VIDEO: „Restaurări de poveste” la Colțești. Case cu arhitectură vernaculară, restaurate și repuse în circuitul comunității

„Restaurări de poveste” la Colțești: Lângă Rimetea, satul de poveste cu case albe si lemnărie pictată în verde, în comuna cu același nume, înflorește prin restaurare și satul Colțești.

Restaurările din Colțești pun în valoare arhitectura vernaculară și consolidează identitatea culturală a zonei, transmit reprezentanții platformei ”Cronicari Digitali”.

Termenul de arhitectură vernaculară acoperă arhitectura rurală și urbană realizată fără arhitect, neproiectată. Se suprapune în mare parte peste cel de arhitectură populară.

Arhitectura vernaculară reprezintă așadar arhitectura tradițională, autohtonă, realizată de comunități locale folosind materiale, tehnici și stiluri specifice unei regiuni geografice, adaptate la condițiile climatice, resursele naturale disponibile și nevoile culturale ale comunității respective.

„Restaurări de poveste” dezvăluie procesul prin care case aproape pierdute devin inspirație pentru viitor.

Cronicari Digitali continuă seria „Cine ascultă o casă?” cu un nou episod din proiectul „Restaurări de poveste”, prin care documentează intervențiile din Colțești, comuna Rimetea (Alba), unde mai multe case cu arhitectură vernaculară sunt restaurate și repuse în circuitul comunității.

Colțești se conturează ca un model de dezvoltare bazat pe resurse locale și pe identitate, iar pentru Ciprian Ștefan, director general al Muzeului ASTRA din Sibiu, Rimetea este o comună cu foarte mult potențial:

„Deja e arhicunoscută, cu multiple distincții. Comuna Rimetea nu înseamnă doar satul Rimetea, înseamnă și Colțești”.

El vede în restaurările responsabile un motor real pentru economie și pentru repoziționarea culturală a zonei:

„Prin turism cultural, din punctul meu de vedere, România poate avea o dezvoltare de minimum 7% din PIB, la ce exotism rural are în momentul de față. (…) România chiar e wow”.

Szilárd-LeventeDeák-Székely, primarul comunei Rimetea, mizează pe replicarea în Colțești a standardului estetic din Rimetea:

„Evident că dorim să păstrăm această arhitectură specifică, vernaculară, deosebită. Dorim ca și satul Colțești să arate la fel de frumos ca satul Rimetea, unde noi am avut timp de 25 de ani un program de ocrotire a patrimoniului prin care s-au conservat 130 de case foarte frumoase, tradiționale, vechi”.

Meșteșug pentru portante de lemn

Attila Gálfi, meșter specializat pe structuri portante dulgherești, a intervenit pentru a salva elemente considerate pierdute:

„Proprietarul a spus că trebuie dărâmat totul. A fost salvată, pentru a nu fi desfăcută și rezidită cu materiale noi. În spatele meu se mai văd urmele de târnăcop, de când au vrut să demoleze, și pe ultima sută de metri a fost salvată de la demolare, să rămână pentru viitor”.

Dinspre execuție și logistică, Szenyes Szilárd, din echipa de construcții, rezumă provocarea materialelor compatibile cu tehnicile tradiționale:

„Comenzile de material sunt destul de diversificate. Chiar este un efort de a găsi materialele compatibile”.

Pentru Delia Nistor, specialist tehnic, miza este și umană:

„Pur și simplu, doresc să-mi aduc copiii aici și să le spun, uite, la proiectul ăsta eu am participat și toată lumea care este aici, turist, vizitator, sătean, apreciază munca pe care am dus-o în spate. Cum am dus-o știu doar eu, dar bucuria finalizării și implementării este nemărginită”.

„Restaurări de poveste” la Colțești: cum ajunge informația la public

Ioana Dan, specialist în marketing cultural, subliniază importanța etapei de comunicare către comunitate și vizitatori:

„Este foarte importantă etapa după finalizarea lucrărilor de restaurare, și anume comunicarea acestor construcții și acestor proiecte către publicul larg, pentru ca el să înțeleagă rolul acestor case, rolul acestui proiect și ce au reprezentat aceste construcții pentru comunitatea în care ele se restaurează”.

Episodul 4 arată cum o rețetă simplă, formată din identitate locală, expertiză reală și colaborare între administrație, meșteri și specialiști, poate transforma restaurarea în dezvoltare pe termen lung. Colțești devine un exemplu replicabil: case sănătoase, materiale potrivite și o poveste spusă corect publicului.

Docu-seria, parte din proiectul cultural „Cine ascultă o casă?” – Ediția a IV-a, este realizată de Asociația Human Made Art, cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, din Timbrul de Arhitectură, alături de Institutul Național al Patrimoniului, Complexul Național Muzeal ASTRA și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București.

Despre Cronicari Digitali: Platforma Cronicari Digitali a reușit să aducă alături o comunitate vastă de oameni preocupați de valori culturale, personalități, experți, vedete, creatori de conținut, și derulează anual proiecte offline și online care se disting prin creativitate și modalități inovative de storytelling digital.