BACALAUREAT 2014 în ALBA: SUBIECTELE şi BAREMUL la Matematică şi Istorie, probele obligatorii ale profilului

Aproape 2.700 de absolvenţi de clasa a XII-a şi a XIII-a din judeţul Alba au fost aşteptaţi să intre în săli, miercuri, începând cu ora 9.00 pentru susţinerea probei scrise obligatorii a profilului. Tinerii care au terminat cursurile la profilul Real au dat examen la Matematică şi elevii de la profilul Uman au susţinut testarea la Istorie. În maximum trei ore, candidaţii au avut de rezolvat trei părţi, atât la subiectul de la Matematică, cât şi cel de la Istorie. La Matematică, potrivit metodologiei, subiectele au fost diferite în funcţie de profilul la care au terminat liceul.

Citește și BACALAUREAT 2014 în ALBA: REZULTATE pe LICEE, înainte de contestaţii. Topul candidaţilor în funcţie de medii şi TOP LICEE

La proba obligatorie la Matematică au fost înscrişi 2.010 elevi, iar pentru susţinerea probei la Istorie, 694 de tineri, însă cinci candidaţi au fost eliminaţi la probele anterioare, astfel că nu au mai putut participa în continuare. În total, s-au prezentat 2.563 de candidaţi, dintre cei 2.699 rămaşi înscrişi.

Citeşte şi BACALAUREAT 2014: TREI candidaţi din judeţul Alba, eliminaţi din examen la proba obligatorie a profilului. Au folosit fiţuici şi telefoane mobile

Prin rezolvarea subiectelor la Matematică, candidaţii au avut de dovedit că au cunonştinţe despre:

– identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost definite

– prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice

– utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situaţii concrete

– exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora

– analiză şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii-problemă

– modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea cunoştinţelor din diferite domenii

Candidaţii au primit la Matematică trei subiecte, notate cu câte 30 de puncte fiecare, toate fiind obligatorii. Candidaţi din Alba Iulia care au rezolvat subiecte la Matematică, la profilul Tehnologic au declarat, la ieşirea din examen, că au avut de calculat distanţa între două puncte date, ecuaţie cu algoritmi, matrice şi legi de compoziţie.

La partea III au avut de rezolvat o limită, o derivată şi integrală. Mulţi dintre elevii de la Colegiul Economic „Dionisie Pop Marţian” au spus că subiectul a fost foarte uşor şi dacă la română se aşteaptă la o notă mică, la matematică spun că o să primească peste 9,00. Au mai spus că subiectul primit a fost foarte asemănător cu modele de subiecte ale Ministerului Educaţiei, pe care elevii le-au putut reazolva înainte.

Candidaţii de la profilul Tehnologic, care au susţinut proba la Matematică au avut de rezolvat varianta nr. 1. Aceştia au trebuit să calculeze la partea I probabilitatea ca alegând un număr din mulţimea numerelor naturale de două cifre acesta să fie divizibil cu 10. Un alt subpunct a fost legat de reperul cartezian, unde se consideră punctele A (2,5) şi B (3,5), iar elevii au avut de calculat distanţa de la punctul A la punctul B. Au mai avut de determinat un număr real şi o formulă trigonometrică cu sinus şi cosinus.

La partea a II-a au avut o matrice şi ecuaţie, iar partea III a constat în calcule de limite, funcţii, ecuaţia unei tangente.

La Istorie, au fost tot trei subiecte, din Istoria României, dintre care unul este un eseu pe o temă dată. Fiecare dintre cele trei subiecte vor fi notate cu câte 30 de puncte.

SUBIECTELE LA ISTORIE (varianta de subiect nr. 1).

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională – profil artistic, toate specializările; – profil sportiv, toate specializările; – profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; – profil teologic, toate specializările.

