13 noiembrie: Ziua mondială a Bunătății. Se mai sărbătorește Ziua Bibliei și cea a limbii maghiare

În 13 noiembrie se sărbătorește Ziua mondială a bunătății. La aceeași dată este Ziua Bibliei și Ziua limbii maghiare.

Ziua mondială a bunătăţii (#WorldKindnessDay) a apărut după ce mai multe organizaţii umanitare s-au reunit la 13 noiembrie 1997 pentru a lansa aşa-numita „Declaraţie de Bunătate” („Declaration of Kindness”).

În spiritul activităţii acestor organizaţii, cu ocazia acestei zile, fiecare dintre noi suntem chemaţi să facem o mică donaţie, fie că este una de natură financiară, fie că donăm cărţi, alimente, haine sau jucării organizaţiilor care se ocupă de cei defavorizaţi din societate.

Originea Zilei Bunătății

Naşterea acestei sărbători este legată de organizaţia World Kindness Movement (WKM). Deşi această organizaţie a fost înregistrată oficial ca ONG în Elveţia abia în 2019, ea exista înainte sub forma unei platforme internaţionale, Participau mai multe asociaţii şi organizaţii.

Acestea s-au întrunit la Convenţia din 1997, desfăşurată la Tokyo, punând bazele acestei sărbători. La această conferinţă au participat asociaţii şi organizaţii din mai multe ţări, printre care Thailanda, Marea Britanie, Australia şi Statele Unite ale Americii.

În declaraţia scrisă privind alinierea mai multor organizaţii sub umbrela WKM se precizează că aceste asociaţii „s-au unit pentru a construi o lume mai bună şi cu mai multă compasiune”. În acest scop, în 1998, WKM a lansat prima ediţie a Zilei Mondiale a Bunătăţii.

Din 1997 şi până în 2019, WKM s-a extins în 27 de ţări. Din 2019 această platformă internaţională a căpătat şi statut de ONG.

Ziua Bibliei

Sărbătorirea Bibliei a fost instituită prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, din 14-15 noiembrie 2006.

În ziua de 13 noiembrie când este pomenit unul dintre cei mai mari exegeţi ai Sfintei Scripturi, Sfântul Ioan Gură de Aur (Hrisostom).

Despre Biblie, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că „nu este nimic în paginile ei care să nu fie spus cu scop, care să nu aibă ascuns mare folos”, arată Agenţia Basilica a Patriarhiei Române.

„Ar fi trebuit să n-avem nevoie de ajutorul Sfintelor Scripturi, ci să avem o viaţă atât de curată încât harul Duhului să fi ţinut locul Scripturilor în sufletele noastre. Şi după cum Sfintele Scripturi sunt scrise cu cerneală, tot aşa ar fi trebuit ca şi inimile noastre să fi fost scrise cu Duhul cel Sfânt.” („Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei”, 1994 – Omilia I, 1)

„Dar pentru că am îndepărtat harul acesta, haide să pornim pe o nouă cale, ca să-1 dobândim iarăşi”, îndeamnă Sfântul Ioan Gură de Aur – luminătorul şi dascălul lumii, stâlpul şi întărirea Bisericii, propovăduitorul pocăinţei.

Prima ediție a Bibliei

„Prima cale era negreşit mai bună; şi Dumnezeu a arătat aceasta şi prin spusele Sale, şi prin faptele Sale. Dumnezeu n-a vorbit prin scrieri cu Noe, cu Avraam şi cu urmaşii lui, cu Iov şi cu Moise, ci a vorbit cu ei faţă către faţă, pentru că a găsit curat sufletul lor.

Când însă întregul popor a căzut în păcate grele, atunci da, atunci a fost nevoie de scrieri, de table, de însemnarea în scris a tuturor faptelor şi cuvintelor lui Dumnezeu. Şi vei vedea că acelaşi lucru s-a petrecut nu numai pe vremea sfinţilor din Vechiul Testament, ci şi pe vremea sfinţilor din Noul Testament. Dumnezeu n-a dat ceva scris apostolilor, ci în loc de scrieri le-a făgăduit că le va da harul Duhului, zicând: ‘Acela vă va aduce aminte de toate'”. (Omilii la Matei, Omilia I, 1)

La nivel internaţional, Ziua Bibliei este celebrată în perioada 12-18 noiembrie şi îşi are originea pe continentul american.

Prima ediţie integrală în limba română a Bibliei a fost publicată, la Bucureşti, în 1688, la sfârşitul domniei lui Şerban Cantacuzino şi sub patronajul acestuia.

Biblia de la Bucureşti, aşa cum este numită, a fost realizată de episcopul Mitrofan al Huşilor şi de fraţii Radu şi Şerban Greceanu şi revăzută de arhiereul Gherman din Nissa Capadociei.

Tipărirea Bibliei a început la data de 5 noiembrie 1687 şi s-a încheiat în septembrie 1688, potrivit Agerpres.

Ziua limbii maghiare

La 13 noiembrie este aniversată Ziua limbii maghiare. Marcarea acestei zile a fost instituită prin Legea 279/2015.

Propunerea legislativă pentru instituirea acestei zile a aparţinut Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, la 16 iunie 2015, în calitate de primă Cameră sesizată, şi de Camera Deputaţilor, drept for decizional, la 13 octombrie 2015.

Legea pentru instituirea Zilei limbii maghiare a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, la 11 noiembrie 2015, iar la 17 noiembrie 2015 a fost publicată în Monitorul Oficial.

Instituirea Zilei limbii maghiare este un prilej pentru a face cunoscute „valorile care animă minoritatea maghiară, tradiţiile şi obiceiurile ungureşti”, se arată în expunerea de motive în textul documentului, potrivit www.cdep.ro.

Cu prilejul acestei zile, se urmăreşte organizarea de „manifestări culturale, prezentări de carte, precum şi omagieri ale unor personalităţi ale comunităţii maghiare, spectacole cultural-artistice, oferind astfel, într-un mod instituţionalizat, posibilitatea ca reprezentanţii altor etnii să aibă acces la universul cultural maghiar”.

Potrivit Legii 279/2015, cu această ocazie, în localităţile în care trăiesc membri ai comunităţii maghiare sunt organizate manifestări culturale dedicate acestei sărbători. Acestea pot fi sprijinite de autorităţile administraţiei publice locale şi de organizaţiile nonguvernamentale.

Instituţiile de învăţământ în care se predă limba maghiară ca limbă maternă se pot organiza evenimente culturale specifice dedicate acestei zile.