultură au fost de acord să le dea spre folosință o cabină.

Primul spectacol

Luând modelul păpușilor pe care le-au văzut la cei de la Sibiu, au pornit să realizeze un prim spectacol, ca amatori, pe care să-l prezinte întâi unui grup de copii de grădiniță și să vadă care este impactul.

Copiii şi educatoarea au fost foarte încântaţi de ceea ce au văzut, fapt ce i-a determinat să apeleze la conducerea culturală a orașului pentru a-i ajuta în demersul lor de a pune bazele unei trupe de teatru.

Următorul pas a fost să invite doi inspectori de la Deva, care pe vremea aceea era capitala Raionului Hunedoara, din care făcea și Alba parte, pentru a le prezenta micul lor spectacol cu păpuși.

Finalizarea demersurilor s-a făcut în 1952 și decizia de înființare a Teatrului de Păpuși Alba Iulia s-a eliberat la 1 septembrie 1952, prin decizie a Ministerului Culturii din acea vreme.

În tot acest timp s-a pus problema extinderii echipei, pornind de la cele cinci doamne inimoase, pentru a se putea administra, moment în care s-a pus și problema găsirii unui alt sediu (Casa de cultură avea alte activități).

Venit din capitală, cu ceva cunoștințe de regie și coregrafie (a făcut parte din corpul național de balet), Petre Diaconu se va alătura acestei echipe și va deveni regizorul primelor spectacole ale trupei și chiar va fi numit director la un moment dat.

La data înființării cu acte în regulă a teatrului, respectiv 1 septembrie 1952, dețineau, așadar, o sală de spectacol, două ateliere și un birou.

Încălzirea se făcea cu lemne, pe bază de cartelă. Și tot în anul înființării au solicitat să li se aprobe instalarea de lumini de siguranță, necesare funcționării în condiții optime a spectacolelor.

În luna noiembrie a aceluiași an s-a dat comanda și pentru efectuarea scenei, a mobilierului necesar în birouri și, ceva mai târziu, s-a transmis necesarul pentru sunet și lumini specifice.

Cum a primit numele de ”Prichindel”

Ca să dea culoare unui spațiu, destul de anost pentru un teatru pentru copii, au împodobit pereții cu paravane frumos pictate cu imagini inspirate din basmul Albă ca zăpada și cei șapte pitici.

Copiii, când intrau în sală, erau fascinați de frumoasele imagini și intrau, ca prin farmec, într-un spațiu de poveste.

Numele de ”Prichindel” l-a primit abia după doi ani de la înființare și a fost propunerea lui Petre Diaconu, care a fost inspirat de faptul că se realizează spectacole pentru copii, cărora le spunea prichindei.

Și imaginea care reprezintă sigla teatrului îi aparține tot lui Petrică Diaconu, care, pe lângă talentul regizoral, avea și talent în materie de arte plastice.

Odată cu aprobarea înființării teatrului s-a aprobat și o schemă de funcționare.

Astfel arăta statul de plată din luna noiembrie 1952 (din motive necunoscute nu apar de la început pe statele de plată doamna Elisabeta Barbu, instrumentistă, și Brigitte Bălgrădean, mânuitoare, dar ele sunt prezente în echipa teatrului de la început):

Huiu Traian – responsabil administrativ

Diaconu Petre – regizor

Huiu Viorica – modelator, pictor

Bălașiu Zina cu nume de scenă Bombonica – mânuitoare

Huiu Mioara – mânuitoare

Incze Elisabeta – mânuitoare

Cioca Maria – mânuitoare

Banciu Natalia – mânuitoare

Sărătean Mihai – electrician

Berchi Ana – femeie de serviciu

Repertoriul de început

Primul spectacol, ca teatru de stat, a fost Găinușa harnică. Textul a fost ales dintr-o cărțulie cu piese pentru preșcolari.

Petre Diaconu s-a ocupat de regia spectacolului, Mioara Huiu (Diaconu) era cu scenografia și cu interpretarea și, cum a spus chiar ea:

• ”Eram cu toții derutați cum va fi, dar a ieșit ceva foarte drăguț. Și de aici spectacolele s-au ținut lanț. Trebuie să vă spun că mai târziu, după ce am învățat și am participat toți pe la cursurile astea la București, cum să zic… noi făceam un studiu înainte de a începe repetițiile, adică, să vă dau un exemplu: cu Aladin, citeam povești orientale să citim atmosfera, cum era la palate comportamentul prințeselor (eu mă leg de rolul meu) și asta finisa din start figura personajului și după aceea discutam cu toții la masă. Era foarte instructiv, lucram foarte instructiv, nu așa la întâmplare: asta-i prințesa, ăsta-i Aladin, pune mâna pe prințesă și intră în scenă. Noi lucram mult mai mult la amănunte”.

Turneul cu camionul și căruța

În județ mergeau cu camionul, care uneori mai trebuia împins, iar iarna, domnul Huiu punea un godin în mijloc, ca să se mai încălzească.

Iar în țară mergeau în turneu pe o lună de zile, dimineața prezentau spectacole de păpuși și seara spectacole pentru adulți.

Au mers în turneu și cu căruța și cu camionul, mai apoi cu trenul în turneele lungi prin țară.

De multe ori, când mergeau în județ cu spectacole și nu aveau unde dormi, dormeau pe scenă, pe bancă sau pe masă.

Primul premiu pe țară pentru mânuire a fost câștigat în 1956 de Mioara Huiu Diaconu.

Teatrul Prichindel, astăzi

De atunci au trecut 70 de ani. Echipa s-a mărit, iar Teatrul de Păpuși ”Prichindel” este astăzi unul dintre cele mai importante din România, cu prezențe la marile festivaluri naționale și internaționale.

Instituția organizează și un festival de teatru pentru copii și adulți, foarte îndrăgit în oraș.

