Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Apare un nou tip de pensie în România, Pilonul IV. Ce este pensia ocupațională și cine poate beneficia de ea


Publicat

Perpectiva unei bătrâneți îngropate de sărăcie ne sperie pe toți. Cei care vor să alunge acest gând și lucrează pentru companii cărora le pasă de angajații lor vor avea în curând la dispoziție pensia ocupațională, adică Pilonul IV. Autoritatea de Supraveghere Financiară a elaborat normele de aplicare a acestei legi.

Din 7 februarie 2020, angajatorii din România au posibilitatea de a acorda salariaților pensii ocupaționale. Legea, promulgată de președintele Klaus Iohannis și publicată în Monitorul Oficial la începutul acestui an, stabilește cadrul legal pentru înființarea schemelor și fondurilor acestor pensii suplimentare.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a elaborat mai multe norme pentru acest pilon de pensii private.

Prima vizează capitalul social minim, necesar pentru administrarea fondului. Acesta trebuie menţinut la 1,5 milioane de euro.

A doua normă se referă la fondurile de pensii. Vor fi constituite pe bază de contract de societate. Aceste fonduri vor fi administrate de societăţile de pensii, de investiţii si de asigurarări de viaţă. Mai exact, cele care sunt autorizate să administreze astfel de fonduri de pensii private. Angajatorul este cel care poate stabili o schemă de pensii ocupaționale. Tot el are obligaţia să vireze contribuţiile aferente fiecărui angajat care își dorește o asemenea pensie facultativă.

Angajatorul însă poate stabili cuantumuri diferite, în funcție de salariul angajatului ori de vechimea la locul de muncă. Însă plata maximă care se poate face lunar către Pilonul IV de pensii nu poate depăși jumătate din salariul net al angajatului.

Actul normativ a fost inițiat de Guvernul Dăncilă și a fost prezentat ca o măsură pentru viitorii pensionari, care își pot asigura astfel venituri suplimentare la bătrânețe.

Ce este pensia ocupațională și cine poate beneficia

  • este o pensie suplimentară, care se adaugă pensiei de la stat și celei private;
  • este facultativă, schema fiind stabilită de fiecare angajator care vrea și are capacitatea financiară să ofere astfel de beneficii salariaților;
  • un astfel de fond de pensii se poate organiza doar la inițiativa unui administrator autorizat;
  • la un astfel de fond pot participa angajații unei singure firme sau ai mai multora;
  • contribuțiile la fondul de pensii ocupaționale au două componente: cea a angajatorului și cea a salariatului;
  • angajatorul care decide să se implice într-o astfel de schemă este obligat să ofere beneficiul tuturor salariaților săi;
  • angajatorul poate stabili însă contribuții diferite pentru angajați, în functie de diferite criterii (vechime, cuantumul salariului etc.);
  • dacă angajatorul e obligat să vireze contributiile, angajatul poate să opteze să nu contribuie la fondul de pensii ocupaționale;
  • angajatorul poate reține bani pentru contributiile salariaților la un astfel de fond de pensii doar cu acordul scris al acestora;
  • evidența banilor vărsați la un fond de pensii ocupaționale se face pe conturi individuale, ceea ce permite transferul oricărui participant la un alt fond de pensii ocupaționale sau facultative, fără a i se impune penalități.

sursa: Digi24.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Cele mai folosite coduri PIN pentru telefoane. Un sfert dintre posesorii de smartphone folosesc cifre usor de intuit

Publicat

Peste un sfert dintre posesorii de telefoane inteligente (26%) utilizează cifre uşor de intuit drept cod PIN, cum ar fi anul naşterii, pentru a-şi debloca dispozitivele, lucru care oferă şanse mari infractorilor cibernetici să poată pătrunde în telefon după doar câteva încercări, susţin specialiştii Eset, într-un material publicat pe blogul din România al companiei.

De altfel, cercetările recente ale Institutului SANS, citate de blogul de specialitate, au dezvăluit că primele 20 de coduri PIN, cele mai comune utilizate pentru protejarea accesului la telefonul mobil sunt: 0000, 1004, 1010, 1111, 1122, 1212, 1234, 1313, 2000, 2001, 2222, 4444, 3333, 4321, 5555, 6666, 6969, 7777, 8888 şi 9999.

