30 de ani de la Revoluție. Cum era viața în orașul Cugir, în 1989

Se împlinesc 30 de ani de la cel mai important moment din istoria recentă a unei nații care a ales să trăiască liber.

Revolta anti-comunistă a început în 15 decembrie 1989, la Timișoara, iar în următoarele zile, cuprindea treptat toată țara. La Cugir, revoluția a izbucnit în dimineața de 21 decembrie.

Anterior acestui moment, fostul dictator și președinte al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, vizitase de mai multe ori orașul Cugir: prima dată în anul 1972, iar a doua oară în 1974.

A treia vizită și ultima a lui Nicolae Ceaușescu, la Cugir, are loc în anul 1984.

În decembrie 1989, muncitorii din cele două fabrici alături locuitori s-au ridicat împotriva „conducătorului mult iubit” și a conducerii de partid de la acea vreme.

Vezi și DOCUMENTAR Alba24, la 30 de ani de la Revoluția din 1989. Misterele de la Alba Iulia și Cugir: 23 de morți și 111 răniți

În perioada comunistă, toți cei care intrau și ieșeau din oraș erau controlați, iar legenda spune că în oraș se putea intra doar cu permis special.

Atunci, Cugirul avea 31.100 de locuitori, cei mai mulți veniți să muncească la cele două fabrici existente în oraș.

Cugirul era o localitate urbană prosperă, cu cartiere de locuințe însumând 5.800 de apartamente, dar și spații comerciale pe 11.500 metri pătrați.

Vezi și VIDEO: Cum arăta Alba Iulia cu câteva luni înainte de Revoluție. Imagini de acum 30 de ani, cu locuri care azi au dispărut

În oraș se aflau mai multe școli, două licee (Liceul Teoretic devenit Liceul Industrial „Nr 1 Cugir”, “Grup Şcolar U.M. Cugir” care a devenit Liceul Industrial „Nr 2 Cugir”), un spital, 2 librării, cinematograf, Clubul Muncitoresc (Centrul Cultural Cugir – astăzi), hotel, stadion, o gară din care plecau de trei ori pe zi garnituri de tren cu muncitori.

Viața socială gravita în jurul celor două fabrici (Întreprinderea Mecanică Cugir I și Întreprinderea Mecanică Cugir II ). Cele doi coloși industriali aveau, în decembrie 1989, 18.760 de angajați.

Cele două întreprinderi erau structurate pe ramuri de producție: Produse Tehnice, Șecția Mașini – Unelte, Fabrica de Mașini – Electrocasnice, Fabrica de Produse Speciale (Fabrica de „sus”), Compartimentele de Cercetare, proiectare, Direcția Comercială și cea Economică.

În perioada comunistă, multe produse fabricate la Cugir ajungeau la export: cele de la Secția de Mașini-Unelte, produsele pentru uz casnic – mașinile de spălat rufe „Albalux”, „Automatic” ,”Automatic Super” și mașinile de cusut industriale cât și de uz casnic, cel mai vândut brand fiind marca „Ileana”.