Echipa Teatrului de la Alba Iulia, la 70 de ani de la înființare:

Bogățan Ioana Silvia – manager

Laszlo Florina Delia – contabil șef

Popa Teodora – actriță

Benchea Mincu Ramona – actriță

Melnic Irina – actriță

Boda Viorica – actriță

Boboc Laura – actriță

Costea Mădalin – actor

Costea Iulian – actor

Popa Tudor Cristian – actor

Boboc Adam – actor

Smadea Cristina Simona – secretar literar

Bratu Maria – consilier juridic

Dușa Octavian Flaviu – referent de specialitate

Popa Anița – referent de specialitate

Răvineală Boris – referent de specialitate

Pleșa Alexie – impresar artistic

Kiraly Pavel – impresar artistic

Madaras Elena – regizor scenă culise

Tămășan Ovidiu – operator de lumini

Andrea Florin – maestru de sunet

Popa Călin – maestru de lumini

Tămășan Mirela – croitoreasă

Hațegan Gheorghe – mânuitor decor

Badiu Florin – mânuitor decor

Rusu Elena – muncitor

Oarga Horia – plasator sală

Teatrul Prichindel în 70 de stagiuni

1952 – 1953

* Găinuşa harnică (29 septembrie 1952), regia Petre Diaconu, scenografia Mioara Huiu (Diaconu), muzica Elisabeta Barbu

* Vine tractorul (14 octombrie 1952) regia Petre Diaconu, scenografia Mioara Huiu (Diaconu), muzica Elisabeta Barbu

* Motanul cel isteţ (30 decembrie 1952) regia Mihai Anghel, scenografia Mioara Huiu (Diaconu), muzica Elisabeta Barbu

* Porumbelul alb (30 decembrie 1952) de Mihai Popescu, regia Petre Diaconu, scenografia Mioara Huiu (Diaconu), muzica Francisc Hering

* Morcovul (15 februarie 1953) regia Petre Diaconu, scenografia Mioara Huiu (Diaconu), muzica Francisc Hering

* Cozonacul (20 februarie 1953) regia Petre Diaconu, scenografia Mioara Huiu (Diaconu)

* Iepurele şi vulpea (30 martie 1953) regia Petre Diaconu, scenografia Mioara Huiu (Diaconu)

* Hansel şi Gretel (20 mai 1953) dramatizare de Gustav Valentin după Frații Grimm, regia Petre Diaconu, scenografia Natalia Banciu, muzica Engelbert Humperdinck

1953 – 1954

* Capra cu trei iezi (30 noiembrie 1953) dramatizare de Paula Culitza după I. Creangă, regia Petre Diaconu, scenografia Mioara Huiu (Diaconu), muzica Elisabeta Barbu

* Micul gâscănel (20 decembrie 1953) de Nina Ghernet, regia Petre Diaconu, scenografia Nicolae Haţegan, muzica Elisabeta Barbu

* Moş Gerilă (30 ianuarie 1954) de V. Şurinova, regia Petre Diaconu, scenografia Mioara Huiu (Diaconu), muzica Elisabeta Barbu

* Prinţesa mofturoasă (10 mai 1954) regia Petre Diaconu scenografia Nicolae Haţegan, muzica Francisc Hering

* Preacuminte Zdup şi Ţuşca (30 martie 1954) regia Petre Diaconu, scenografia Nicolae Hațegan, muzica Francisc Hering

1954 – 1955

*Peştişorul de aur (25 septembrie 1954) dramatizare de Radu Alexandrescu după A. Puşkin, regia Petre Diaconu, scenografia Mioara Huiu (Diaconu), muzica Francisc Hering

* Iepurele îngâmfat (20 ianuarie 1955) de N. Mihalkov, regia Petre Diaconu, scenografia Nicolae Hațegan, muzica Iosif Fellner

* O vizită de pomină (20 februarie 1955) regia Petre Diaconu, scenografia Nicolae Hațegan, muzica Francisc Hering

1955 – 1956

*Aventurile lui Tom şi Huck (26 octombrie 1955) dramatizare de A. Boişteanu după Mark Twain, regia Petre Diaconu, scenografia Nicolae Hering, muzica Nicolae Kirculescu

* Albă ca Zăpada (27 februarie 1956) dramatizare de Nicolae Manoilescu după Frații Grimm, regia Petre Diaconu, scenografia Nicolae Hațegan, muzica Nicolae Martini

* Prima lecţie (18 martie 1956) de Ana Ioniţă, regia Petre Diaconu, scenografia Nicolae Hațegan, ilustraţia muzicală Titi Acs

* Ursuleţii veseli (I, II) (20 iunie 1956) de Iulia Polivanova, regia Petre Diaconu, scenografia Nicolae Hațegan, ilustrația muzicală Titi Acs

1956 – 1957

* Dănilă Prepeleac (25 ian 1957) dramatizare de Mircea Suciu după Ion Creangă, regia Petre Diaconu, scenografia Avram Mentzel, muzica George Sbârcea

1957 – 1958

* Lanţul slăbiciunilor (29 august 1957) dramatizare de Luiza Vlădescu după I.L. Caragiale, regia Petre Diaconu, scenografia Gheorghe Olteanu, muzica Francisc Hering

* Plici – Plici (25 septembrie 1957) de Luiza Vlădescu, regia Petre Diaconu, scenografia Gheorghe Olteanu, muzica Francisc Hering

* Pui de om (3 noiembrie 1957) de Victor Eftimiu, regia Petre Diaconu, scenografia Clelia Ottone, muzica Elisabeta Barbu

* Zmeurel şi Zmeurica/Ursuleţii veseli (14 iunie 1958) de Nina Polivanova, regia Petre Diaconu, scenografia Gheorghe Olteanu, ilustrația muzicală Titi Acs

1958 – 1959

* Aladin şi lampa fermecată (26 octombrie 1958) de Nina Ghernet, regia Petre Diaconu, scenografia Avram Mentzel, muzica Elisabeta Barbu

* Biletul fermecat (28 decembrie 1958) de L. Vladimirov, regia Petre Diaconu, scenografia Avram Mentzel, muzica Elisabeta Barbu

1959 – 1960

* Povestea porcului (5 iulie 1959) dramatizare de Veronica Porumbacu după Ion Creangă, regia Petre Diaconu, scenografia Avram Mentzel, muzica Vasile Lucaci

* Micii muşchetari (26 decembrie 1959) de Lizica Muşatescu, regia Petre Diaconu, scenografia Avram Mentzel, muzica Elisabeta Barbu

* Lenevița (3 aprilie 1960) de Mircea Sântimbreanu, regia Petre Diaconu, scenografia Avram Mentzel, muzica Elisabeta Barbu

1960 – 1961

* Harap Alb (1 septembrie 1960) dramatizare de Nela Stroescu după Ion Creangă, regia Petre Diaconu, scenografia Avram Mentzel, muzica Elisabeta Barbu

* Băieţelul din Ţara Gheţurilor (16 decembrie 1960) de Mioara Cremene, regia Petre Diaconu, scenografia Sorin Obreja, muzica Elisabeta Barbu

* Marele Vrăjitor (12 martie 1961) de V. Gubarev, regia Petre Diaconu, scenografia Emil Moise, muzica Elisabeta Barbu

* Punguţa cu doi bani (1 iunie 1961) dramatizare de Veronica Porumbacu după Ion Creangă, regia Petre Diaconu, scenografia Nicolae Hațegan, muzica Elisabeta Barbu

1961 – 1962

* Mâniosul (31 octombrie 1961) de Valentin Silvestru, regia Petre Diaconu, scenografia Nicolae Hațegan, muzica Elisabeta Barbu

* Răzvrătiţii (31 octombrie 1961) de Mihai Georgescu, regia Petre Diaconu, scenografia Nicolae Hațegan, muzica Elisabeta Barbu

* Praştia năzdrăvană (18 martie 1962) de Gica Iuteş, regia Petre Diaconu, scenografia Nicolae Hațegan, muzica Elisabeta Barbu

* Doctorul Aumădoare (2 iunie 1962) de V. Corostiev, regia Petre Diaconu, scenografia Nicolae Hațegan, ilustrația muzicală Dumitru Capoianu

1962 – 1963

* Alfabet Împărat (16 decembrie 1962) de Hana Iancovici, regia Petre Diaconu, scenografia Nicolae Hațegan, muzica Dumitru Jelescu

* Păcălici – Păcălici (27 decembrie 1962) regia Petre Diaconu, scenografia Nicolae Hațegan

* Necazurile lui Şurubel (21 aprilie 1963) de Valentin Silvestru, regia Petre Diaconu, scenografia Nicolae Hațegan, muzica Elisabeta Barbu

1963 – 1964

* Voinicii din Deltă (2 august 1963) regia Petre Diaconu, scenografia Nicolae Hațegan, ilustrația muzicală Titi Acs

* Smeurel şi Smeurica/Ursuleţii veseli (16 octombrie 1963) de Nina Polivanova, regia Petre Diaconu, scenografia Gheorghe Olteanu, ilustrația muzicală Titi Acs

* Şcoala iepuraşilor (25 decembrie 1963) de Mancio Penciov, regia Petre Diaconu, scenografia Irina Borowski, muzica Elisabeta Barbu

* Moş Gunoi (5 aprilie 1964) de P. Andreevici, regia Petre Diaconu, scenografia Irina Borowski, muzica Elisabeta Barbu

1964 – 1965

* Elefănţelul curios (18 septembrie 1964), dramatizare de Nina Cassian după Rudyard Kipling, regia Petre Diaconu, scenografia Irina Borowski, muzica Elisabeta Barbu

* Nu prea Albă ca Zăpada şi Motanul descălţat (28 decembrie 1964) de Alecu Popovici, regia Petre Diaconu, scenografia Erwin Kuttler, muzica Vasile Veselovschi

* Sus, sus, tot mai sus… (20 februarie 1965) de Alecu Popovici, regia Petre Diaconu, scenografia Erwin Kuttler, muzica Romeo Chelaru

* O rază de soare (10 iunie 1965) de Al. T. Popescu, regia şi scenografia Petre Diaconu, muzica Elisabeta Barbu

1965 – 1966

* Cine va păzi clopoţeii? (3 decembrie 1965) de Viorica Huber Rogoz, regia Petre Diaconu, scenografia Clelia Ottone, muzica Elisabeta Barbu

* Petrik cel albastru (24 aprilie 1966) de Gyula Urban, regia Petre Diaconu, scenografia Clelia Ottone, ilustrația muzicală Romeo Chelaru

1966 – 1967

* Cinci pagini din istoria râsului (1 octombrie 1966) de Valentin Silvestru, regia Petre Diaconu, scenografia Erwin Kuttler, muzica V. Wagner

* O vacanţă în 2222 (27 decembrie 1966) de Viorica Huber Rogoz, regia Mircea Petre Suciu, scenografia Avram Mentzel, muzica George Sbârcea

* Duşmani neîmpăcaţi (19 martie 1967) de Uno Leies, regia Mircea Petre Suciu, scenografia Alexandru Rusan, muzica Elisabeta Barbu

1967 – 1968

* A fost odată… /Sarea în bucate (24 noiembrie 1967) dramatizare de Alecu Popovici după Petre Ispirescu, regia Mircea Petre Suciu, scenografia Sever Frenţiu, ilustrația muzicală Mircea Filofi

* Hansel si Gretel (16 iulie 1968) dramatizare de Gustav Valentin după Frații Grimm, regia Aurel Crăciun, scenografia Nicolae Hațegan, muzica Engelbert Humperdinck

1968 – 1969

* Traista fermecată /Ivan Turbincă (16 martie 1969) dramatizare de Ilie Păunescu după Ion Creangă, regia Mircea Petre Suciu, scenografia Eugenia Buiuc Marinescu, muzica Elisabeta Barbu

1969 – 1970

* Buratino explorator (20 septembrie 1969) de Uno Leies, regia Mircea Petre Suciu, scenografia Eugenia Buiuc Marinescu, ilustrația muzicală Mircea Filofi

* La anul!… (19 februarie 1970) de Xenia Roman, regia Aurel Crăciun, scenografia Nicolae Hațegan, muzica Ştefan Răduţ

1970 – 1971

* Joaca (30 iunie 1971) de Alexandra Davidescu, regia Aurel Crăciun, scenografia Nicolae Hațegan, muzica Ştefan Răduţ

1971 – 1972

*Dănilă Prepeleac (19 noiembrie 1971) dramatizare de Ion Agachi după Ion Creangă, regia Petre Valter, scenografia Ioana Constantinescu

* Oltul şi Mureşul (22 iunie 1972) de Alexandru Mitru, regia Aurel Crăciun, scenografia Vlad Gabrielescu, ilustrația muzicală Petre Vartic

1972 – 1973

* O fetiţă caută un cântec (22 ianuarie 1973) de Alecu Popovici, regia Aurel Crăciun, scenografia Nicolae Hațegan, muzica Ştefan Răduţ

* Capra cu trei iezi – (22 aprilie 1973) dramatizare de Paula Culitză după Ion Creangă, regia Francisca Simionescu, scenografia Vlad Gabrielescu, muzica Ştefan Răduţ

* Nu prea Albă ca Zăpada şi Motanul descălţat (7 iunie 1973) de Alecu Popovici, regia Aurel Crăciun, scenografia Vlad Gabrielescu, muzica Vasile Veselovschi

* Darul lui Bai-Bai (7 iulie 1973) de Ovsei Dritz, regia Constantin Frangopol, scenografia Vlad Gabrielescu, muzica Marius Ţeicu

1973 – 1974

* Gâscănelul (16 ianuarie 1974) de Nina Ghernet, regia şi scenografia Nicolae Hațegan, muzica Ion Haplea

* Ursuleţul Rim-Cim-Cim (12 martie 1974) de Jean Vilcovschi, regia Aurel Crăciun, scenografia Aurel Dumitru

* O rază de soare (12 martie 1974) de Al. T. Popescu, regia Ion Cristescu, scenografia Aurel Dumitru

* Piticul Ştie-Tot (13 iulie 1974) de Ana Utto Predescu, regia Francisca Simionescu, scenografia Aurel Dumitru, ilustrația muzicală Romeo Chelaru

1974 – 1975

* Băiatul şi Vântul (16 ianuarie 1975) de Nina Trandafilova, regia Zoe Anghel Stanca, scenografia Vasile Jurj, muzica Lucian Ionescu