„Majoritatea oamenilor au acum un smartphone asociat cu o metodă de deblocare configurată si păstrată aproximativ de un deceniu şi trebuie spus că din 2007, de când a apărut primul iPhone Apple, ne-au interesat mai mult caracteristicile decât discutarea vectorilor posibili de atac. Cititorii de amprentă au devenit disponibili mult mai recent, astfel că utilizatorii erau anterior nevoiţi să introducă codul PIN de deblocare chiar şi de 50, sau poate chiar 100 de ori pe zi. Cu timpul, utilizatorii şi-au dorit să poată accesa telefoanele mai rapid şi uşor. Problema este că deşi au fost introduse opţiuni pentru coduri mai lungi, Face ID sau Touch ID, oamenii îşi schimbă rareori codurile PIN iniţial configurate, cel mai des refolosind acelaşi cod vechi pe fiecare dispozitiv – chiar dacă în prezent metoda principala de deblocare a telefoanelor se face rar, din prima, cu un cod PIN”, explică Jake Moore, expert în securitate cibernetică.

Acesta susţine că o metodă foarte des întâlnită pe care oamenii o folosesc pentru a-şi aminti codurile PIN este de a folosi numere care înseamnă ceva pentru ei. Astfe, un infractor cibernetic se bazează tocmai pe faptul că oamenii au în general o atitudine de tipul „mie nu mi se poate întâmplă”.

„Ce se poate întâmpla deci dacă persoana care doreşte să intre fraudulos în telefonul dvs ştie sau află câteva detalii generale care vă caracterizează? Când telefoanele au un cod format din 4 cifre, oamenii vor folosi deseori un an relevant şi important pentru ei; atunci când este recomandat un cod de 6 cifre, oamenii introduc deseori elemente dintr-o dată calendaristică memorabilă pentru a debloca telefonul. Acesta este un mod extrem de periculos de a vă asigura dispozitivul şi datele preţioase stocate în el, pentru că permite oricărui infractor cibernetic cu anumite abilităţi de cercetare open-source să încerce posibile coduri pentru a vă debloca telefonul”, afirmă Moore.

În viziunea experţilor, cea mai bună contra-măsură în faţa atacurilor informatice este utilizarea unui cod alfanumeric lung pentru a debloca telefonul, după care activarea Touch ID sau Face ID pentru a accelera intrarea în telefon.

sursa: agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

SONDAJ ALBA24: Cine doriți să fie viitorul primar al orașului ZLATNA? Lista candidaților la alegerile locale 2020

Publicat

drona

Lupta pentru locul de primar al orașului ZLATNA a început.

Candidații care și-au anunțat până acum intenția de a ocupa această funcție sunt: Florin Nicolae Nistor – PSD, Cristian Cîmpean – USR-PLUS, Silviu Ponoran – PNL, Gheorghe Florin Crișan – PRO România, Daniel Demenic – ALDE.

Pe care dintre următorii candidați l-ați vota pentru funcția de PRIMAR al orașului ZLATNA?

Loading ... Loading ...

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Atenționare COD GALBEN de furtuni în Alba. Ploi, descărcări electrice și grindină. Localitățile vizate

Publicat

Meteorologii au emis o avertizare Cod Galben de furtuni valabilă în județul Alba duminică, 9 august, până la ora 16:00.

Potrivit ANM, sunt vizate zona de munte de peste cota 1.800 m și localitățile Câmpeni, Abrud, Roșia Montană, Vidra, Albac, Sohodol, Horea, Avram Iancu, Scărișoara, Gârda de Sus, Arieșeni, Vadu Moților, Ciuruleasa și Poiana Vadului.

