Câți bani a încasat Armata pentru munca la monumentul Unirii din Alba Iulia. Construcția a fost inaugurată fără recepția finală

Monumentul Marii Uniri din Alba Iulia a fost finalizat cu ajutorul militarilor de la Batalionul 136 Geniu ”Apulum”. Aceștia au fost implicați de MApN în construcția monumentului, cu toate că la mijloc este vorba despre un contract din bani publici acordat sculptorului Mihai Buculei, din partea căruia a venit solicitarea.

Presat de apropierea Sărbătorii Centenarului de la Alba Iulia, Ministerul Culturii a acceptat preluarea monumentului în valoare de peste 10 milioane de lei, în ciuda unor probleme pe care le avea.

Din acest motiv, s-a semnat doar o recepție la terminarea lucrărilor, urmând ca recepția finală să se realizeze abia la finalul lui 2019, în luna decembrie. Motivul invocat pentru prelungirea cu încă un an a fost ”urmărirea comportării în timp a monumentului” și nu în mod direct problemele care existau.

Presați de apropierea datei de 1 decembrie 2018, când era nevoie ca Alba Iulia să fie pregătit de Centenar, autoritățile au căutat soluții pentru a grăbi lucrurile. Așa s-a ajuns la Armată. Alba24 a aflat toate detaliile acestor contracte.

Pentru implicarea lor în  construcția monumentului, patru militari de la Batalionul 136 Geniu ”Apulum” au primit Emblema de Merit ”În serviciul Armatei României, clasa a III-a” din partea Statului Major al Forțelor Terestre.

Aceștia au muncit aproape o lună la monument, iar ministerul a încasat pentru asta aproximtiv 22.000 de lei, o sumă mai degrabă modică pentru plata unor specialiști în construcții de acest fel.

Ministerul Culturii a transmis la solicitarea Alba24 că potrivit contractului privind realizarea operei „Monumentul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 – Alba Iulia” nr. 862/06.06.2018, termenul de predare a lucrărilor pentru monumentul de for public a fost 26.11.2018, iar temenul de acceptare a lucrărilor de către beneficiar a fost 29.11.2018, aspect realizat prin semnarea Recepției la terminarea lucrărilor de către comisia numită prin Ordinul Ministrului Culturii și Identității Naționale, conform contractului mai sus menționat.

Recepția finală se va realiza în conformitate cu Regulamentul privind Recepția Lucrărilor, după expirarea perioadei de grație, care este de 12 luni de la semnarea Procesului Verbal de Recepție la Terminarea Lucrărilor, conform aceluiași contract mai sus menționat.

Astfel, recepția finală a monumentului se va face în decembrie 2019, la un an de la recepția la terminarea lucrărilor. Rezoluția recepției de la terminarea lucrărilor a fost „cu urmărirea comportării în timp a monumentului”.

Dacă în perioada de un an dintre cele două recepții se observă deteriorări sau degradări ale monumentului, ele sunt aduse la cunoștința constructorului, în acest caz, sculptorul, care are obligația de a le remedia. Dacă aceste deteriorări nu sunt remediate, sculptorul este pasibil de sancțiuni financiare, mai spun reprezentanții Ministerului Culturii și Identității Naționale (MCIN).

În data de 16 mai 2019, în urma unei vizite efectuate de către reprezentanți ai MCIN cu scopul de a verifica comportarea în timp a Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 2018 – Alba Iulia, au fost constatate mici deficiențe ale comportării în timp a monumentului care au fost aduse la cunoștința constructorului/realizatorului cu solicitarea de a face remedierile necesare până la data recepției finale, în decembrie 2019.

Precizările Ministerului Culturii:

”Precizăm că valoarea totală a plăților pentru Monumentul Marii Uniri de la Alba Iulia a fost 10.209.700 lei.

Referitor la drepturile de autor, conform contractului privind realizarea operei „Monumentul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 – Alba Iulia” nr. 862/06.06.2018, Mihai Buculei a încasat 2.863.394,30 lei, valoarea drepturilor de autor.

În ceea ce privește utilizarea personalului și a utilajelor MApN, la nivelul instituției noastre nu a fost identificat un contract care să facă obiectul unei colaborări MCIN – MApN.”

Pe de altă parte, Ministerul Apărării a semnat contracte cu Buculei prin UM 01684 Alba Iulia.

