Alba Iulia și conceptul „Orașe de 15 Minute”: O explicație pentru scăderea locurilor de parcare din planul de mobilitate urbană

În timp ce metropolele din întreaga lume caută modalități de a se moderniza și a se adapta la provocările actuale, conceptul „orașe de 15 minute” a devenit din ce în ce mai relevant.

În aceste orașe, locuitorii pot ajunge în 15 minute sau mai puțin, pe jos sau cu bicicleta, la majoritatea facilităților și serviciilor esențiale. Cel puțin în teorie.

Ce este ”orașul de 15 minute”

Orașul de 15 minute (15-minute city, FMC sau 15mC) este un concept de planificare urbană în care majoritatea necesităților și serviciilor zilnice, cum ar fi munca, cumpărăturile, educația, îngrijirea sănătății și petrecerea timpului liber pot fi ușor accesibile cu o plimbare pe jos de 15 minute sau o plimbare cu bicicleta din orice punct al orașului potrivit wikipedia.org

Această abordare își propune să reducă dependența de autovehicule, să promoveze o viață sănătoasă și durabilă și să îmbunătățească bunăstarea și calitatea vieții pentru locuitorii orașului.

Alba Iulia printre orașele care vor să atingă zero emisii până în 2030

Primăriile din România care și-au depus dosarul pentru ca orașele să ajungă între primele 100 care să atingă obiectivul zero emisii până în 2030 sunt: Alba Iulia, Bistrița, Brașov, Buzău, Cluj-Napoca, Piatra Neamț, Râmnicu Vâlcea, Roman, Suceava, Sfântu Gheorghe, Timișoara și Tulcea.

În mod surprinzător, Capitala nu apare pe lista orașelor care și-au depus dosarul, ci doar Sectorul 2, separat.

În aprilie 2022 Comisia Europeană a anunțat care sunt cele 100 de orașe selectate pentru a participa la program.

Din România, ”fericitele câștigătoare” sunt București, Cluj-Napoca și Suceava, deși Bucureștiul nu și- a depus candidatura.

Alte orașe europene care apar pe lista de 100 sunt Paris, Madrid, Barcelona, Lisabona, Porto, Bruxelles, Amsterdam, Rotterdam, Copenhaga, Stockholm, Helsinki, Varșovia, Budapesta, Bratislava, Sofia, Atena, Zagreb, Roma, Milano. Lista completă poate fi văzută AICI.
Naveta pe bicicletă

”Tranziția verde își face loc în toată Europa chiar acum. Dar este întotdeauna nevoie de pionieri, care își stabilesc obiective și mai mari.

Aceste orașe ne arată calea către un viitor mai sănătos. Le vom sprijini în acest sens! Să începem munca astăzi”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la anunțarea celor 100 de orașe.

Orașul de 15 minute și teoriile conspirației

Aflându-se în centrul dezbaterilor despre viața post-COVID, schimbările climatice și societățile centrate pe mașini, conceptul orașului de 15 minute a devenit o temă de discuție extrem de răspândită.

Acest lucru i-a făcut pe conspiraționiști să emită temeri false în ceea ce privește renunțarea forțată la mașini, crearea de zone urbane de tip „lagăr” pe care oamenii nu le pot părăsi sau supravegherea și controlul guvernului asupra cetățenilor scrie Digi24.ro.

Analizele unor conspiraționiști indică faptul că conceptul orașului de 15 minute este văzut de unii utilizatori români de Facebook drept o limitare a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, potrivit zin.ro.

Aceste idei sunt răspândite și îmbrățișate la nivel politic de AUR care a livrat pe rețele sociale mesaje potrivit cărora „orașul de 15 minute” ar însemna faptul că rezidenții unui cartier vor fi limitați la zona respectivă și vor fi obligați să aibă un permis pentru a circula în alte cartiere.

Caracteristici cheie ale conceptului de „oraș în 15 minute”:

• Accesibilitate: Principala idee a acestui concept este de a facilita accesul locuitorilor la toate facilitățile și serviciile de bază, precum locuri de muncă, școli, magazine, parcuri, restaurante și alte destinații importante, într-un timp de maximum 15 minute de mers pe jos sau cu bicicleta.
• Planificare urbanistică: Pentru a implementa acest concept, este necesară o planificare urbanistică atentă și bine gândită. Acest lucru poate implica amplasarea strategică a serviciilor și facilităților, reducerea distanțelor între zonele rezidențiale și zonele comerciale sau de servicii și crearea unor spații publice atractive și prietenoase pentru pietoni și bicicliști.
• Reducerea traficului rutier: Prin crearea unor orașe în care majoritatea activităților pot fi realizate într-un timp scurt de mers pe jos sau cu bicicleta, se urmărește reducerea traficului rutier și a poluării generate de mașini.
• Promovarea mobilității durabile: Conceptul de „oraș în 15 minute” promovează utilizarea mijloacelor de transport durabile, cum ar fi mersul pe jos, bicicleta și transportul în comun. Acest lucru poate contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la îmbunătățirea calității aerului.
• Creșterea calității vieții: Prin crearea unui mediu urban mai accesibil și mai prietenos pentru locuitori, se urmărește îmbunătățirea calității vieții, promovând sănătatea și bunăstarea populației.

În contextul noilor planuri de mobilitate urbană durabilă din România, cum se încadrează Alba Iulia?

În urma unei inițiative la nivel național, Grupul de suport pentru optimizarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) a fost înființat sub auspiciile Ministerului Dezvoltării.

Obiectivele PMUD sunt diverse și ambițioase, cuprinzând aspecte precum siguranța traficului, promovarea mijloacelor de transport alternative, dezvoltarea infrastructurii pentru mersul pe jos și cu bicicleta și multe altele.