* Casa noastră (28 iunie 1975) textul şi regia Aurel Crăciun, scenografia Eustaţiu Gregorian, muzica Nicolae Ionescu şi Gheorghe David

1975 – 1976

* Unde-i melodia iepuraşului? (22 septembrie 1975) de Marin Radu Ene, regia Mircea Petre Suciu, scenografia Aurel Dumitru, muzica Nicolae Ionescu şi Gheorghe David

* Oana Năzdrăvana (29 decembrie 1975) de Viorica Huber Rogoz, regia Aurel Crăciun, scenografia Aurel Dumitru, muzica Nicolae Ionescu şi Gheorghe David

* Harap Alb (30 martie 1976) dramatizare de Nela Stroescu după Ion Creangă, regia Horia Davidescu, scenografia Eustațiu Gregorian, muzica Daniel Wesmaş

1976 – 1977

* Scufiţa Roşie (14 septembrie 1976) de T. Paraschivescu, regia Ion Cristescu, scenografia Aurel Dumitru

* Scoruşa (30 decembrie 1976) de Luiza Vlădescu, regia și scenografia Nicolae Hațegan, muzica Ion Haplea

* Patrula Voinicel (16 martie 1977) de Aurel Crăciun şi Ion Sângereanu, regia Aurel Crăciun, scenografia Aurel Dumitru, muzica Nicolae Ionescu şi Gheorghe David

1977 – 1978

* Ileana cea isteaţă (15 septembrie 1977) dramatizare de A. Struţeanu după Ion Slavici, regia Mihai Lungeanu, scenografia Aurel Dumitru, muzica Nicolae Ionescu şi Gheorghe David

* Undeva pe pământ (18 decembrie 1977) de Aurel Crăciun şi Ion Sângereanu, regia Aurel Crăciun, scenografia Eustațiu Gregorian, ilustrația muzicală Adrian Enescu

* Fata babei şi fata moşului (31 martie 1978) dramatizare de Nicolae Masim după Ion Creangă, regia Mircea Petre Suciu, scenografia Avram Mentzel, muzica Doru Constantinescu

1978 – 1979

* Alis la concertul din vis (30 septembrie 1978) după Lewis Carrol, dramatizarea, regia şi scenografia Constantin Brehnescu

* Crăiasa Zăpezilor (28 decembrie 1978) dramatizare de Gheorghe Mihăescu după Hans Christian Andersen, regia Traian Ghiţescu Ciurea, scenografia Avram Mentzel, muzica Felicia Ciurea

* Trenuleţul fermecat (22 martie 1979) de V. Danec, regia Veronica Szele, scenografia Avram Mentzel, muzica Iosif Danko

1980 – 1981

* Eclipsa cea mare (3 decembrie 1980) de Mihai Opriţa, regia Francisca Simionescu, scenografia Avram Mentzel, muzica Iosif Danko

* Fram, ursul polar (18 ianuarie 1981) după Cezar Petrescu, dramatizarea, regia și ilustrația muzicală Aurel Crăciun, scenografia Avram Mentzel

* Întâmplări de pe strada noastră (29 martie 1981) de Tudor Boian, regia Dedu Farca, scenografia Avram Mentzel

1981 – 1982

* Aventurile lui Chiţ-Miţ (24 septembrie 1981) textul și regia Ildiko Kovacs, scenografia Avram Mentzel

* Magazinul cu jucării (20 ianuarie 1982) de Al. T. Popescu, regia și ilustrația muzicală Mihai Lungeanu, scenografia Avram Mentzel

* Cine va păzi clopoţeii? (5 mai 1982) de Viorica Huber Rogoz, regia Aurel Crăciun, scenografia Avram Mentzel, muzica Constantin Iridon

1982 – 1983

* Şcoala iepuraşilor (21 septembrie 1982) de Mancio Penciov, regia Aurel Crăciun, scenografia Avram Mentzel, muzica Elisabeta Barbu

* Un băiat, o fetiţă şi Zmeul Zmeilor (27 decembrie 1982) de Miron Scorobete, regia Francisca Simionescu, scenografia Avram Mentzel, muzica Nicolae Ionescu şi Gheorghe David

* Ariciul albastru (20 mai 1983) de Al. T. Popescu, regia Aurel Crăciun, scenografia Avram Mentzel, muzica Ştefan Răduţ

* Pescarul şi sirena (10 iunie 1983) de Oscar Wilde, dramatizarea, regia și ilustrația muzicală Liviu Steciuc, scenografia Simo Eniko

1983 – 1984

*Porţile Unirii (23 decembrie 1983) de Ion Sângereanu, regia Petre Ionescu, scenografia Avram Mentzel

* Scufiţa Roşie (19 ianuarie 1984) regia Ion Cristescu, scenografia Livia Bar

* Gâscănelul (18 iulie 1984) de Nina Ghernet, regia şi scenografia Nicolae Hațegan

1984 – 1985

*Cinci băieţi, toţi isteţi (16 octombrie 1984) de Emanuel Enghel, versiunea scenică Aurel Crăciun şi Ion Sângereanu, regia Aurel Crăciun, scenografia Avram Mentzel, muzica Nicolae Ionescu şi Gheorghe David

* Micii muşchetari (17 aprilie 1985) de Lizica Muşatescu, regia Aurel Crăciun, scenografia Livia Bar, muzica Elisabeta Barbu

1985 – 1986

* Şcoala iepuraşilor (18 august 1985) de Mancio Penciov, regia Aurel Crăciun, scenografia Livia Bar, muzica Elisabeta Barbu

* Elefănţelul curios (30 noiembrie 1986) de Nina Cassian după Rudyard Kipling, regia Aurel Crăciun, scenografia Livia Bar, muzica Nicolae Ionescu şi Gheorghe David

1986 – 1987

*Gulliver în Ţara Păpuşilor (11 septembrie 1986) de Jan Pehr şi Leo Spacil, regia Aurel Crăciun, scenografia Eustațiu Gregorian, muzica Marius Ţeicu

* Pinocchio (I) (17 noiembrie 1986), regia Ion Cristescu, scenografia Livia Bar

* Lucia şi ursuleţul (4 martie 1987) de Alecu Popovici, regia Aurel Crăciun, scenografia Nicolae Hațegan

* Pinocchio (II) (8 iulie 1987) regia Ion Cristescu, scenografia Livia Bar

1987 – 1988

* Motanul încălţat (13 iunie 1988) de Charles Perrault, regia și ilustrația muzicală Aurel Crăciun, scenografia Livia Bar

1988 – 1989

* Rochiţa cu figuri (9 ianuarie 1989) regia Ion Cristescu, scenografia Livia Bar

* Iepurele îngâmfat (8 aprilie 1989) de Serghei Mihalkov, regia și ilustrația muzicală Aurel Crăciun, scenografia Livia Bar

