Connect with us
Publicitate

POLITICA

VOT pentru PREȘEDINTE: PEDEPSELE pentru FRAUDĂ. Candidații și Ghidul alegătorului. Cum, unde şi când puteţi vota în Alba


Publicat

candidatiDuminică, 2 noiembrie, cei peste 300.000 de cetăţeni cu drept de vot din judeţul Alba sunt chemaţi la urne să aleagă preşedintele ţării pentru următorii cinci ani. 14 candidaţi s-au înscris pentru fotoliul de la Controceni, iar alegătorii vor avea dreptul să voteze oriunde în ţară, însă o singură dată, pe baza documentului de identitate. În judeţul Alba, sunt amenajate 438 de secţii de votare.

Pe parcursul zilei de duminică, 2 noiembrie, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, cetăţenii pot vota în intervalul 7.00 – 21.00, în localitatea de domiciliu, la secţia de votare la care sunt arondaţi. Dacă se află în altă localitate din ţară sau din străinătate, pot vota la orice secţie de votare, după ce declară pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin. Aceştia vor fi înscrişi pe listă suplimentară.

Dacă vă prezentaţi la vot, însă constataţi că aţi fost omis din lista electorală permanentă sau din copia de pe lista electorală permanentă existentă la secţia de votare, faceţi dovada cu actul de identitate că domiciliaţi în raza teritorială a secţiei de votare respective.

AICI lista secţiilor de votare şi a preşedinţilor birourilor electorale locale.

Cetăţenii care doresc să-şi exprime votul pot verifica online a ce secţie de vot sunt arondaţi. Detaliile se regăsesc pe www.registrulelectoral.ro.

Campania electorală a început pe data de 3 octombrie şi are termen de încheiere data de 1 noiembrie 2014, ora 7.00.

Actele necesare pentru vot

Cetăţenii români care votează la o secţie de votare din ţară şi au domiciliul în România prezintă oricare din actele de identitate următoare: cartea de identitate, cartea de identitate electronică, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, pașaport de serviciu, pașaport de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar (elevii din şcolile militare).

Cetăţenii români care votează la o secţie de votare din ţară şi au domiciliul în străinătate pot vota cu: paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, cartea de identitate provizorie, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, pașaport de serviciu, pașaport de serviciu electronic.

Serviciile de Evidenţa Persoanelor din Alba au program prelungit şi sâmbătă, 1 noiembrie, între orele 8.00 – 16.00 şi duminică, 2 noiembrie, între orele 8.00 şi 21.00 în Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebeş, Abrud, Baia de Arieş, Cugir, Cîmpeni, Ocna Mureş, Teiuş, Zlatna, Jidvei. 

Cetăţenii români care votează în străinătate şi au domiciliul în România pot vota cu paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, pașaport de serviciu, pașaport de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie şi, în unele cazuri (în statele ce permit accesul pe baza cărţii de identitate) cu cartea de identitate, cartea de identitate electronică, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate

Cetăţenii români care votează în străinătate şi au domiciliul în străinătate pot vota cu: paşaportul simplu cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS), paşaportul simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu, paşaportul simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu, titlul de călătorie.

Candidaţii la preşedinţie şi ordinea pe buletinele de vot

După ce aţi intrat în secţia de votare şi v-aţi prezentat identitatea primiţi buletinul de vot. Veţi regăsi numele celor 14 candidaţi, tipărite pe două pagini: pe prima opt candidaţi, iar pe a doua, şase candidaţi.

Prima pagină conţine opt patrulatere cu numele următorilor candidaţi: Hunor Kelemen (UDMR), Klaus-Werner Iohannis (ACL), Cristian-Dan Diaconescu (PP-DD), Victor-Viorel Ponta (Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC), William Gabriel Brânză (PER), Elena-Gabriela Udrea (PMP), Mirel-Mircea Amariţei (Prodemo) şi Teodor-Viorel Meleşcanu (independent).

Pe a doua pagină a buletinului de vot, veţi găsi numele candidaţilor: Gheorghe Funar (independent), Zsolt Szilagy (PPMT), Monica Macovei (independent), Constantin Rotaru (Partidul Alternativa Socialistă), Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu (independent) şi Corneliu Vadim Tudor (PRM).

Cum votaţi?