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „Într-o vreme […] când conştiinţa naţională făcea progrese, revenirea pământenilor în scaunele de domnie din Moldova şi Ţara Românească a fost percepută, mai ales în perspectiva desfăşurărilor ulterioare, ca începutul << renaşterii naţionale>>. […]

Mica boierime fiind blocată în afirmarea ei […]  de marii boieri, revendică o participare mai importantă în conducerea statului. […] Obiectivele ei şi-au găsit expresia în proiectul de constituţie zisă a <<Cărvunarilor>> […] care în textul ei formula echivoc <<principiul constituţional: domnia legilor>> în înţelesul autoritatea domnului era limitată şi subordonată organismului reprezentativ – Sfatul obştesc. <<Constituţia Cărvunarilor>> cuprindea un şir de principii şi drepturi, precum respectul proprietăţii, egalitatea în faţa legilor, libertatea persoanei etc […] Aceste principii nu erau aplicate însă consecvent, pentru că, în problema esenţială – cea a puterii – mica boierime se arăta preocupată exclusiv de a-şi asigura un cuvânt decisiv în Sfatul Obştesc. <<Constituţia Cărvunarilor>> a fost violent combătută de marea boierime şi ea a rămas un simplu proiect. Victoria [marii boierimi] a fost asigurată şi de înţelegerea turco-rusă fixată prin Convenţia de la Akkerman […] Acordul afirma restabilirea domniilor pământene, stabilea alegerea domnilor de divan şi fixa durata domniei la şapte ani; rolul Rusiei era consolidat […] ”.

(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

B. „În Moldova şi Ţara Românească, intelectualii au căutat să desfiinţeze protectoratul Rusiei şi să restabilească echilibrul istoric cu Imperiul Otoman, în timp ce în Transilvania, în […]  Banat […] şi în Bucovina, ei şi-au propus să unească toţi românii într-un singur stat autonom. S-a analizat chiar ideea unirii tuturor românilor de o parte şi de cealaltă a Carpaţilor pe baza puternicelor legături etnice, lingvistice şi culturale dintre aceştia. Dar astfel de gânduri erau efemere, căci ipotezele […]  contraveneau realităţilor politice, în special pragmatismului Rusiei şi Austriei, […]  În ciuda admiraţiei nutrite faţă de apus, paşoptiştii nu erau nişte gânditori abstracţi, care se străduiau să impună poporului instituţii fără legătură cu experienţa istorică naţională […]

Aspiraţiile generaţiei de la 1848 şi-au găsit expresia practică în nemulţumirea generală, a tuturor claselor sociale din Principate, faţă de condiţiile politico-economice existente. Mulţi boieri nu erau de acord cu metodele autoritare folosite de domni […], clasa mijlocie […] protesta împotriva taxelor mari […], ţăranii erau hotărâţi să lupte pentru desfiinţarea îndatoririlor tot mai mari de clacă şi obligaţii faţă de moşieri”.

(M. Bărbulescu, D. Deletant, K, Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi proiectul politici precizat  în sursa A. 2 puncte

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa B. 2 puncte

3. Menţionaţi două spaţii istorice precizate atât în sursa A,cât şi în sursa B. 6 puncte

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că toate categoriile sociale sunt nemulţumite de situaţia politico-economică  3 puncte

5. Scrieţi, din sursa A, două informaţii care se află într-o relaţie cauză-efect, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 7 puncte

6. Prezentaţi două acţiuni desfăşurate de România în contextul „crizei orientale”

internaționale din secolele al XVI-lea – al XVIII-lea. 6 puncte

7. Menţionaţi o asemănare între două măsuri de politicăinternă adoptate în statul român modern, în primul deceniu după constituirea acestuia. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„Primul Război Mondial este evenimentul care anunţă schimbarea hărţii politice a continentului european. […] Atenţia lumii politice se concentrează asupra războiului izbucnit în Europa şi a atitudinii României. Un Consiliu de Coroană este convocat, la 21 iulie/3 august 1914 la Sinaia. […] La fel ca Italia, România îşi declara neutralitatea (cu excepţia Regelui Carol I şi a lui P.P. Carp, toţi ceilalţi 18 participanţi au optat pentru această soluţie). […]

Neutralitatea nu putea fi, şi de fapt nici n-a fost, decât o perioadă de pregătire de război. […] Asemenea Italiei şi Bulgariei, România devine obiectul presiunilor celor două tabere beligerante. Cum români se găseau şi în Rusia, nu numai în Austro-Ungaria, diplomaţiile ambelor părţi au ce oferi. Puterile Centrale promit Basarabie, un statut special pentru românii transilvăneni […], promit chiar şi Bucovina. Antanta promite toate teritoriiloe locuite de români în Austro-Ungaria. Purtătorii de cuvânt ai beligeranţilor sunt Rusia, şi, de cealaltă parte, Germania. Aceasta din urmă îşi punea multe speranţe în regele Carol I […]. Dar la 27 septembrie/10 octombrie 1914 regele Carol I moare după o domnie de 48 de ani. […] Urmaş la domnie vine Ferdinand I, nepotul lui Carol I. […] Cu schimbarea la domnie nu se schimbă atitudinea politică externă. Neutralitatea este reconfirmată. Doar că Puterile Centrale pierd România un potenţial aliat, iar Antanta poate spera, cu mai mult temei, că România va lua armele de partea sa. […]

Opinia publică din ţară, animată de Liga pentru unitatea politică a tuturor românilor […], de Acţiunea Naţională şi Federaţia Unionistă, de p presă extrem de activă şi neobosită, de numeroasele demonstraţii […] de discursurile unor oameni politici şi ale unor intelectuali (Nicolae Filipescu, Take Ionescu, Octavian Goga, refugiat din Transilvania, Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu ş.a), se pronunţa foarte categoric pro – Transilvania”.

(I. Bulei, O istorie a românilor)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi un rege al României precizat în sursa dată 2 puncte

2. Precizaţi, pe baza sursei date, o informaţie referitoare la Consiliul de Coroană 2 puncte

3. Menţionaţi cele două mari alianţe la care se referă sursa dată 6 puncte

4. Menţionaţi, din sursa dată, două caracterisitici ale opiniei ăublice din România. 6 puncte

5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atitudinea taberelor beligerante faţă de România, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia România se implică în realţiile internaţionale din a doua jumătate a secolului al XX-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre rolul spaţiului românesc în relaţiile internaţionale din secolele al XIV-lea – al XVIII-lea, având în vedere:

– menţionarea a două conflicte militare desfăşurate în spaţiul românesc în secolul al XIV-lea

– precizarea unei cauze a implicării spaţiului românesc în diplomaţia secolului al XIV-lea

– prezentarea unui fapt istoric referitor la conflictele militare desfăşurate în spaţiul românesc în secolul al XV-lea

– menţionarea a două acţiuni diplomatice referitoare la spaţiul românesc din secolul al XV-lea

– formularea unui punct de vedere referitor la consecinţele implicării spaţiului românesc în relaţiile internaţionale din secolele al XVI-lea al XVIII-lea asupra unei intituţii centrale şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă: Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Citeşte şi BACALAUREAT 2014: BAREME de EVALUARE şi NOTARE la Matematică şi Istorie, publicate de Ministerul Educaţiei

Absolvenţilor de liceu nu le-a fost permis accesul cu manuale, dicţionare, notiţe, însemnări, care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi cu telefoane mobile şi cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare.

Probele scrise continuă până vineri, 4 iulie, inclusiv, iar primele rezultate vor fi aflate de candidaţi luni, 7 iulie. Urmează perioada de depunere şi rezolvare a contestaţiilor şi publicarea rezultatelor finale, vineri, 11 iulie. A doua sesiune de Bacalaureat 2014, cea “de toamnă”, începe în 18 august şi este precedată de perioada de înscrieri, în intervalul 14-18 iulie.

Pentru proba la alegere a profilului, din 4 iulie, candidaţii înscrişi din judeţul Alba sunt: la Biologie 1.106, Geografie 1.003, la Informatică 175, la Chimie 120, Fizică – 118, Logică 103, Sociologie 58, Psihologie 26, Filosofie 11, Economie 2.

Pentru sesiunea de vară a Bacalaureatului 2014 au fost stabilite 13 centre de examen (în care se susţin probele scrise):

Alba Iulia: Colegiul Naţional “Horea, Cloşca şi Crişan”, Colegiul Economic “Dionisie Pop Marţian”, Colegiul Tehnic “Alexandru Domşa”, Colegiul Tehnic “Apulum”

Sebeş: Colegiul Naţional “Lucian Blaga”

Cugir: Colegiul Naţional “David Prodan”

Blaj: Colegiul Naţional “Inochentie Micu Clain”

Aiud: Colegiul Tehnic Aiud

Ocna Mureş: Liceul Teoretic “Petru Maior”

Abrud: Grup Şcolar “Horea, Cloşca şi Crişan”

Cîmpeni: Colegiul Naţional “Avram Iancu”, Liceul Tehnologic Silvic

Baia de Arieş: Grup Şcolar “Dr. Lazăr Chirilă”

Centrele de evaluare din judeţul Alba în care se corectează lucrările sunt Colegiul Militar Liceal “Mihai Viteazul” Alba Iulia, Liceul Tehnologic Sebeş şi Liceul Tehnologic “Timotei Cipariu” Blaj.