* Tigrişorul Petrişor (29 iulie 1989) de Hanna Januszewska, traducerea Nina Grigorescu, regia Francisca Simionescu, scenografia Livia Bar

1989 – 1990

* Sarea-n bucate (r) (31 ianuarie 1990) de Petre Ispirescu, dramatizarea Alecu Popovici, regia Mircea Petre Suciu, scenografia Sever Frenţiu, ilustrația muzicală Mircea Filofi

1990 – 1991

* Cămila albă (13 septembrie 1990) scenariul şi regia Mircea Petre Suciu, scenografia Livia Bar, ilustrația muzicală Tiberiu Jurju

1991 – 1992

* Hansel şi Gretel (24 septembrie 1991) de Frații Grimm, dramatizare de Gustav Valentin, regia Aurel Crăciun, scenografia Livia Bar, muzica Engelbert Humperdinck

1992 – 1993

* Petrică şi Michiduţă (18 septembrie 1992) de Joszef Haller, regia Antal Pall, scenografia Livia Bar, muzica Joszef Haller

* Casa noastră (19 noiembrie 1992) scenariul şi regia Aurel Crăciun, scenografia Eustațiu Gregorian, muzica Nicolae Ionescu şi Gheorghe David

1993 – 1994

* Scufiţa Roşie (20 septembrie 1993) de Charles Perrault, regia Ion Cristescu, scenografia Livia Bar

* Punguţa cu doi bani (20 iulie 1994) de Ion Creangă, dramatizarea Veronica Porumbacu, regia Cornelia Daniel, scenografia Simo Eniko

1995 – 1996

*La anul! (20 septembrie 1995) de Xenia Roman, regia Aurel Crăciun, scenografia Nicolae Hațegan, muzica Ştefan Răduţ

1996 – 1997

* Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte (5 octombrie 1996) de Petre Ispirescu, dramatizarea şi regia Aurel Crăciun, scenografia Eustațiu Gregorian, muzica Ion Haplea şi Cristian Misievici

* Cruciada Copiilor (4 aprilie 1997) de Lucian Blaga, regia Cristian Cârcu, scenografia Mugurel Pascu, ilustrația muzicală Tiberiu Jurju

1997 – 1998

* Fata babei şi fata moşneagului (24 noiembrie 1997) de Ion Creangă, regia Maria Mierluţ, scenografia Eustațiu Gregorian, ilustrația muzicală Tiberiu Jurju

1998 – 1999

* Inima mamei (2 octombrie 1998) de Alexandru Mitru, regia Aurel Crăciun, scenografia Eustațiu Gregorian, muzica Ion Haplea şi Cristian Misievici

* Cei şase pinguini (22 aprilie 1999) regia Valentin Dobrescu, scenografia Eustațiu Gregorian

1999 – 2000

* Misterioasa aventură (11 iunie 2000) după Antoine Saint-Exupery, scenariul și regia Oana Leahu, scenografia Eustațiu Gregorian, ilustrația muzicală Oana Leahu şi Tiberiu Jurju

2000 – 2001

* Zâna din portocală (29 aprilie 2001) poveste orientală, dramatizarea şi regia Oana Leahu, scenografia Eustațiu Gregorian, ilustrația muzicală Oana Leahu şi Tiberiu Jurju

2001 – 2002

* Întâmplări cu un pisoi (23 septembrie 2001) scenariul şi scenografia Nicolae Hațegan, regia Oana Leahu, ilustrația muzicală Oana Leahu şi Tiberiu Jurju

* Darul cel mai de preţ (20 ianuarie 2002) de Vasile Hariton, regia Oana Leahu, scenografia Nicolae Hațegan, ilustrația muzicală Oana Leahu şi Tiberiu Jurju

2002 – 2003

* Albă ca Zăpada (28 septembrie 2002) de Frații Grimm, dramatizarea și regia Oana Leahu, scenografia Eustațiu Gregorian, ilustrația muzicală Oana Leahu şi Tiberiu Jurju

* Cenuşăreasa (9 martie 2003) de Charles Perrault, dramatizarea si regia Daniel Stanciu, scenografia Daniela Drăgulescu, muzica Radu Captari

2003 – 2004

* Prinţul fermecat (21 septembrie 2003) de Hans Christian Andersen, dramatizarea și regia Oana Leahu, concepţie şi construcție păpuşi Nicolae Hațegan, decor Cătălin Chirilă, ilustrația muzicală Oana Leahu şi Tiberiu Jurju

* Cei trei purceluşi (9 noiembrie 2003), dramatizarea şi scenografia Nicolae Hațegan, regia Oana Leahu, ilustrația muzicală Oana Leahu şi Tiberiu Jurju

* Frumoasa adormită (15 februarie 2004) de Frații Grimm, dramatizarea şi regia Oana Leahu, scenografia Daniela Drăgulescu, ilustrația muzicală Oana Leahu şi Tiberiu Jurju

2004 – 2005

* D-ale lui Păcală (12 februarie 2005) de Ion Creangă, dramatizarea şi regia Oana Leahu, scenografia Roa Vasilescu, muzica Zeno Apostolache

2005 – 2006

* Fetiţa cu chibrituri (25 septembrie 2005) de Hans Christian Andersen, dramatizarea şi regia Oana Leahu, scenografia Marian Sandu, ilustrația muzicală Oana Leahu şi Tiberiu Jurju

* O poveste în lumea păpuşilor (22 ianuarie 2006) de Joseph Pehr şi Leo Spacil, regia Aurel Crăciun, scenografia Eustațiu Gregorian, muzica Marius Ţeicu

2006 – 2007

* Vrăjitorul din Oz (24 septembrie 2006) de Frank Baum, dramatizarea şi regia Oana Leahu, scenografia Cristina Pepino, muzica Dorina Crişan Rusu

* Robin Hood (13 mai 2007) scenariul şi regia Cristian Pepino, scenografia Cristina Pepino, muzica Dan Bălan

* Vise colorate (1 iulie 2007) scenariul şi regia Bogdan Drăgulescu, scenografia Daniela Drăgulescu, muzica Liviu Prossi

2007 – 2008

* Visul unei nopţi de vară (27 octombrie 2007) de William Shakespeare, regia şi ilustrația muzicală Beatrice Rancea, scenografia Doina Levintza

* Elefănţelul curios (30 martie 2008) de Rudyard Kipling, traducerea Nina Cassian, regia Oana Leahu, scenografia Eugenia Tărăşescu-Jianu, muzica Levente Szocs

* Trei prinţese fermecate (27 mai 2008) scenariul şi regia Cristian Pepino, scenografia Cristina Pepino, muzica Dan Bălan

2008 – 2009

* Joaca (10 noiembrie 2008) de Alexandra Davidescu, regia și scenografia Felicia Dicu

* Apa de Havel (13 februarie 2009) de Matei Vişniec, regia Vadas Laszlo, muzica Levente Szocs