După ce aţi intrat în secţia de votare, preşedintele biroului electoral respectiv sau un membru desemnat verifică dacă sunteţi înscris în copia de pe lista electorală permanentă. Vă identificaţi cu unul dintre documentele prezentate anterior. Dacă nu sunteţi înscris în copia de pe lista electorală permanentă, veţi fi înscrişi în lista electorală suplimentară.

În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă sau în lista electorală suplimentară vi se vor înmâna buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea “VOTAT”. Verificaţi dacă pe buletinul de vot (verso) există ştampila de control a secţie de votare. În caz contrar, votul Dvs. este nul.

Apoi intraţi în cabina de vot şi aplicaţi ştampila în interiorul patrulaterului care cuprinde prenumele şi numele candidatului pe care îl votaţi. Atenţie, dacă ştampila este aplicată în afara patrulaterului sau în mai multe patrulatere, votul este nul.

Încercaţi să nu staţionaţi prea mult timp în cabina de vot. Votaţi singur, deoarece este interzisă prezenţa oricărei alte persoane în cabina de vot.

Numai în cazul în care un alegător nu poate să voteze singur din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, acesta are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Însoţitorul nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

Dacă aţi aplicat greşit ştampila cu menţiunea “VOTAT”, dar nu aţi introdus buletinul în urnă, puteţi solicita să vi se elibereze, dar numai o singură dată, un nou buletin de vot. Buletinul de vot greşit va fi reţinut şi anulat şi va fi făcută menţiunea corespunzătoare în procesul-verbal privind constatarea rezultatelor alegerilor.

După ce aţi votat, veţi îndoi buletinul de vot, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară şi îl veți introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

Apoi, restituiţi ştampila cu menţiunea “VOTAT” şi primiţi actul de identitate, pe care verificaţi dacă s-a aplicat ştampila cu menţiunea “VOTAT” şi data scrutinului sau, după caz, un timbru autocolant cu menţiunea “VOTAT” şi data scrutinului.

Sunt considerate voturi valabil exprimate:

– voturile pe care ştampila cu mențiunea „VOTAT” este aplicată în interiorul unui singur patrulater;

– voturile pe care ştampila cu mențiunea „VOTAT” depășește limitele patrulaterului, dar opțiunea alegătorului este evidentă și nu atinge laturile vreunui alt patrulater;

– voturile pe care ştampila cu mențiunea „VOTAT” este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot sunt înscrise diverse mențiuni ale alegătorului (votul este considerat valabil indiferent de mențiunile înscrise pe buletin);

– voturile pe care ştampila cu mențiunea „VOTAT” este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot alegătorul a mai aplicat una sau mai multe ștampile fără să atingă vreun alt patrulater.

Orice alegător prezent în secția de votare pentru exercitarea dreptului la vot poate sesiza în scris nereguli produse în timpul procesului de votare. Președintele biroului electoral al secției de votare, sau în lipsa acestuia, locțiitorul său, va primi și va înregistra sesizarea.

La nivel naţional sunt organizate 18.550 secții de vot, 1.245 secții în București, iar 294 secții pentru cetățenii români aflați în afara României.

Votarea cu urna specială

Dacă sunteţi netransportabili din motive de boală sau invaliditate vă puteţi exercita dreptul de vot cu ajutorul urnei speciale. Însă trebuie să faceţi o cerere scrisă, depusă la secţia de votare cel mai târziu în preziua alegerilor (1 noiembrie) la care să anexaţi copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că nu sunteţi transportabil.

Dacă solicitare pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale (mobile) s-a aprobat, o echipă din cel puţin 2 membri ai biroului electoral al secţiei de votare se va deplasa la locul unde vă aflaţi, cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării.

Urna specială se poate deplasa numai în raza teritorială arondată la respectiva secţie de votare. Urna specială va fi folosită doar la secţiile de votare din ţară.

Detalii generale despre alegerile prezidenţiale

Comunicări publice BEC: Duminică, 2 noiembrie, Biroul Electoral Central (BEC) va comunica prezenţa la vot în primul tur al alegerilor, pe parcursul zilei, prin cinci informări, la orele 11.30, 14.30, 17.30, 20.30 şi 22.30. Birourile electorale ale secţiilor de votare vor afişa datele privind prezenţa la vot la intrarea în sediul secţiei de votare, înainte de ale trimite la BEC. Datele privind prezenţa la vot vor fi furnizate către BEC doar de către preşedinţii birourilor secţiilor de votare sau locţiitorii acestora, prin SMS-uri trimise de pe telefoanele mobile primite în dotare.

