29 octombrie: Focuri ale autonomiei secuiești, aprinse în 100 de localități din Transilvania. ”Noi nu amenințăm, noi perseverăm”

În ultima duminică din octombrie în peste 100 de localități din România și Ungaria se vor aprinde focuri de veghe, pentru a aminti de dorința de autonomie a Ținutului Secuiesc, scrie presa maghiară. Este Ziua Autonomiei Secuilor, iar încă din 2015, în urma unui apel al Consiliuluiui Naţional Secuiesc (CNS) a fost lansată organizarea de focuri de veghe în mai multe localități din Transilvania.

Până acum, peste o sută de aşezări au semnalat către organizatori că se vor alătura iniţiativei, în cadrul căreia se face apel şi la o rugăciune rostită împreună. Alături de focurile care vor fi aprinse şi pe culmile unor munţi și dealuri din apropierea localităţilor participante va fi citit şi manifestul CNS prin care se cere autonomia Ținutului Secuiesc.

Alături de aşezările secuieşti, la iniţiativa aprinderii unor focuri de veghe participă şi localităţi din Transilvania şi Ungaria, în semn de solidaritate cu dorinţa de autonomie a Ţinutului Secuiesc, transmite agenția maghiară hirado.hu.

Publicitate

De Ziua Autonomiei Ţinutului Secuiesc, pe 29 octombrie anul acesta, rugăciunile se vor ţine în biserici dimineaţa şi la ora 17:30 seara, flăcările focurilor de gardă vor izbucni simultan în Ţinutul Secuiesc, informează Consiliul Naţional Secuiesc (SZNT). Li se cere comunităților maghiare din secuime, dar și din întreaga lume, să promoveze această zi.

”Noi nu amenințăm, noi perseverăm”, transmit inițiatorii focurilor de veghe

Alături de aşezările secuieşti, la iniţiativa aprinderii unor focuri de veghe participă şi localităţi din Transilvania şi Ungaria, în semn de solidaritate cu dorinţa de autonomie a Ţinutului Secuiesc, arată sursa citată.

Focuri de veghe au fost aprinse pentru prima oară în 2015, cu scopul de a marca şi de a face vizibile graniţele Ţinutului Secuiesc, care sunt, în mare parte, şi graniţe lingvistice şi culturale, mai scrie agenția maghiară.

Proclamaţia focurilor de veghe, semnată de Balázs Izsák, susține că autonomia teritorială ar putea fi o garanţie a securităţii, păcii şi prosperităţii, potrivit MTI. De asemenea, se afirmă că populaţia din zonele locuite de secui solicită în continuare autonomia teritorială chiar şi după epidemia de coronavirus, după toate tensiunile vieţii internaţionale.

“Noi nu ameninţăm, noi perseverăm. Mergem pe calea legală, folosind mijloace paşnice. Însă lumea şi securitatea sunt ameninţate de acele forţe, puteri şi foruri care ignoră o aspiraţie paşnică”, a spus Balázs Izsák. Potrivit preşedintelui CNS, acesta este un “mesaj serios”, motiv pentru care este necesar să se aprindă în fiecare an focurile de veghe ale păcii şi să se semnaleze că demersul CNS urmează calea legală, iar cu rugăciunea rostită în comun construieşte pe o bază a credinţei creştine, susţinând pacea în întreaga lume.

Autonomia teritorială este respinsă de România și, potrivit Constituției, este imposibil de acordat.

Ținutul Secuiesc: Covasna, Harghita și o parte din județele Mureș, Alba, Bacău, Cluj și Neamț

Ținutul Secuiesc este o regiune istorică a României, situată în sud-estul Transilvaniei, într-o zonă locuită majoritar de secui, pe teritorii care aparțin administrativ în principal de județele Covasna, Harghita, o parte din Mureș, dar și din Alba, Bacău, Cluj și Neamț.

Potrivit wikipedia.org, în accepțiunea istorico-etnografică, regiunea din partea sud-estică a Transilvaniei, locuită în majoritate de secui (subgrup etnic maghiar cu o conștiință istorică aparte, cu specificități etnografice, respectiv de dialect) și, care cuprinde teritoriile fostelor scaune secuiești.

Respectivele teritorii se găsesc actualmente incluse administrativ în județele Alba, Bacău, Cluj, Covasna, Harghita, Mureș și Neamț. Colocvial, sub denumirea de Ținutul Secuiesc se înțelege numai teritoriul format din județele Covasna, Harghita și o parte din județul Mureș.

Scaunele secuiești, existente până în 1876, se întindeau pe mare parte din actualele teritorii ale județelor Covasna și Harghita, precum și în partea de mijloc a actualului județ Mureș.

În afara acestei zone, scaunele secuiești cuprindeau și câteva localități din județele Alba și Cluj (între Turda și Vințu de Sus, care țineau în trecut de Scaunul Secuiesc al Arieșului), trei comune din județul Neamț (Bicaz-Chei, Bicazu Ardelean și Dămuc) și o comună din județul Bacău (Ghimeș-Făget), incluse prin reforma administrativ-teritorială din 1968 în cele două județe moldovene.

Statul român nu recunoaște autonomia Ținutului Secuiesc, iar în Constituția României stabilește că România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.