2009 – 2010

* Mica Sirenă (22 septembrie 2009) de Hans Christian Andersen, dramatizarea şi regia Oana Leahu, scenografia Marian Sandu, coregrafia Hugo Wolf, muzica Levente Szöcs

* Universul din lanterna magică (18 aprilie 2010) scenariul şi regia Radu Dinulescu, scenografia Nelu Pitic, muzica Levente Szöcs

2010 – 2011

* Poveste veselă (3 noiembrie 2010) scenariul Teodora Popa, regia Teodora Popa şi Amalia Pop, muzica Levente Szöcs

* Cine va păzi clopoţeii? (18 martie 2011) de Viorica Huber Rogoz, regia Teodora Popa, scenografia Marian Sandu, muzica Levente Szöcs

2011 – 2012

* Cinci băieţi, toţi isteţi (20 decembrie 2011) de Emanuel Enghel, adaptarea Aurel Crăciun, regia Radu Hăprian, scenografia Eustațiu Gregorian, muzica Nicolae Ionescu şi Gheorghe David, ilustrația muzicală Levente Szöcs

* Casa noastră (24 februarie 2012) scenariul şi regia Aurel Crăciun, scenografia Eustațiu Gregorian, muzica Nicolae Ionescu şi Gheorghe David

* Zulenka (1 iunie 2012) scenariul şi regia Cristian Pepino, scenografia Cristina Pepino, muzica Dan Bălan

2012 -2013

* Casa noastră (24 februarie 2012), scenariul și regia Aurel Crăciun, scenografia Eustațiu Gregorian, construcție păpuși și pictură decor Hani Sasu, muzica Nicolae Ionescu și George David

* Zulenka (1 iunie 2012), după o idee de Baroneasa Orczy, regia și dramatizarea Cristian Pepino, scenografia Cristina Pepino, muzica Dan Bălan

2013 – 2014

* Micii mușchetari (1 februarie 2013), de Lizica Mușatescu, regia Teodora Popa, scenografia și costumele Marian Sandu, muzica Levente Szöcs

2014 – 2015

* Punguța cu doi bani (22 februarie 2014), după Ion Creangă, scenariul și regia Gabriel Apostol, scenografia Marian Sandu, pictură și sculptură Oriana Pelladi și Marian Sandu, muzica Dan Bălan

* Prințesa Zulufina (20 septembrie 2014) , după o idee de Marie Catherine Baronne D’Aulnoy, regia și dramatizarea Cristian Pepino, scenografia Vlad Tănase, muzica Dan Bălan

* Prințul fericit, după Oscar Wilde, regia Laszlo Vadas, pictura Diana Mitulescu (spectacol preluat în repertoriul teatrului)

2015 – 2016

* După melci (18 noiembrie 2015), de Ion Barbu, regia Cristian Pepino, scenografia Cristian Pepino și Vlad Tănase, muzica Nicu Alifantis

* Ursulețul și anotimpurile (25 septembrie 2015), regia Teodora Popa, scenografia Marian Sandu, muzica Levente Szöcs

2016 – 2017

* Povestea lui Muck cel Mic (8 martie 2016), regia Todor Valov, scenografia Natalia Gocheva, muzica Mirchen Plamen, dramatizarea după Wilhelm Hauff Darko Kovachovsky

* Magazinul cu jucării (21 septembrie 2016), regia Teodora Popa, scenografia Costache Gavril Siriteanu, muzica Levente Szöcs

2017 – 2018

* Capra cu trei iezi (8 aprilie 2017), după Ion Creangă, dramatizarea Cristian Pepino, regia colectivă: Teodora Popa, Viorica Boda, Irina Melnic și Ramona Benchea Mincu, scenografia Marian Sandu, muzica Levente Szöcs

* Mica Vrăjitoare (29 septembrie 2017), de Otfried Preussler, regia Todor Valov, scenografia Hristina Nedeva, dramatizarea Emiliya Ivanova-Malenova, muzica Plamen Mirchev, traducerea dramatizării – Raluca Tulbure

2018 – 2019

* Sânziana și Pepelea (17 februarie 2018), de Vasile Alecsandri, adaptarea și regia Cristian Pepino, scenografia Raluca Maria Aionițoaie și Remus Alexandru Gabor, muzica Levente Szöcs

* Pasărea măiastră (22 septembrie 2018), de Petre Ispirescu, dramatizarea și regia Gabriel Apostol, scenografia Costache Gavril Siriteanu, muzica Levente Szöcs

2019 – 2020

* Regele supărat pe clovn (15 noiembrie 2019), de Matei Vișniec, adaptarea scenică și regia Radu Dinulescu, scenografie Elena Ilaș, sculptură Florin Lucian Marin, ilustrația muzicală Radu Dinulescu, muzica QED – Proiect câștigat la AFCN de Asociația Thespis Arad și derulat în parteneriat cu Teatrul de Păpuși Prichindel

* Povești în parc (30 noiembrie 2019), scenariul și regia Decebal Marin, scenografia Elena Ilaș, sculptură Florin Lucian Marin, muzica Traian Păcurar2020 – 2021

* O poveste din lumea păpușilor (1 iunie 2020), după un text de Joseph Pehr și Leo Spacil, regia Teodora Popa, scenografia Elena Ilaș, sculptură Florin Lucian Marin, muzica Levente Szöcs

* Turtița Lăudăroas (13 mai 2021), regia Adam Boboc, spectacol preluat în repertoriul teatrului

*Laboratorul veseliei (13 mai 2021) regia Adam&Laura Boboc, spectacol preluat în repertoriul teatrului

2021 – 2022

* Ciuboțelele ogarului, (11 august 2021), regia Adam&Boboc () spectacol preluat în repertoriul teatrului

* Hansel & Gretel. O poveste urbană (26 iunie 2021), scenariul și regia Ana Crăciun Lambru, scenografie păpuși și costume Alexandra Budianu, scenografie decor Elena Iorga, muzica Cári Tibor

* Viață de chibrit (7 iulie 2021 – Festivalul de la Avignon, Franța, 18 septembrie 2021 la Alba Iulia), scenariul, regia și universul sonor Radu Dinulescu, scenografia Marius Petrescu, imagini 3D Armand Richelet- Kleinberg (Belgia) – Proiect câștigat la AFCN de Asociația Thespis Arad și derulat în parteneriat cu Teatrul de Păpuși Prichindel

*Tati e trăznit (6 mai 2022) de Paula Fünfec, traducerea Elise Wilk, regia Claudia Machedon – Proiect câștigat la AFCN de Asociația Arpas București și derulat în parteneriat cu Teatrul de Păpuși Prichindel

* Muzicanții din Bremen (16 iulie 2022), de Frații Grimm, dramatizara și regia Adam Boboc, scenografia Ana Catrințașu, muzica Adam Boboc și Florin Andrea