Cum se alege preşedintele României: Mandatul preşedintelui este de cinci ani. Nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de preşedinte mai mult de două mandate. Preşedintele nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nicip altă funcţie publică sau privată, potrivit Constituţiei. Preşedintele României are imunitate şi nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Pentru alegerea în funcţia de preşedinte, candidatul trebuie să întrunească majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente. Dacă acest lucru nu se întâmplă, se organizează al doilea tur de scrutin, în acest caz pe 16 noiembrie 2014.

În turul doi intră primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Va fi ales candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi.

Președintele reprezintă statul român și este garantul independenţei naţionale, al unităţii și al integrităţii teritoriale a ţării. El veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate (art. 80 din Constituţia României).

Atribuţii în raport cu Guvernul:

– desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament;

– în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului;

– poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și de importanţă deosebită; poate lua parte la ședinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice și, la cererea prim-ministrului, în alte situaţii; prezidează şedinţele Guvernului la care participă

Atribuţii în raport cu Parlamentul

– adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii;

– după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură;

– după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la problemele de interes naţional;

– promulgă legile adoptate de Parlament.

Atribuţii în domeniul politicii externe

– încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului;

– la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;

– reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Președintele României.

Atribuţii în domeniul apărării

– este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;

– Poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare;

– În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj;

– dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

Alte atribuţii

– conferă decoraţii și titluri de onoare; acordă gradele de mareșal, de general și de amiral;

– numește în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;

– acordă graţierea individuală.

În 22 noiembrie 2009, Traian Băsescu a fost reales preşedintele României, pentru al doilea mandat (primul din 2004), în al doilea tur de scrutin, avându-l drept contracandidat pe Mircea Geoană (PSD).

Prezenţa la vot în primul tur a fost de 54,37%, adică au votat 9.946.748 de alegători din cei 18.293.277 înscriși în listele electorale. Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 55,21%, adică au votat 10.112.262 de alegători din cei 18.316.104 înscriși în listele electorale.

Infracţiuni şi contravenţii electorale şi pedepsele pentru comiterea acestora

Orice persoană poate sesiza poliţia sau parchetul, după regulile generale de sesizare în legătură cu săvârșirea unei fapte penale prevăzute în Codul de procedură penală. Persoana care face sesizarea trebuie să ofere probe în susţinerea demersului său (fotografii/înregistrări). Sesizările pot fi făcute și ulterior datei comiterii faptei.

Legislaţia electorală are numai prevederi referitoare la contravenţii. Dacă se comit fapte mai grave decât contravenţiile în legătură cu alegerile, caracterul lor penal va fi stabilit numai prin raportare la infracţiunile existente în Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare.

Infracţiuni electorale:

împiedicarea exercitării drepturilor electorale (art. 385 Cod penal) şi tentativa împiedicării exercitării drepturilor electorale (art. 393 Cod penal). Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales – închisoare de la 6 luni la 3 ani. Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare – închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi

coruperea alegătorilor (art. 386 Cod penal). Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat (nu intră în categoria bunurilor mai sus menţionate bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice) – închisoare de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

frauda la vot (art. 387 Cod penal). Tentativa de fraudă la vot se pedepsește, fiind prevăzută expres în art. 393 Cod penal. Fapta persoanei care votează: fără a avea acest drept; de două sau mai multe ori; prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător; prin utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals; prin utilizarea unui buletin de vot fals – închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi

violarea confidenţialităţii votului (art. 389 Cod penal). Tentativa de violare a confidenţialităţii votului se pedepsește fiind prevăzută expres în art. 393 Cod penal. Violarea prin orice mijloace a secretului votului – amendă. Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare – închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi

nerespectarea regimului urnei de vot (art. 390 Cod penal). Tentativa de nerespectare a regimului urnei de vot se pedepsește, fiind prevăzută expres în art. 393 Cod penal. Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării – închisoare de la 1 la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi. Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiţii decât cele prevăzute de lege – închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale (art. 391 Cod penal). Tentativa de falsificare a documentelor şi evidenţelor electorale se pedepsește, fiind prevăzută expres în art. 393 Cod penal. Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale; înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă – închisoare de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii; introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alte rarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor – închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi

Contravenţii la alegerile prezidenţiale:

– înscrierea cu bună ştiinţă a unui alegător în mai multe liste electorale permanente, înscrierea în listele electorale sau tabelele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot – amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei

– păstrarea listelor electorale permanente în condiţii necorespunzătoare – amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

– neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale permanente – amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

– efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente de către persoane neautorizate – amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

– necomunicarea către Autoritatea Electorală Permanentă a modificărilor operate în lista

electorală permanentă – amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

– încălcarea dispoziţiilor legate de lista de semnături – amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei

– încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea propunerilor de candidaturi – amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei

– folosirea de către un candidat a semnului electoral înregistrat la Biroul Electoral Central de către un alt candidat – amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei

– neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări – amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei

– afişarea listelor electorale permanente, a copiilor de pe acestea sau a tabelelor electorale; distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale permanente, a copiilor de pe acestea sau a tabelelor electorale – amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

– nerespectarea deciziilor şi hotărârilor birourilor electorale; nerespectarea hotărârilor şi instrucţiunilor Autorităţii Electorale Permanente; nerespectarea hotărârilor Curţii Constituţionale – amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

– tipărirea fără drept de buletine de vot, în vederea utilizării acestora în ziua alegerii – amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei

– refuzul de a permite accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare, cu excepţia cazurilor în care preşedintele biroului electoral al secţiei de votare limitează accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare din cauza mărimii acestuia – amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

– refuzul de a primi şi înregistra o întâmpinare, contestaţie sau orice altă cerere, formulată în scris – amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

– refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi – amendă de la 1.500 lei

la 4.500 lei

– înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală sau tabelul electoral în care este înscris pentru primirea buletinului de vot şi a ştampilei cu menţiunea „VOTAT” – amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei

– nerespectarea dispoziţiilor art. 44 alin. (8) privind prezenţa altor persoane în cabina de vot – amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei

– neaplicarea pe actul de identitate a ştampilei cu menţiunea „VOTAT” sau a timbrului auto colant, după caz, precum şi reţinerea actului de identitate, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare, preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora – amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei

– nerespectarea dispoziţiilor art. 48 alin. (1) lit. e) privind citirea cu voce tare a opţiunii exprimate pe buletinul de vot; întocmirea de către birourile electorale ale secţiilor de votare a proceselor-verbale – amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

– continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat – amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei

– purtarea pe durata votării de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza, persoanele acreditate sau de către operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice sau ai societăţilor comerciale ori ai organizaţiilor neguvernamentale de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală – amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

– încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligaţiei de a participa la activitatea acestor birouri – amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

– refuzul preşedintelui biroului electoral sau al locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor prezentei legi – amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

– încălcarea condiţiilor de acreditare de către persoanele acreditate potrivit art. 47 şi operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice, ai societăţilor comerciale ori ai organizaţiilor neguvernamentale care au fost acreditate de Biroul Electoral

Central prin decizie – amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei

– nerespectarea dispoziţiilor art. 10 –12 privind delimitarea, numerotarea şi stabilirea secţiilor de votare – amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei

– nerespectarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) – (3) şi (5) – amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei

– nerespectarea dispoziţiilor art. 41 privind afişajul electoral – amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei

– nerespectarea dispoziţiilor art. 43 alin. (12) privind comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice – amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei

– nerespectarea dispoziţiilor art. 43 alin. (4) – amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

– nerespectarea dispoziţiilor art. 48 alin. (1) lit. c) – amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Cine are voie să se vaccineze înaintea populației generale. LISTA COMPLETĂ cu noile categorii, apărută în Monitorul Oficial

Publicat

Lista nouă a persoanelor care se pot vaccina anti-COVID-19 în perioada II de imunizare, înaintea populației generale a apărut în Monitorul Oficial, joi seară.

Față de varianta inițială, Guvernul a introdus zeci de noi categorii socio-profesionale cu prioritate la vaccinare, precum sportivii, veterinarii, avocații, lucrătorii la pompe funebre, dar și mai mulți politicieni.

