Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc, pe 6 octombrie. Podgoriile din județul Alba

Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc este sărbătorită în fiecare an, în prima duminică a lunii octombrie.

În 2017, Chef Nico Lontraş, Cezar Ioan (jurnalist, autor, fondator al revistelor „Connaisseur” şi Vinul.ro) şi Cosmin Dragomir (autor, fondator al gastroart.ro, prima revistă specializată în cercetarea istoriei gastronomiei şi ospitalităţii româneşti, dar şi al editurii cu acelaşi nume) au propus un „Manifest pentru gastronomia şi vinurile din România”.

Ei au argumentat că păstrarea tradiţiilor alimentare, valorificarea superioară a acestora (atât din perspectivă culturală, cât şi economică, trebuie să fie o prioritate naţională.

„Declararea unei ‘Zile naţionale a gastronomiei şi vinului din România’ care să fie liberă prin lege poate constitui prilej permanent pentru reconectarea la una dintre cele mai importante surse ale identităţii noastre naţionale şi pentru promovarea economiei şi turismului din ţara noastră”, au subliniat iniţiatorii manifestului, potrivit Agerpres.

Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc: Podgoriile din județul Alba

Pe teritoriul județului Alba se întind patru dintre cele mai importante podgorii din Transilvania, respectiv Alba Iulia, Aiud, Sebeș-Apold și Târnave.

Pe aceste meleaguri se cultiva, încă de pe vremea dacilor, planta din care se producea „băutura divină”.

În prezent, viţa de vie este cultivată pe mii de hectare şi oferă venituri pentru o bună parte a populaţiei judeţului.

Podgoriile din Alba îşi aduc contribuţia substanţială pe piaţa românească, cât şi pe cea internaţională, oferind vinuri din soiuri alese. Aici tradiţia s-a păstrat, oamenii locului acordând importanţa cuvenită meseriei pe care ştiu să o practice cât mai bine: cultivarea viţei de vie.

Această renumită zona viticolă deţine cea mai mare suprafaţă dintre podgoriile Podişului Transilvaniei.

Aria sa corespunde aproape în întregime Podişului Târnavelor, străbătut de râurile Târnava Mare şi Târnava Mică.

Numai Podgoria Jidvei dispune de mii de hectare de vie cultivate cu soiuri alese. Oricine ajunge în această zona poate vizită pivniţele în care se păstrează, de câteva sute de ani, producţia de vinuri.

Podgoria Alba Iulia se întinde de-a lungul Mureşului, de la Vinţu de Jos până spre Stremţ şi are o suprafaţă deaproape 500 de hectare. Inima podgoriei este formată de dealurile din Şard, Ighiu, Ţelna, Bucerdea Vinoasă şi Cricău.

Vinurile podgoriei sunt obţinute din soiuri cum ar fi Fetească albă, Riesling italian, Furmint, Sauvignon Blanc, Grasă de Cotnari, Muscat Ottonel, Traminer, Pinot Gris. În această podgorie se află Crama Ţelna, una din cele mai vechi din Transilvania.

Podgoria Sebeş-Apold se întinde în triunghiul sudic al judeţului Alba, concentrându-se în comunele Şibot, Sălişte, Pianu, Săsciori, Cîlnic, Gîrbova şi apoi în judeţul Sibiu ocupând aici comunele Ludoş, Miercurea Sibiului, Apoldu de Sus şi Sălişte. Podgoria Sebeş-Apold are aproape 1.000 de hectare.

Podgoria Târnave este cea mai mare din Transilvania. Cuprinde localităţi ca Blaj, Bălcaciu, Jidvei, Cetatea de Baltă, Şona, Crăciunelul de Jos, Roşia de Secaş.

Aici se cultivă pe suprafeţe întinse soiuri ca Fetească Regală, Riesling Italian, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Fetească albă, Traminer şi Chardonnay, Pinot Gris.

Prima atestare a viilor de aici se referă la dijmele datorate episcopiei, acestea le strângeau preoţii, care pe lângă partea cuvenită lor, arendau uneori partea ce-i revenea episcopiei.

În 1283, Petru, episcopul Transilvaniei, confirmă că a arendat preoţilor din satele săseşti din împrejurimile Mediaşului, o treime din dijmele din grâne, vii, albine şi miei, care i se cuvin acolo, cu 40 de mărci de argint bun.

Podgoria Aiud, care are aproape 1.000 de hectare, este situată în nord-vestul judeţului, în zona oraşului Aiud, în comunele Rădeşti, Lopadea Nouă, Hopârta, Ciumbrud.

Pe raza acestei podgorii sunt pivniţe tradiţionale în care se organizează degustări, la Ciumbrud şi Aiud.

Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc, stabilită prin lege

În acest sens, un proiect legislativ a fost înregistrat la 29 mai 2018, la Senat. Semnat de 19 parlamentari, documentul propunea celebrarea unei astfel de zile la data de 15 septembrie, apropiată de sărbătoarea Sfântului Cuvios Eufrosin, bucătarul, pomenit, an de an, la 11 septembrie.

Iniţiatorii menţionau în expunerea de motive postată pe site-ul oficial al Camerei Deputaţilor, că stabilirea acestei zile este necesară pentru a scoate în evidenţă calităţile bucătăriei şi vinului românesc şi pentru a le face cunoscute.

La 5 iulie 2018, Senatul a adoptat proiectul legislativ privind instituirea Zilei naţionale a gastronomiei şi a vinului românesc, cu două amendamente admise în comisiile de specialitate, care modificau titlul şi ziua dedicată sărbătoririi ei.

Vezi și VIDEO: Culesul strugurilor pentru vinul de gheață, produs în Alba. Secretul ”icewine”. De ce este specială recolta din acest an

Astfel, titlul s-a modificat, devenind „Lege privind Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc”, în loc de „Lege privind instituirea zilei de 15 septembrie – Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc”.

De asemenea, a fost înlocuit textul „se instituie ziua de 15 septembrie – Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc” cu „se instituie Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc, în ultima duminică a lunii octombrie”.

La 18 octombrie 2018, s-a votat în unanimitate ca Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc să fie marcată în prima duminică din luna octombrie, potrivit Camerei Deputaților.