* Alba – Meleaguri de poveste. Tărâmul zânelor, scenariul Ioana Bogățan și Teodora Popa, regia Teodora Popa, scenografia Elena Ilaș, sculptură păpuși Florin Lucian Marin, muzica Levente Szöcs

Palmaresul Teatrului de Păpuși ”Prichindel”

1956 – PREMIUL PE ȚARĂ PENTRU MÂNUIRE se acordă doamnei MIOARA HUIU în spectacolul SMEUREL ȘI SMEURICA, regia PETRE DIACONU – SĂPTĂMÂNA TEATRELOR DE PĂPUŞI BUCUREȘTI

1959 – DIPLOMĂ DE ONOARE – SĂPTĂMÂNA TEATRELOR DE PĂPUŞI BUCUREŞTI pentru spectacolul POVESTEA PORCULUI, regia PETRE DIACONU

1965 – DIPLOMĂ PENTRU ORIGINALITATE pentru spectacolul SUS, SUS… TOT MAI SUS, regia PETRE DIACONU

1972 – MARELE TROFEU pentru spectacolul OLTUL ȘI MUREȘUL, regia AUREL CRĂCIUN – FESTIVAL SINAIA

1973 – PREMIUL III pentru spectacolul CAPRA CU TREI IEZI, regia AUREL CRĂCIUN – FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE LA ZAGREB, CROAȚIA

1973 – PREMIUL PENTRU INTERPRETARE ÎN LIMBA ESPERANTO acordat actriței LICSANDRA DRAGU în spectacolul CAPRA CU TREI IEZI, regia AUREL CRĂCIUN – FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE LA ZAGREB, CROAȚIA

1974 – PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN SPECTACOL ŞI UNITATE ARTISTICĂ pentru spectacolul CAPRA CU TREI IEZI, regia AUREL CRĂCIUN – FESTIVALUL TEATRELOR DE PĂPUŞI BACĂU

1974 – PREMIUL DE INTERPRETARE doamnei LICSANDRA DRAGU în spectacolul CAPRA CU TREI IEZI, regia AUREL CRĂCIUN

1975 – PREMIUL DE INTERPRETARE acordat actorului ION CRISTESCU în spectacolul HARAP ALB, regia HORIA DAVIDESCU- FESTIVALUL TEATRELOR DE PĂPUŞI BACĂU

1981 – PREMIUL III PE ŢARĂ spectacolului ECLIPSA CEA MARE, regia FRANCISCA SIMIONESCU – F.N.C.R., ediţia a III-a

2000 – PREMIUL PENTRU DEBUT ÎN REGIA DE TEATRU DE ANIMAȚIE acordat doamnei OANEI LEAHU pentru spectacolul MISTERIOASA AVENTURĂ – FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE ANIMAȚIE GULLIVER GALAŢI

2003 – PREMIUL PENTRU REGIE acordat domnului DANIEL STANCIU pentru spectacolul CENUŞĂREASA – FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE ANIMAȚIE GULLIVER GALAŢI

2003 – PREMIUL PENTRU SCENOGRAFIE acordat doamnei DANIELEI VOCILĂ DRĂGULESCU la spectacolul CENUŞĂREASA, regia DANIEL STANCIU – FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE ANIMAȚIE GULLIVER GALAŢI

2005 – DIPLOMĂ PENTRU MANAGEMENT CULTURAL oferită de doamnei manager IOANA Bogățan – FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE ANIMAȚIE GULLIVER GALAŢI ATRUL DE PĂPUȘI GULLIVER GALAȚI

2006 – PREMIUL PENTRU MUZICĂ ORIGINALĂ acordat doamnei DORINA CRIȘAN RUSU din spectacolul VRĂJITORUL DIN OZ, regia OANA LEAHU – FESTIVALUL INTERNATIONAL AL TEATRELOR DE PĂPUȘI ȘI MARIONETE PUCK CLUJ-NAPOCA

2006 – DIPLOMĂ PENTRU APORTUL DEOSEBIT ADUS LA BUNA DESFĂȘURARE A FESTIVALULUI acordată TEATRULUI DE PĂPUȘI PRICHINDEL ALBA IULIA – FESTIVALUL DE ARTĂ NECONVENȚIONALĂ LA STRADA SIBIU

2008 – DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ PENTRU REALIZĂRI ÎN DOMENIUL CULTURAL-ARTISTIC oferită doamnei manager IOANA BOGĂȚAN – PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ALBA IULIA ŞI CONSILIUL LOCAL

2010 – DIPLOMĂ PENTRU MANAGEMENT CULTURAL PENTRU PROMOVAREA ŞI SUSŢINEREA ARTEI DE ANIMAŢIE ÎN PEISAJUL TEATRAL ROMÂNESC ŞI INTERNAŢIONAL acordată doamnei manager IOANA BOGĂȚAN – FESTIVALUL INTERNAȚIONAL AL ARTEI DE ANIMAȚIE BUCURII PENTRU COPII organizat de TEATRUL ȚĂNDĂRICĂ BUCUREȘTI

2011 – MENȚIUNE PENTRU RITMUL ȘI MUZICALITATEA SPECTACOLULUI acordată spectacolului CINE VA PĂZI CLOPOȚEII? regia TEODORA POPA – FESTIVALUL INTERNAŢIONAL AL TEATRELOR DE PĂPUŞI ŞI MARIONETE PUCK CLUJ-NAPOCA

2011 – MENȚIUNE PENTRU VIOICIUNEA ANTRENANTĂ ȘI MUZICALITATEA SPECTACOLULUI acordată spectacolului CINE VA PĂZI CLOPOȚEII? regia TEODORA POPA– FESTIVALUL INTERNAȚIONAL AL ARTEI DE ANIMAȚIE BUCURII PENTRU COPII organizat de TEATRUL ȚĂNDĂRICĂ BUCUREȘTI

2012 – PREMIUL PENTRU COMPLEXITATEA IMAGINII ȘI INTERPRETĂRII SCENICE acordat spectacolului CINE VA PĂZI CLOPOȚEII? regia TEODORA POPA – FESTIVALUL INTERNAȚIONAL AL TEATRELOR DE PĂPUȘI SUB CĂCIULA LUI GUGUȚĂ CHIȘINĂU, REPUBLICA MOLDOVA

2012 – PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI acordat doamnei TEODORA POPA pentru rolul Vrăjitoarea în spectacolul ZULENKA – FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE ANIMAȚIE GULLIVER GALAȚI

2012 – PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI acordat doamnei AMALIA POP pentru rolul Zulenka în spectacolul ZULENKA – FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE ANIMAȚIE GULLIVER GALAȚI

2013 – PREMIUL PENTRU MUZICA ORIGINALĂ din spectacolul UNIVERSUL DIN LANTERNA MAGICĂ, regia RADU DINULESCU – FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE ANIMAȚIE GULLIVER GALAȚI