Se vor semnala averse ce vor cumula 25-30 l/mp, descărcri electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, grindină de dimensiuni mici.

sursa: meteoromania.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Model 3D: Paloșul de călău al orașului Sebeș, exponatul lunii august la Muzeul Municipal „Ioan Raica”

Publicat

Exponatul lunii august este paloșul de călău al orașului Sebeș, o piesă rară și valoroasă care face parte din colecția muzeului încă din anul 1958. Valoarea ei este dată de raritatea acestui tip de armă, precum și de inscripțiile și simbolurile existente pe lamă. Paloșul are lungimea totală de 104 cm, iar lama, măsurând 83,3 cm, este confecționată dintr-un oțel de bună calitate, având vârful rotunjit și două tăișuri. Secțiunea acesteia este ovală, având lățimea la bază, lângă gardă, de 4,5 cm, îngustîndu-se spre vârf, unde măsoară 4 cm.

Pe o față a lamei sunt reprezentate, prin gravare, o spânzurătoare cu doi stâlpi, iar pe cealaltă roata de execuție cu șase spițe fixată în vârful unui stâlp. Între cele două simboluri gravate pe lamă și gardă, pe ambele feţe, este reprezentat câte un craniu, fără maxilarul inferior, așezat pe două femure încrucișate, fiind încadrate de o inscripție în limba germană cu caractere gotice: „WILS DV /[e]NTFLIEN[en] /[d]EN GERVCH[t]”, textul continuând pe cealaltă faţă a lamei: „[h]VTTE DI[ch]/[t]HVE KEI[n]/[b]OSES NIC[ht]” („Dacă vrei să scapi de judecată / păzeşte-te să nu faci niciun rău”). O altă parte a inscripţiei, situată sub capul de mort, este ilizibilă, excepţie făcând primul rând al acesteia, care consemnează anul 1463.

În ceea ce priveşte datarea piesei, lama este specifică secolului al XV-lea, însă garda şi butonul cu care se termină mânerul, bogat decorate, indică faptul că paloşul a trecut printr-o reparaţie în secolul al XVII-lea, când garda şi mânerul au fost înlocuite, probabil din cauza uzurii, ocazie cu care au fost gravate inscripţiile şi craniile amintite mai sus.

Sebeşul, în calitatea sa de oraş liber regesc, statut pe care l-a deţinut în repetate rânduri în secolele XIV-XVIII, avea şi privilegiul ius gladii, adică dreptul de a pronunţa şi de a executa sentinţa capitală. Dobândirea acestui drept, anterior anului 1463, a fost o consecinţă firească a progreselor economice şi instituționale pe care localitatea le-a înregistrat începând cu secolul al XIV-lea.

Sentinţa capitală putea fi dusă la îndeplinire în trei moduri – spânzurare, zdrobire cu roata sau decapitare – în funcţie de statutul social al făptuitorului şi de gravitatea delictului. Astfel, infractorii cu o stare socială modestă erau executaţi prin spânzurare, iar pentru infracţiunile grave – care trebuiau pedepsite aspru, pentru a constitui exemple – se recurgea la  zdrobirea cu roata. În schimb, delictele grave comise de nobili sau de patricieni erau pedepsite prin decapitare. Un călău priceput, mânuind un paloş de bună calitate şi bine ascuţit, oferea condamnatului o moarte rapidă şi demnă, pe măsura statutului pe care-l deţinea.

Execuţiile prin decapitare erau publice şi se desfăşurau în Piaţa Mare a oraşului, sub privirile curioşilor, iar cele prin spânzurare erau duse la îndeplinire în afara oraşului, în partea de est a acestuia, pe un mic promontoriu, numit Gorgan, în zona gării de azi.

Sentinţele erau duse la îndeplinire de călăi plătiţi în acest sens, în Transilvania fiind recrutaţi frecvent din rândul unor persoane aflate la periferia societăţii. Nu cunoaştem nume de călăi care au activat în orașul nostru, cu excepția lui  Grancea Rakoczy, cel care i-a executat la Alba Iulia pe Horia, Cloşca şi Crişan și care, în acea perioadă, trebuia să pună în aplicare câteva sentințe capitale în Sebeș. Cu toate acestea, în tradiţia orală se păstrează denumirea de „Casa Călăului” dată imobilului din capătul Sachsgasse (str. I. L. Caragiale), fostul turn al porţii de nord.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate