VIDEO REPORTAJ în cimitirul evreiesc din Alba Iulia: Cum sunt restaurate pietrele funerare care ascund istorii demult apuse

Sub un soare puternic, un grup de voluntari din Alba Iulia, sub atenta supraveghere a restauratorilor în piatră, scot la suprafață o istorie scrisă acoperită de trecerea timpului. 

Este vorba despre o tabără de restaurare care se desfășoară anual, în cimitirul evreiesc din Alba Iulia, sub coordonarea restauratorului Sidonia Olea. 

Joi de dimineață, voluntari, în mare parte elevi ai Liceului de Arte ”Regina Maria”, lucrau de zori la pietrele funerare.

Este un proces amplu, care se desfășoară în mai multe etape și care necesită multă atenție, dexteritate și răbdare.

Am mers să vedem cum pietrele funerare ale comunității evreiești din Alba Iulia sunt curățate și cum pot spune, din nou, după o lungă perioadă de timp, povestea evreilor înhumați în cimitirul evreiesc din Alba Iulia.

Printre voluntari le-am întâlnit pe Ingrid, elevă a Liceului de Arte, și pe Libby, o tânără de 26 de ani din New York, care a venit la Alba Iulia pentru a restaura pietre funerare.

Cea care supraveghează șantierul este Sidonia Olea, restaurator în piatră a Muzeului de Istorie din Alba Iulia.

Tabăra este la a IX-a ediție și an de an sunt sunt restaurate cu ajutorul voluntarilor, rând pe rând, pietrele din cimitir. Până în acest an toate materialele erau suportate din banii restauratorilor. Însă, în 2023, proiectul este finanțat de Ambasada Statelor Unite ale Americii în România.

Sidonia Olea spune că, pe toată durata taberei, restauratorii și voluntarii au o singură misiune, să salveze monumentele funerare.

Acestea oferă foarte multe informații despre comunitatea evreiască din Alba Iulia și pot aduce noi date istorice despre persoanele care sunt înhumate și familiile lor.

Procedura este una complexă și se realizează în mai multe etape. Piatra este tratată cu mai multe substanțe chimice, care acționează asupra depunerilor naturale acumulate pe piatră, de-a lungul vremii.

Apoi, după ce substanțele și-au făcut efectul, urmează munca voluntarilor care trebuie să acționeze fie printr-o procedură specială (umedă sau uscată), în care depunerile sunt date jos cu ajutorul unor spatule de lemn sau metalice.

Este o procedură care durează și care trebuie făcută cu atenție, sub supravegherea resturatorilor.

”Înarmați” cu pensule și spatule, elevii voluntari din Alba Iulia curățau pietrele. Am stat de vorbă cu Ingrid, care este la a doua acțiune de acest gen, la cimitirul evreiesc din Alba Iulia.

Pe de o parte, cei care lucrează pe șantierul de restaurare sunt pasionați de voluntariat, sunt generația care înțelege cât de important este voluntariatul și ce beneficii le poate aduce.

Pe de altă parte, Ingrid este elevă la specializarea Arhitectură și lucrul cu monumentele funerare o ajută să înțeleagă mai bine interacțiunea naturii cu piatra.

De asemenea, sunt tineri pasionați de istorie și de monumente istorice.

O altă prezență în rândul voluntarilor este Libby, o tânără în vârstă de 26 de ani venită la Alba Iulia tocmai din New York pentru a participa la tabăra de restaurare.

Străbunicul acesteia este din Reghin, dintr-o familie veche de evrei, ai cărui urmași au plecat în SUA.

Nu este pentru prima dată când Libby se află în România. Ea s-a implicat activ și în mai multe proiecte în Timișoara, proiecte realizate cu și pentru comunitatea din oraș.

A aflat de tabăra din Alba Iulia și a decis să vină și să facă voluntariat. A fost surprinsă când a început să vadă rezultatul muncii lor. Deși pe o piatră funerară nu se putea observa nimic  din cauza depunerilor, după ce aceasta a început să fie curățată, a putut să observe primele înscrisuri.

Este o muncă făcută din plăcere și pasiune de către voluntari. An de an, cimitirul evreiesc din Alba Iulia se umple de persoane dornice care vor să participe la tabăra de restaurare.

Cu fiecare piatră funerară curățată, o porțiune de istorie pierdută în timp iese la suprafață datorită restauratorilor.