Alba Iulia în Contextul PMUD

Alba Iulia, ca municipiu reședință de județ, nu a rămas în urmă. Acest oraș a depus dosarul său pentru a se număra printre primele 100 de orașe care își propun să atingă obiectivul zero emisii până în 2030, în linie cu „Misiunea orașelor inteligente și neutre climatic” stabilită de Comisia Europeană.

Acest angajament subliniază determinarea Alba Iulia de a se transforma într-un model de sustenabilitate și inovație.

O componentă crucială a PMUD este prioritizarea diferitelor moduri de transport. Legea prevede o ierarhizare clară: mersul pe jos, mersul cu bicicleta, transportul public și, în cele din urmă, autoturismul personal.

Aceasta subliniază importanța dezvoltării infrastructurii pentru mersul pe jos și cu bicicleta. Pentru Alba Iulia, aceasta înseamnă investiții în zone pietonale, în trasee sigure pentru biciclete și în noduri intermodale pentru a facilita tranzitul între diferite moduri de transport.

Dar și mai puține locuri de parcare.

Vezi detalii aici: Primăria Alba Iulia recunoaște că dispare un număr mult mai mare de locuri de parcare, față de cel anunțat inițial. Ce soluții are

De asemenea, legea menționează stabilirea zonelor cu nivel scăzut de emisie (ZNSE). Aceste zone ar putea fi implementate în Alba Iulia, limitând accesul vehiculelor poluante și promovând alternative mai ecologice, cum ar fi vehiculele electrice sau transportul în comun.

Provocări și Perspective

Desigur, implementarea acestor schimbări nu va fi fără provocări. Există temeri că noile măsuri ar putea încălca drepturile constituționale ale cetățenilor, restringând libertatea de mișcare sau proprietatea.

Cu toate acestea, este esențial ca Alba Iulia și alte orașe din România să găsească un echilibru între protejarea drepturilor cetățenilor și atingerea obiectivelor de durabilitate.

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă – PMUD, calea către ”orașul de 15 minute”

Începând cu data de 1 ianuarie 2026 se va introduce în mod obligatoriu pentru toate municipiile din România Planul de Mobilitate Urbană Durabilă – PMUD.

Potrivit legii, principalele direcții de acțiune care se vor avea în vedere la elaborarea PMUD sunt următoarele:

• creșterea siguranței tuturor participanților la trafic, în special a celor vulnerabili;
• promovarea mijloacelor de transport alternative și integrarea lor cu transportul public pentru reducerea poluării mediului;
• redistribuirea spațiului străzii prin împărțirea echitabilă a acestuia între transportul individual motorizat, transportul public și transportul nemotorizat;
• mobilitatea cu emisii zero în transportul rutier;
• încurajarea mobilității active pentru îmbunătățirea stării de sănătate a cetățenilor;
• asigurarea accesului facil și nediscriminatoriu la infrastructura și serviciile de transport, mai ales pentru persoanele cu venituri reduse sau persoanele cu nevoi speciale;
• asigurarea unor condiții de călătorie de calitate ridicată pentru pasageri, inclusiv a unui program predictibil la orele de vârf și a prioritizării transportului public, inclusiv în intersectii;
• asigurarea unei rețele de trasee accesibile, sigure, directe, coezive, atractive și confortabile pentru pietoni și persoanele care se deplasează cu bicicleta către stații de cale ferată, noduri intermodale și stații de transport public, precum și către dotările și echipamentele publice din teritoriu;
• dezvoltarea zonelor pietonale;
• dezvoltarea infrastructurii, dotărilor și serviciilor pentru mersul cu bicicleta;
• coordonarea conectivității la nivel urban și metropolitan;
• dezvoltarea nodurilor intermodale și optimizarea conexiunii acestora în teritoriu;
• promovarea transportului logistic ecologic;
• minimizarea efectului de segregare și a impactului asupra țesutului urban și periurban al coridoarelor de cale ferată;
• creșterea numărului de utilizatori pentru modurile de transport prietenoase cu mediul în detrimentul celor poluante, prin reducerea spațiilor de parcare/staționare destinate acestora;
• utilizarea tehnologiei și a sistemelor de transport inteligente în gestionarea mobilității urbane;
• culegerea anuală de date statistice relevante despre obiceiurile de deplasare ale locuitorilor care să sprijine serviciile de planificare în luarea unor decizii;
• prioritizarea transportului public la nivelul infrastructurii rutiere prin introducerea sau alocarea de benzi dedicate transportului public de călători, în vederea reducerii timpilor de deplasare;
• mobilitatea ca serviciu, care, printr-un canal digital comun, permite utilizatorilor să planifice, să rezerve și să plătească pentru mai multe tipuri de
• servicii de mobilitate
• alte măsuri relevante

Între principiile pe care le va urmări acest act normativ se remarcă ”planificarea de la nivel de teritoriu metropolitan până la nivel de cartier, dezvoltarea orientată spre transport public – corelarea modalităților de transport cu densitatea urbană și încurajarea utilizării transportului altemativ în detrimentul autovehiculelor personale.

Municipiile reședință de județ trebuie să asigure ca o cotă din stocul total de vehicule din categoriile Ml, M2 și M3 (microbuze, autobuze mici și autobuze mari) ce sunt în proprietatea acestora și/sau care sunt utilizate la transportul public de persoane să fie reprezentată de vehicule cu emisii 0, în procente și termene care încep de la cel puțin 5% până la data de 31 decembrie 2025 și ajung la cel puțin 50% până la data de 31 decembrie 2040.