A apărut în Monitorul Oficial, joi seară, noua listă a persoanelor care se pot vaccina anti-COVID-19 în perioada II de imunizare, înaintea populației generale. Față de varianta inițială, Guvernul a introdus zeci de noi categorii socio-profesionale cu prioritate la vaccinare, precum sportivii, veterinarii, avocații, lucrătorii la pompe funebre, dar și mai mulți politicieni.

Cine se poate imuniza în ETAPA 2 de vaccinare (noutățile sunt cele scrise cu litere îngroșate), potrivit actului apărut în Monitorul Oficial:

a) populația la risc:

(i) adulți cu vârsta peste 65 de ani;

(ii) persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate;

(iii) persoane încadrate într-un grad de handicap, persoane imobilizate, persoane imunodeprimate, însoțitorii acestora și persoanele care locuiesc la același domiciliu cu acestea

(iv) persoane fără adăpost

b) lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale:

(i) personal-cheie pentru funcţionarea instituţiilor statului, respectiv Parlament, Curtea Constituțíonală, Preşedinţie, Guvern, Consiliul Economic și Social, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, Banca Națională a României, ministere şi instituţii subordonate acestora

ii) personalul în activitate din cadrul instituțiilor din sistemul național de apărare națională, ordine publică, securitate națională şi al autorităţii judecătoreşti, executorii judecătorești, interpreții și traducătorii autorizați de Ministerul Justiției, avocații înscriși în tabloul avocaților întocmit potrivit Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și membrii Uniunii naționale a notarilor publici, precum și membrii din România în Parlamentul European

(iii) personalul din sectorul economic vital:

– procesare, distribuție și comercializare a alimentelor de bază, și anume: panificație, lactate, carne, fructe și legume;

– uzine de apă, epurare, transport și distribuție apă;

– centrale electrice, producție, transport și distribuție curent electric;

– unități de producție, transport și distribuție gaze;

– unități de producție, transport și distribuție combustibili lichizi și solizi;

– unități de producție, transport și distribuție medicamente și materiale sanitare;

– transport de persoane și mărfuri;

– noduri feroviare, aeroporturi civile și militare, porturi esențiale;

– comunicații, și anume Serviciul de Telecomunicații Speciale, radioul și televiziunea naționale;

– personalul navigant român maritim și fluvial;

– personalul român care își desfășoară activitatea pe platforme marine (eoliene, gaz, petrol)

– personalul român care își desfășoară activitatea pe unități mobile de foraj marin (nave tip FPSO și nave tip FSU)

(iv) personalul din unitățile de învățământ și creșe;

(v) personalul poștal și din servicii de curierat;

(vi) personalul cultelor religioase;

(vii) personalul din mass-media care desfășoară activități cu risc crescut de expunere la infecția cu SARS-CoV-2, cum ar fi: reportaje în unități medicale;

(viii) personalul din domeniul salubrității și deșeurilor;

(ix) personalul care lucrează în domeniul pompelor funebre, direct implicat în manipularea cadavrelor umane;

(x) personalul din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului/serviciul public de asistență socială care își desfășoară activitatea în relație directă cu beneficiarii;

(xi) persoanele care asigură asistență medicală și socială persoanelor prevăzute la pct.(iii) al lit.a);

(xii) personalul din administrația publică locală;

(xiii) lucrătorii din agricultură și din industria alimentară de alimente esențiale;

(xiv) personalul din Administrația Națională de Meteorologie

(xv) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare de carieră și reprezentanțelor organizațiilor internaționale din România, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc, deținători de cărți de identitate special emise de Ministerul Afacerilor Externe;

(xvi) personalul civil și militar care urmează să execute misiuni în afara teritoriului național, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc la post, anterior plecării în misiune;

(xvii) inspectorii sociali din cadrul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și a structurilor subordonate acestora.