”Colaborarea pentru construirea Monumentului Unirii din Alba Iulia s-a realizat în baza Contractului de prestări servicii nr. A-2611 din 26.10.2018 şi a Actului adiţional la contractul de prestări servicii nr. A-2886 din 14.10.2018, încheiat între Ministerul Apărării Naţionale, prin Unitatea Militară 01684 Alba-Iulia, în calitate de prestator, şi persoana fizică, sculptor, dl. Mihai Buculei, în calitate de beneficiar, desemnat prin Legea nr. 246 din 2017 pentru realizarea Monumentului Marii Uniri.

Solicitarea pentru acordarea sprijinului în construirea Monumentului Unirii a fost iniţiată de către P.F. Mihai Buculei, în baza cererilor nr. CR 1180 din 26.10.2018 şi CR 1229 din 12.11.2018.

La această activitate au participat, în perioada 26.10.2018 – 22.11.2018, patru militari, fără mijloace tehnice.

În perioada menţionată s-au făcut plăţi către Unitatea Militară 01684, în cuantum de 21.875,46 lei, în trei tranşe, conform contractului menţionat mai sus” se arată într-un răspuns transmis de MApN.

Unitatea a mai încheiat alte două contracte de prestări servicii, în data de 22.05.2019, unul având ca obiect manipularea de încărcaturi – 4 legători de sarcină, și altul având ca obiect transportul şi manipularea de încărcături – buldoexcavator, autocamion, autobasculantă, cu operator şi şofer, având la bază cererile sculptorului Mihai Buculei.

”Menţionăm că, în baza contractelor încheiate, urmează să fie efectuate plăţi conform acestora. Cuantumul exact al plăţilor va fi determinat la finalizarea lucrărilor. Pentru perioada aferentă lucrărilor executate în anul 2018, costurile cu personalul implicat au fost acoperite integral prin plăţile efectuate de către beneficiar, în baza contractelor încheiate cu unitatea” au mai precizat reprezentanții Ministerului Apărării.

Controversele Monumentului Unirii

Monumentul Marii Uniri de la Alba Iulia a stârnit controverse încă din primul moment. Atât din punct de vedere al formei, cât și al posibilelor înțelesuri. Construcția a fost realizată de sculptorul Mihai Buculei, după un proiect cu care, acum 26 de ani, pe vremea lui Ion Iliescu, a câștigat un concurs realizat de Ministerul Culturii. Un proiect pe care Guvernul l-a considerat de actualitate în 2018.

În urmă cu 26 de ani, lucrarea lui Mihai Buculei reprezentând 4 cruci care se îmbrățișau în partea de sus, adică cele patru provincii românești care se uneau, era declarată cea mai bună din 27 de machete la concursul organizat în 1993 de către Ministerul Culturii. Inițial, lucrarea trebuia să marcheze 75 de ani de la înfăptuirea Unirii, dar din lipsă de bani, construcția ei s-a amânat pe termen nelimitat.

În 2008, un nou concurs la minister a desemnat din nou proiectul lui Mihai Buculei, ca fiind cel mai bun. Nici atunci nu au fost bani, așa că, abia la aniversarea a 100 de ani de la Unire, a început în sfârșit construcția lui.

Controversele din jurul înțelesurilor

”Este un semn al unirii, adică cele patru puncte cardinale ale României, a românilor care s-au unit din cele patru părți ale ținuturilor românești, sub o cupolă formată din patru cruci pentru că suntem un popor creștin”, a explicat, la un moment dat, autorul lucrării, artistul Mihai Buculei.

”Nu reușesc să decodific mesajul acestui monument. Acum este neterminat, ceea ce arată mai mult a camuflaj, cu schelele alea. Mă întreb ce va fi când le vor da la o parte, că ceea ce întrevăd eu acolo, pare să concureze, în materie de non-sens, micul sau cartoful în țepușă din centrul Bucureștiului. Ală are ca și simbolistică Revoluția, ala e simbolismul” a spus jurnalistul Cristian Tudor Popescu, prezent la o dezbatere organizată la Alba Iulia în anul Centenar. Jurnalistul a asemănat monumentul cu pilonul unei autostrăzi suspendate.

Declarația lui Cristia Tudor Popescu: „Am dat cu ochiul de ceva. Vine 1 Decembrie, 100 de ani de România și o să avem o dezvăluire, se va dezvălui ce o să vedem pe ecran. M-am gândit mai întâi că în sfârșit se face o autostradă la Alba Iulia, am zis că se face o autostradă suspendată. Ce vedeţi în față spre noi este un soi de înfrăţire de trei cruci, curbate în partea de sus. Cred că sunt trei, pentru că s-au unit trei țări. Curbate în partea de sus, ceea ce îi face pe locuitori să spună ‘monumentul Facebook’. E f-ul ăla de la Facebook.

Avem catedrala ortodoxă unde s-au încoronat Ferdinand și Maria. De ce trebuie să mai punem încă trei cruci cocârjate? Ce caută crucea? Ăsta e simbolul unirii? Trei cruci? Crucea e simbolul creştinilor din România, din Ardeal, Moldova și Ţara Românească. Dar este și simbolul rușilor, cei care s-au opus cu forţa armată facerii României Mari, este și simbolul maghiarilor, care s-au opus cu forță armată Marii Uniri din 1918.

Cum poți să pui crucea? Ce am făcut noi în 1918, o cruciadă? Am fost să eliberăm Sfântul Mormânt de la Ierusalim? Biserica a făcut Unirea? De-a lungul timpului, biserica ortodoxă a avut un rol foarte important în menținerea conștiinței naționale. Cea greco-catolică, e altă poveste care nu se povestește de obicei, a jucat un rol foarte important și ea.

Important e altceva. Unirea au făcut-o țăranii români care au murit cu sutele de mii pe front, au făcut-o câțiva politicieni români cu adevărat patrioţi, inteligenți, diplomați și, în primul rând, a făcut această Unire „statul paralel”, adică SUA, Franța și Marea Britanie. Occidentul. Fără puterile occidentale democratice, România nu ar fi fost România Mare în veci.

De ce să faci un astfel de monument? Dacă scoateți transversalele de la cruci, rezultă un monument asemănător cu mausoleul comunist din Parcul Carol. De ce era nevoie de o variantă cu cruce, o variantă bisericoasă a mausoleului comunist acolo? Nu mai vorbesc de modul în care a ajuns să fie executat acest monument, că nu se știe dacă e cel de acum 25 de ani. E o istorie întreagă acolo. Viceprimarul mi-a spus: a fost ordin de la București. Oamenii se uitau la mine: Vă place? Dacă s-ar face un referendum în oraș, ce ați vota, da sau nu? Nu!”

În dezbaterea de atunci a simțit nevoia să intervină și noul ministru al Culturii, senatorul de Alba Daniel Breaz. „Lucrarea marelui sculptor Mihai Buculei arată impresionant şi vreau, cu acest prilej, să le mulţumesc pentru sprijin, responsabilitate şi seriozitate tuturor factorilor responsabili implicaţi, astfel încât, la data aniversării marelui eveniment al Centenarului Marii Uniri, 1 decembrie 2018, să putem cinsti aşa cum se cuvine memoria înaintaşilor noştri”, a declarat Daniel Breaz care, după ce a fost numit ministru a făcut prima ”vizită de lucru” la monument.

Controverse din cauza formei

Din cauza formei, așa cum a remarcat și CTP, monumentul a devenit subiect de discuție și de contestație și în mediul on-line, unde a fost botezat ”Monumentul Facebook”. Totuși, construcția a fost proiectată în anii 90 și nu are nici o legătură cu rețeaua de socializare.

”Mie nu-mi anulează angajamentul de a împlini Ansamblul Unirii, chiar dacă discuția aluneca dinspre fond spre formă. Simbolul aruncă în ring argumente care dau dreptate ambelor tabere, însă vă invit să nu pierdem esența: în amontele acestei decizii au fost puțini care au oferit altceva” a spus atunci primarul din Alba Iulia, Mircea Hava.

Acuzațiile grave ale sculptorului

Cu mai puțin de două luni până la termenul la cere trebuia finalizată lucrarea, sculptorul Mihai Buculei, autorul monumentului și cel care este responsabil cu investiția, a lansat o serie de acuzații foarte grele pentru administrația locală, într-o scrisoare transmisă prin email antreprenorului lucrării, firma ”Tobimar” din Alba Iulia, dar și altor instituții.

Acesta spunea că Mircea Hava i-a cerut directorului general „Marmosin” (firma lui Adrian Videanu care prelucrează piatra) să lucreze direct cu ”Tobimar”.

Reprezentanții firmei ”Tobimar” din Alba Iulia au transmis o replică la acuzațiile autorului Monumentului Marii Uniri, sculptorul Mihai Buculei. Directorul general al firmei, Florin Todor, a declarat că societatea nu a întrerupt lucrul și că și-a respectat toate angajamentele pe care și le-a asumat.

Mai mult decât atât, acesta a spus că și sculptorul este mulțumit de activitatea firmei pe care o conduce, dovadă un e-mail ulterior scrisorii acuzatoare, în care acesta le mulțumește colaboratorilor, inclusiv ”Tobimar”.