2014 – PREMIUL PENTRU INTERPRETARE acordat doamnei AMALIA POP în spectacolul ZULENKA, regia CRISTIAN PEPINO – FESTIVALUL INTERNAȚIONAL AL TEATRELOR DE PĂPUȘI SUB CĂCIULA LUI GUGUȚĂ CHIȘINĂU, REPUBLICA MOLDOVA

2014 – PREMIUL PENTRU SCENOGRAFIE spectacolului ZULENKA, regia CRISTIAN PEPINO, scenografia CRISTINA PEPINO – FESTIVALUL INTERNAȚIONAL AL TEATRELOR DE PĂPUȘI SUB CĂCIULA LUI GUGUȚĂ CHIȘINĂU, REPUBLICA MOLDOVA

2016 – PREMIUL PENTRU ORIGINALITATE SCENOGRAFICĂ spectacolului POVESTEA LUI MUCK CEL MIC, regia TODOR VALOV, scenografia NATALIA GOCHEVA – FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE ANIMAȚIE GULLIVER GALAȚI

2016 – PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI PENTRU ATMOSFERA SPECTACOLULUI POVESTEA LUI MUCK CEL MIC, regia TODOR VALOV – FESTIVALUL INTERNAȚIONAL AL TEATRELOR DE PĂPUȘI ȘI MARIONETE PUCK CLUJ-NAPOCA

2016 – PREMIUL PENTRU ORIGINALITATEA CULTURII OBIECTELOR pentru spectacolul POVESTEA LUI MUCK CEL MIC, regia TODOR VALOV – FESTIVALUL INTERNATIONAL AL TEATRULUI CONTEMPORAN DE ANIMAȚIE ImPuls BUCUREȘTI

2017 – DIPLOMĂ PENTRU IMPACT VIZUAL spectacolului MICA VRĂJITOARE, regia TODOR VALOV – FESTIVALUL INTERNAȚIONAL AL TEATRELOR DE PĂPUȘI ȘI MARIONETE PUCK CLUJ-NAPOCA

2017 – DIPLOMĂ PENTRU REGIE acordat domnului TODOR VALOV pentru spectacolul MICA VRĂJITOARE – FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE ANIMAȚIE SUB BAGHETA LUI MERLIN TIMIȘOARA

2017 – PREMIUL PENTRU SCENOGRAFIE la spectacolul POVESTEA LUI MUCK CEL MIC, regia TODOR VALOV, scenografia NATALIA GOCHEVA – FESTIVALUL INTERNAȚIONAL AL TEATRELOR DE PĂPUȘI SUB CĂCIULA LUI GUGUȚĂ CHIȘINĂU, REPUBLICA MOLDOVA

2018 – PREMIUL SPECIAL ACORDAT DE SENATUL UNITER FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL DE TEATRU POVEȘTI ORGANIZAT DE TEATRUL DE PĂPUȘI PRICHINDEL ALBA IULIA – GALA PREMIILOR UNITER

2018 – PREMIUL DE POPULARITATE pentru spectacolul CAPRA CU TREI IEZI, regie colectivă – FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE ANIMAȚIE SUB BAGHETA LUI MERLIN TIMIȘOARA

2019 – PREMIUL PENTRU REGIE pentru spectacolul MICA VRĂJITOARE, regia TODOR VALOV – FESTIVALUL INTERNAȚIONAL AL TEATRELOR DE PĂPUȘI SUB CĂCIULA LUI GUGUȚĂ CHIȘINĂU, REPUBLICA MOLDOVA

2019 – DIPLOMĂ PENTRU MANAGEMENT CULTURAL acordată doamnei IOANA BOGĂȚAN – FESTIVALUL INTERNAȚIONAL AL TEATRELOR DE PĂPUȘI SUB CĂCIULA LUI GUGUȚĂ CHIȘINĂU, REPUBLICA MOLDOVA

Participări la festivaluri din străinătate

2007- FESTIVALUL AVIGNON OFF, FRANȚA, cu spectacolul VISE COLORATE, regia BOGDAN DRĂGULESCU

2010- FESTIVALUL AVIGNON OFF, FRANȚA, cu spectacolul UNIVERSUL DIN LANTERNA MAGICĂ, regia RADU DINULESCU

2011- FESTIVALUL LE SOLSTICE DE LA MARIONNETTE DE BELFORT, FRANȚA, cu spectacolul UNIVERSUL DIN LANTERNA MAGICĂ, regia RADU DINULESCU

2011 – FESTIVALUL INTERNAŢIONAL AL TEATRELOR PENTRU COPII SUBOTICA, SERBIA, cu expoziție cu păpuși din spectacolele: ZÂNA DIN PORTOCALĂ, CEI ȘASE PINGUINI, VRĂJITORUL DIN OZ, FETIȚA CU CHIBRITURI, FRUMOASA ADORMITĂ

2012- FESTIVALUL INTERNAȚIONAL AL TEATRELOR DE PĂPUȘI SUB CĂCIULA LUI GUGUȚĂ CHIȘINĂU, REPUBLICA MOLDOVA, cu spectacolul CINE VA PĂZI CLOPOȚEII, regia TEODORA POPA

2012 – FESTIVALUL INTERNAȚIONAL AL TEATRELOR PENTRU COPII SUBOTICA, SERBIA, cu spectacolul CINE VA PĂZI CLOPOȚEII, regia TEODORA POPA

2016 – FESTIVALUL ZILELE INTERNAȚIONALE ALE MARIONETEI DE LA IZMIR, TURCIA, cu spectacolul UNIVERSUL DIN LANTERNA MAGICĂ, regia RADU DINULESCU

2017 – FESTIVALUL INTERNAȚIONAL AL TEATRELOR DE PĂPUȘI SUB CĂCIULA LUI GUGUȚĂ CHIȘINĂU, REPUBLICA MOLDOVA, cu spectacolul POVESTEA LUI MUCK CEL MIC, regia TODOR VALOV

2019 – FESTIVALUL DE PĂPUȘI CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ MIHAIL LAKATNIK YAMBOL, BULGARIA, cu spectacolul MICA VRĂJITOARE, regia TODOR VALOV

2019 – FESTIVALUL INTERNAȚIONAL AL TEATRELOR DE PĂPUȘI SUB CĂCIULA LUI GUGUȚĂ CHIȘINĂU, REPUBLICA MOLDOVA, cu spectacolul MICA VRĂJITOARE, regia TODOR VALOV

2021 – FESTIVAL AVIGNON OFF, FRANȚA, cu spectacolul VIAȚĂ DE CHIBRIT, regia RADU DINULESCU

La redactarea acestui articol au fost utilizate informații și texte redactate de Cristina Smadea, secretarul literar al Teatrului de Păpuși ”Prichindel” din Alba Iulia