(xviii) personalul Curții de Conturi a României și ai camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti

(xix) personalul din cadrul aparatului central și local al Consiliului Concurenței

(xx) sportivii componenți ai loturilor naționale sau ai loturilor olimpice, sportivii calificați individual la jocurile olimpice precum și staful tehnic care participă la pregătirea acestor sportiv

(xxi) personalul veterinar care lucrează în cabinete medicale veterinare

(noutățile sunt cele scrise cu litere îngroșate), potrivit actului apărut în Monitorul Oficial:

a) populația la risc:

(i) adulți cu vârsta peste 65 de ani;

(ii) persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate;

(iii) persoane încadrate într-un grad de handicap, persoane imobilizate, persoane imunodeprimate, însoțitorii acestora și persoanele care locuiesc la același domiciliu cu acestea

(iv) persoane fără adăpost

b) lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale:

(i) personal-cheie pentru funcţionarea instituţiilor statului, respectiv Parlament, Curtea Constituțíonală, Preşedinţie, Guvern, Consiliul Economic și Social, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, Banca Națională a României, ministere şi instituţii subordonate acestora

ii) personalul în activitate din cadrul instituțiilor din sistemul național de apărare națională, ordine publică, securitate națională şi al autorităţii judecătoreşti, executorii judecătorești, interpreții și traducătorii autorizați de Ministerul Justiției, avocații înscriși în tabloul avocaților întocmit potrivit Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și membrii Uniunii naționale a notarilor publici, precum și membrii din România în Parlamentul European

(iii) personalul din sectorul economic vital:

– procesare, distribuție și comercializare a alimentelor de bază, și anume: panificație, lactate, carne, fructe și legume;

– uzine de apă, epurare, transport și distribuție apă;

– centrale electrice, producție, transport și distribuție curent electric;

– unități de producție, transport și distribuție gaze;

– unități de producție, transport și distribuție combustibili lichizi și solizi;

– unități de producție, transport și distribuție medicamente și materiale sanitare;

– transport de persoane și mărfuri;

– noduri feroviare, aeroporturi civile și militare, porturi esențiale;

– comunicații, și anume Serviciul de Telecomunicații Speciale, radioul și televiziunea naționale;

– personalul navigant român maritim și fluvial;

– personalul român care își desfășoară activitatea pe platforme marine (eoliene, gaz, petrol)

– personalul român care își desfășoară activitatea pe unități mobile de foraj marin (nave tip FPSO și nave tip FSU)

(iv) personalul din unitățile de învățământ și creșe;

(v) personalul poștal și din servicii de curierat;

(vi) personalul cultelor religioase;

(vii) personalul din mass-media care desfășoară activități cu risc crescut de expunere la infecția cu SARS-CoV-2, cum ar fi: reportaje în unități medicale;

(viii) personalul din domeniul salubrității și deșeurilor;

(ix) personalul care lucrează în domeniul pompelor funebre, direct implicat în manipularea cadavrelor umane;

(x) personalul din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului/serviciul public de asistență socială care își desfășoară activitatea în relație directă cu beneficiarii;

(xi) persoanele care asigură asistență medicală și socială persoanelor prevăzute la pct.(iii) al lit.a);

(xii) personalul din administrația publică locală;

(xiii) lucrătorii din agricultură și din industria alimentară de alimente esențiale;

(xiv) personalul din Administrația Națională de Meteorologie

(xv) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare de carieră și reprezentanțelor organizațiilor internaționale din România, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc, deținători de cărți de identitate special emise de Ministerul Afacerilor Externe;

(xvi) personalul civil și militar care urmează să execute misiuni în afara teritoriului național, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc la post, anterior plecării în misiune;

(xvii) inspectorii sociali din cadrul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și a structurilor subordonate acestora.

(xviii) personalul Curții de Conturi a României și ai camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti

(xix) personalul din cadrul aparatului central și local al Consiliului Concurenței

(xx) sportivii componenți ai loturilor naționale sau ai loturilor olimpice, sportivii calificați individual la jocurile olimpice precum și staful tehnic care participă la pregătirea acestor sportiv

(xxi) personalul veterinar care lucrează în cabinete medicale veterinare

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Israelul anunță că pandemia dă înapoi după începerea campaniei de vaccinare. Rata de reproducție a virusului a scăzut sub 1

Publicat

Rata de reproducţie R a virusului SARS Cov 2 a coborât sub 1 în Israel pentru prima dată de la debutul cele mai accelerate campanii de vaccinare din lume, sugerând că epidemia de COVID-19 ar putea începe să dea înapoi, a indicat joi guvernul, transmite Reuters.

Numărul R a atins 1,3 pe 11 decembrie, iar campania de vaccinare a început o săptămână mai târziu. În condiţiile în care numărul de infectări a continuat să crească, pe 27 decembrie a fost impus un al treilea lockdown naţional, încă în vigoare.

”Vedem oare lumina? Vedem o crăpătură printre jaluzele”, a comentat ministrul adjunct al sănătăţii, Yoav Kisch, la Canalul 13 TV, după ce Israelul a consemnat un număr R subunitar de 0,99.

”Am reuşit o stopare, dar am reuşit o stopare la niveluri ridicate de morbiditate”, a spus el.

Ministrul a creditat pentru aceasta lockdown-ul şi vaccinurile – administrate deja unui număr de peste un sfert din cei 9 milioane de locuitori -, dar a atenţionat că vaccinurile ‘în principal au redus morbiditatea gravă, nu neapărat numărul de purtători’.

Scăderea ar fi fost mai semnificativă dacă nu ar fi fost prezentă şi varianta britanică, deosebit de contagioasă, a virusului, a menţionat Kisch.

Prim-ministrul Benjamin Netanyahu, care vizează un nou mandat în alegerile anticipate din martie, a afirmat că vaccinul ar putea permite Israelului să-şi protejeze categoriile de populaţie cele mai vulnerabile şi să redeschidă economia luna viitoare

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Majoritatea angajaților români vor job aproape de casă. Ce cred despre distanțarea la locul de muncă

Publicat

muncaacasa

Mai mult de o treime dintre angajaţi (36,5%) sunt de părere că, în 2021, îşi vor relua activitatea la birou, împreună cu întreaga echipă, în timp ce proximitatea biroului faţă de casă rămâne un factor important pentru majoritatea angajaţilor (65%), relevă un studiu realizat de unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori de birouri de clasa A din România.

Conform datelor centralizate de Genesis Property, patru din zece persoane (41%) spun că vor evalua atent, de-acum înainte, şi tehnologiile adoptate în spaţiul de birouri pentru mai multă siguranţă privind sănătatea lor şi a colegilor, iar importanţa măsurilor sanitare luate în clădire sunt relevante pentru 51% dintre respondenţi.

De asemenea, aproape jumătate din totalul persoanelor chestionate (49,3%) pun accent pe modul de organizare a spaţiului, cu accent mai mare pe birouri delimitate care facilitează distanţarea.

În acelaşi timp, pe lângă măsurile pentru sănătate pe care peste 60% dintre respondenţi la sondajul de specialitate le văd necesare în clădirile de birouri astăzi şi în viitor, mulţi angajaţi consideră că este loc şi pentru alte schimbări. Astfel, 52% cred că, în viitor, birourile ar trebui să ofere angajaţilor o experienţă integrată de muncă, stil de viaţă, divertisment şi socializare, iar alţi 45% sunt de părere că situaţia actuală reprezintă o oportunitate pentru integrarea de tehnologii bazate pe inteligenţa artificială, care pot elimina activităţi repetitive şi de rutină, redefinind modul în care vor lucra în viitor.

Totodată, 40% dintre angajaţi îşi doresc ca, pe viitor, să aibă oportunitatea să lucreze în spaţii care le oferă un mediu mai bun pentru a-şi manifesta şi creativitatea.

Potrivit sursei citate, crearea unui mediu de lucru mai sigur pentru sănătate, prin măsuri sanitare şi tehnologii avansate menite să limiteze riscurile unor ameninţări pentru sănătate, cum este Covid-19, se află la baza The Immune Building Standard, primul standard global „open source” care evaluează rezistenţa clădirilor de birouri la ameninţări pentru sănătate.

Sondajul Genesis Property privind percepţia angajaţilor despre viitorul birourilor a fost derulat în luna noiembrie 2020 prin platforma iVox, pe un eşantion de 1.062 de utilizatori de Internet din toată ţara, dintre care aproape 60% femei şi peste 70% cu vârsta între 25 şi 40 de ani. De asemenea, opt din zece respondenţi erau angajaţi full-time şi aproximativ 77% ocupau poziţii cu activitate de birou, în arii precum IT, consultanţă, financiar, energie, imobiliare, auto sau comerţ.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Decizie luată de Ministrul Educaţiei: Numărul de elevi din clasele de liceu va fi redus. Care va fi numărul maxim dintr-o clasă

Publicat

elevi liceu

Ministrul Educaţiei, Sorin Mihai Cîmpeanu, a decis că numărul de elevi în clasele de început de ciclu în învăţământul liceal de zi, se va reduce de la 28 la 24 de elevi în clasă pentru filiera tehnologică şi învăţământul profesional, şi de la 28 la 26 de elevi în clasă pentru filiera teoretică.

Decizie luată de Ministrul Educaţiei: Numărul de elevi din clase de liceu va fi redus

DOCUMENTUL poate fi văzut AICI: Document-2021-01-21-24555219-0-ordin-pentru-modificarea-metologiei-privind-fundamentarea-cifrei-scolarizare

  • Învățământ liceal cu frecvență ( zi), filiera tehnologică și învățământ profesional, inclusiv dual – 24 elevi
  • Învațământ liceal cu frecvență ( zi), filiera teoretică – 26 elevi
  • Învațământ liceal cu frecvență ( zi) filieră vocațională, profil sportiv, teologic, pedagogic, precum și la învățământul liceal de artă – 24 elevi
  • Învățământ liceal cu frecvență ( seral) și frecvență redusă – 28 de elevi
  • Învațământ liceal cu frecvență ( seral)  filieră tehnologică, ciclul superior – 28 elevi
  • Învățământ postliceal – 28 elevi

Joi, 21 ianuarie a fost transmis la Monitorul Oficial Ordinul de Ministru pentru aprobarea Metodologiei privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, evidenţa efectivelor de preşcolari şi elevi şcolarizaţi în unităţile de învăţământ particular, precum şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru anul şcolar 2021-2022. Astfel, decizia de astăzi modifică OMEC nr. 5599/2020.

Având în vedere modificările promovate, activităţile specifice mobilităţii personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar (privind constituirea, încadrarea şi vacantarea posturilor didactice/catedrelor din unităţile de învăţământ preuniversitar) au fost decalate corespunzător.

Astfel, inspectoratele şcolare vor transmite până la data de 1 februarie 2021 la Ministerul Educaţiei proiectele planurilor de şcolarizare revizuite conform noilor reglementări, în vederea fundamentării cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat. Această măsură se constituie într-un pas concret în direcţia României Educate, precizează cominicatul ministerului.

Cele patru scenarii aplicate după data de 8 februarie pentru școli, licee și grădinițe:

Scenariul verdeincidența sub 1 la mie:  toate școlile se redeschid fizic. Toți elevii merg la școală

Scenariul galbenincidența între 1- 3 la mie:  merg la școală elevii din ciclul primar ( clasele I- IV) și cei din clasele terminale clasa a VIII-a și Clasa a XII-a și a XIII-a. NU merg la scoală clasele V, VI, VII și IX, X, XI. La aceste clase NU se fac cursuri în sistem hibrid. Numai online.

Scenariul roșu –  incidența peste 3 la mie: continuă să meargă la școală copiii de grădiniță și elevii din ciclul primar. Ceilalți elevi nu merg la școală.

Rata de infectare peste 6 la mie: Când se ajunge la rata de infectare peste 6 la mie, localitatea se carantinează, școlile de închid.Nimeni nu mai merge la școală

Sistemul hibrid dispare complet după 8 februarie

Ministrul sănătății a anunțat că școlile nu se vor deschide fără să fie luate măsuri de precauție:

”Nu o vom face fără măsuri de precauție și printre măsurile de precauție vor fi următoarele:

  • vaccinarea personalului din învățământ, vaccinarea învățătorilor, vaccinarea profesorilor. Tot personalul din învățământ este în etapa a doua de vaccinare, etapă deschisă astăzi.
  • A doua măsură pe care o luăm este testarea, testarea tuturor persoanelor simptomatice și a tuturor persoanelor care sunt contacți ai celor identificați pozitiv cu Covid-19. Cu alte cuvinte, dacă cineva apare într-o anchetă epidemiologică și intră în contact cu cineva din acea școală sau lucrează în acea școală, va fi imediat testată cu teste antigen, fie că este copil, fie că este adult. De asemenea, dacă un copil într-o clasă este depistat pozitiv, atunci toți copii vor fi testați.”

sursa: mediafax, edu.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate