Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Cine a fost Alexandru Ioan Cuza, artizanul ”Micii Uniri”. Lucruri mai puțin cunoscute din biografia acestuia


Publicat

24 ianuarie * Mica Unire * Unirea Principatelor Române de la 1859: Alexandru Ioan Cuza s-a născut la 20 martie 1820, la Bârlad și a murit la data de 15 mai 1873, la Heidelberg, în Germania. A fost un personaj secundar, cu o mamă de origine greco-italiană, ales domn al celor două principate, în speranța că va fi ușor de manipulat. Doar că nu a fost așa.

Enciclopedia României îl prezintă drept un om politic, domn al Principatelor Unite, care deşi nu era o personalitate de prim rang pe scena politică şi avea contracandidaţi cu o bogată experienţă administrativă, a apărut în prim plan la momentul 1859 deoarece grupările politice din Principate au preferat să sprijine un semi-necunoscut decât să îşi voteze un adversar iredutabil.

Cuza nu s-a lăsat manipulat şi a înţeles, la un moment dat, să preia controlul întregii vieţi politice crezând că va reuşi să creeze un sistem care să-i acorde puterea totală şi, în acelaşi timp, să patroneze modernizarea societăţii româneşti pe principii liberale.

În perioada regimului autoritar s-au putut lua acele măsuri necesare modernizării, însă lovitura de stat a suspendat orice manifestare a spiritului liberal şi chiar opera de modernizare a societăţii româneşti a fost pusă sub semnul întrebării.

Treptat, societatea a intrat în criză, ajungându-se la o gripare a sistemului instituţional, iar elita politică va recurge la o soluţie radicală pentru a debloca sistemul.

Familia lui Alexandru Ioan Cuza

Tatăl viitorului domn, Ioan Cuza, provenea dintr-o veche familie de boieri mici şi mijlocii din judeţul Fălciu (astăzi în judeţul Vaslui), proprietari de pământ cu funcţii în administraţiile domneşti din Moldova.

Mama sa, Sultana Cozadini, provenea dintr-o familie de origine greco-italiană din Constantinopol, dar românizată.

În 1835 îşi ia diploma de bacalaureat la Paris, apoi urmează studii universitare de drept şi medicină, pe care nu le finalizează, şi devine membru al Societăţii economiştilor de unde îşi va înainta demisia în 1840.

Activează ulterior ca preşedinte al judecătoriei Covurlui, perioadă în care se căsătoreşte (30 aprilie 1844) cu Elena Rosetti, fiica unui postelnic din Vaslui şi sora viitorului prim-ministru Theodor Rosetti.

A avut doi copii cu amanta Maria Obrenovici, pe care i-a recunoscut, iar soția sa i-a adoptat și s-a ocupat de creșterea și educația loc.

Personaj politic secundar

Cuza a participat la evenimentele de la 1848 din Moldova, însă a jucat un rol secundar. Domnul Moldovei, Mihail Sturdza, a retezat imediat orice tentativă de mişcare revoluţionară arestând pe majoritatea complotiştilor.

Cuza petrece un an în exil, la Viena, Paris şi Constantinopol, revenind în ţară odată cu numirea noului domn în Moldova, Grigore Alexandru Ghica.

Este numit preşedinte al Judecătoriei Covurlui (1849 – 1851; 1855 – 1856), apoi director al Ministerului de Interne (1851), primind în această perioadă şi rangul de vornic.

La 6 iunie 1856 este numit pârcălab de Galaţi, însă imediat după decesul domnului Ghica este destituit de caimacamul Teodor Balş.

După câteva luni, noul caimacam, Nicolae Vogoride, antiunionist şi dornic de a-şi face partizani îl renumeşte pe Cuza pârcălab şi îl reintegrează în cadrele armatei, avansând în numai două luni de la gradul de sublocotenent la cel de maior.

Toate aceste funcții nu îl fac un personaj important la nivel politic, la vremea respectivă, dar…

Demisia la momentul oportun

În perioada alegerilor pentru Divanul ad-hoc Cuza face un gest care îi va aduce un important capital de imagine.

Înşirând ingerinţele administraţiei în alcătuirea listelor electorale care urmau să aducă o majoritate antiunionistă în Divan, el îşi prezintă demisia din funcţia de pârcălab.

Alegerile sunt falsificate de Vogoride, însă, după tensiuni diplomatice, Puterile garante decid la 12 august 1857 o nouă consultare electorală.

De data aceasta, majoritatea unionistă este zdrobitare, Cuza numărându-se printre deputaţii aleşi să dezbată viitorul Principatelor. Având în vedere noul context, Vogoride îşi schimbă din nou atitudinea faţă de Cuza şi propune ridicarea acestuia la gradul de colonel. Viitorul domn acceptă fără probleme deşi cu câteva luni înainte acuzase faptele caimacamului.

Unirea Principatelor

Unirea Principatelor îşi datorează înfăptuirea conjuncturii internaţionale favorabile apărute după Războiul Crimeii (1853 – 1856) şi dorinţei de unire a românilor. Sesizând momentul internaţional favorabil, elita românească de la acea data, generaţia paşoptistă, a înteles şansa extraordinară care li se oferă şi a acţionat în consecinţă.

Dorinţa puterilor occidentale era aceea de a bloca Rusia din drumul spre controlul continentului european. Congresul de la Paris (13 februarie 1856 – 18 martie 1856) a încercat să pună bazele unei noi ordini europene după Războiul Crimeii, având la bază îngrădirea puterii ruseşti şi a influenţei sale în sud-estul Europei.-hoc.

Şedinţele Divanului ad-hoc din Moldova s-au deschis la 22 septembrie 1857, însă Cuza nu s-a remarcat printr-o activitate deosebită în cadrul dezbaterilor.

Având în vedere majoritatea unionistă zdrobitoare din ambele Divane, rezultatul formulat în rezoluţia din 7 octombrie a fost unul clar: Unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de România şi Prinţ străin, cu moştenirea tronului, ales dintr-o familie domnitoare a Europei şi ai cărui moştenitori să fie crescuţi în religia ţării. A doua zi a fost adoptată rezoluţia şi în Muntenia, având practic aceleaşi concluzii.

Rezultatele au fost analizate într-un raport de comisari ai Puterilor garante şi dezbătute într-o Conferinţă care a durat trei luni.

La 7 august 1858 a fost semnată Convenţia de la Paris care stabilea viitorul politic al Principatelor. În fapt, acest document cu rol de constituţie era un compromis între Napoleon al III-lea şi regina Victoria. S-a stabilit ca unirea să fie una formală, fiecare principat având propriile sale instituţii legislative şi executive.

Contracandidații outsiderului Cuza

În perioada următoare au avut loc alegerile pentru Adunările Elective din fiecare principat, cele care trebuiau să aleagă domnii, de asemenea, câte unul pentru fiecare principat.

Configuraţia în ambele Adunări Elective era asemănătoare, împărţită în două grupări, una liberală şi alta conservatoare.

Fiecare dorea unirea, dar cu un domn al lor, care să le asigure păstrarea puterii politice. Însă, la rândul lor, în interiorul acestor grupări existau diverse tabere fiecare având candidaţi redutabili pentru funcţia supremă, personalităţi bine pregătite cu experienţă în administraţie.

În Moldova, în partea liberală se vehiculau nume precum Costache Negri, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, în timp ce la conservatori de departe cea mai bună expertiză o avea fostul domn Mihail Sturdza, existând şi voci care îl preferau pe fiul acestuia, Grigore M. Sturdza.

În Ţara Românească, situaţia era asemnătoare, luptându-se pentru domnie Barbu Ştirbei, Gheorghe Bibescu, Alexandru D. Ghica sau Dimitrie Ghica.

În acele clipe a apărut în prima plan numele lui Alexandru Ioan Cuza, care îndeplinea funcţia de hatman la acel moment.

El era un outsider pentru candidatura la domnie deoarece nu era o personalitate de prim rang pe scena politică şi nu se remarcase prin acţiuni deosebite în activitatea sa, făcând politică doar la nivel local.

În cele din urmă, toate grupările au preferat sa îl sprijine pe acest semi-necunoscut decat să îşi voteze un adversar redutabil.

Ei aveau convingerea că tânărul neexperimentat va putea fi manevrat uşor, însă a fost subestimat.

Cuza nu s-a lăsat manipulat şi a înţeles să ia la un moment dat în totalitate controlul vieţii politice din Principatele Unite. Pe 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales în unanimitate domn al Moldovei.

În Ţara Românească situaţia a fost mult mai simplă. Oricine ar fi fost ales în Moldova, trebuia ales şi la Bucureşti. Totuşi, surpriza a fost mare deoarece deputaţii munteni nu auziseră niciodată de tânărul colonel.

Problema a fost tranşată în noaptea de 23/24 ianuarie la hotelul Concordia. A doua zi, la şedinţa Adunării Elective, Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate domn al Ţării Româneşti.

După realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza și colaboratorul său cel mai apropiat, Mihail Kogălniceanu (ministru, apoi prim-ministru al României, fost coleg de școală de-al său), inițiază importante reforme interne: secularizarea averilor mănăstirești (1863), reforma agrară (1864), reforma învățământului (1864), reforma justiției (1864) ș.a., care au fixat un cadru modern de dezvoltare al țării.

Sursă: Enciclopedia României

Sursă foto: Foto: Facebook/Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. Goanta Irina

    duminică, 24.01.2021 at 21:57

    Vă rugăm să nu mai folosiți sintagma MICA UNIRE. Este total nepotrivită cu momentul de la 24 ianuarie 1859 care s-a constituit într-un act istoric de mare însemnătate pentru România modernă. Se poate spune că este actul de naștere a României moderne. De-a lungul anilor, s-a folosit sintagma UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE. În ultima vreme, o reporteriță de la TV ( despre care înclin să cred că nu prea știe istorie)a rostit aceste cuvinte, pe care le consider de-a dreptul injurioase la adresa istoriei României. Au fost acceptate și preluate de toată suflarea de pe teritoriul României asemenea unei epidemii.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

DECES SUSPECT la Spitalul din Galda: Pacient bătut, consultat pentru dureri la șold, MORT din cauza unei hemoragii interne

Publicat

Un caz șocant s-a petrecut la Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Galda de Jos. Un pacient a decedat la două săptămâni după ce a fost bătut de alți doi pacienți internați.

Inițial, la Spitalul Județean de Urgență din Alba Iulia, bărbatul a fost consultat pentru dureri la piciorul stâng și i s-a pus diagnosticul de contuzie la șoldul stâng, dar moartea acestuia a survenit în urma unei rupturi de splină. 

Moartea pacientului ridică mai multe semne de întrebare față de modul în care incidentul a fost tratat de către angajații centrului, dar și de medicii Spitalului Județean de Urgență din Alba Iulia. 

Pacientul a fost bătut, în noaptea de 25 ianuarie, în jurul orei 23.00, de alți doi pacienți. Potrivit reprezentanților DGASPC Alba, conflictul a fost aplanat de infirmieri și de o asistentă medicală.

În noaptea scandalului, a fost consultat la cabinetul medical al centrului. A doua zi, bărbatul acuza dureri la piciorul stâng și a fost trimis la Spitalul Județean din Alba Iulia prin serviciul 112.

Acesta a ajuns pe secția UPU a spitalului din Alba Iulia și, potrivit reprezentaților DGASPC, a fost investigat radiologic, imagistic și i s-au recoltat analize de laborator. Diagnosticul a fost contuzie șold stâng.

Bărbatul a fost consultat și de un medic ortoped, au transmis, pentru alba24.ro, reprezentații Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba.

După consultul realizat de medicii spitalului din Alba Iulia, pacientul a fost trimis înapoi la Galda de Jos.

Decesul

După două săptămâni de la incident și consultul de la UPU Alba Iulia, în 7 februarie, bărbatul a decedat. Reprezentații DGASPC Alba Iulia au transmis, pentru alba24.ro, detalii despre evenimentele din Centrul de la Galda de Jos, din ziua în care bărbatul a decedat.

Potrivit acestora, la centru a sosit un echipaj de ambulanță pentru a consulta un alt pacient.

Personalul medical a solicitat ca și bărbatul în cauză să fie consultat, deoarece acuza dureri abdominale.

După efectuarea consultului, medicul de pe ambulanță a recomandat tratament cu Metoclopramid, Nospa și Algocalmin.

Două apeluri la 112 în câteva minute

Seara, la ora 23.16, s-a solicitat din nou serviciul 112 pentru bărbatul în cauză, deoarece acuza dureri abdominale, starea lui fiind alterată.

La ora 23.24, s-a reapelat serviciul 112, deoarece bărbatul a intrat în stop cardio-respirator, iar personalul de serviciu a început manevrele de resuscitare.

La fața locului a sosit imediat un echipaj de poliție și la ora 23.41 a sosit echipajul de ambulanță. Medicul a decis că bărbatul este în stop cardio-respirator neresuscitabil și a declarat decesul acestuia.

La ora 00.51, la Centrul din Galda de Jos a sosit din nou echipajul de poliție, însoțit de reprezentați IML Alba Iulia, conform procedurilor legale cu privire la decesul în unități rezidențiale, au precizat reprezentații DGASPC Alba, pentru alba24.ro.

Surse apropiate anchetei au declarat pentru alba24.ro că bărbatul a decedat din cauza unei hemoragii interne, cauzate de o ruptură de splină.

Potrivit surselor alba24.ro, ruptura de splină a fost descoperită abia la autopsia realizată de medicul legist. Din câte se pare, splina bărbatului era afectată în urma bătăii primite, dar, în perioada în care a fost trimis înapoi la centru, starea s-a înrăutățit din cauza unei hemoragii interne, iar ulterior a decedat.

Incidentul și moartea pacientului – ținute sub tăcere

Incidentul din interiorul Centrului de Recuperare de la Galda de Jos a fost ținut ”sub tăcere” de către autorități și a mers pe ”sub radar”, până vineri, 5 martie, când pe rolul Tribunalului Alba a fost înregistrată o cerere de internare provizorie a celor doi bărbați suspectați că l-ar fi bătut pe bărbat.

Ce au precizat anchetatorii pentru alba24.ro

Reprezentații Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba au făcut o serie de precizări pentru alba24.ro.

În noaptea de 25 ianuarie, s-a petrecut o altercație între trei pacienți.

Doi dintre aceștia i-au aplicat celui de al treilea mai multe lovituri.

Imediat după altercație, bărbatul a fost dus la cabinetul medical al centrului de recuperare.

Însă a doua zi, acesta acuza o durere în zona șoldului și a fost transportat la Spitalul Județean de Urgență din Alba Iulia.

Aici, bărbatul a fost consultat de un ortoped și a fost trimis înapoi la Galda de Jos.

După două săptămâni, în data de 7 februarie, starea bărbatului s-a înrăutățit și acesta a decedat.

Potrivit surselor alba24.ro, bărbatul a decedat din cauza unei rupturi de splină. Ruptură de splină care a fost descoperită abia la autopsie.

Inițial, o anchetă a fost începută pentru infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte, dar în urma unei expertize s-a stabilit că cei doi bărbați care l-au bătut pe pacient nu aveau discernământ la data comiterii faptelor.

Aceștia au fost internați într-un alt centru de recuperare, la cel din Ștei.

Extras din minuta pe scurt a Tribunalului Alba: ”(…) dispune internarea medicală provizorie a suspecţilor: (…) cercetați pentru loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, (…) într-o unitate specializată de asistenţă medicală, până la însănătoşire sau până la ameliorarea care înlătură starea de pericol ce a determinat luarea măsurii (…)”

Anchetă pentru neglijență în serviciu

Acum, procurorii au deschis o anchetă pentru neglijență în serviciu, anchetă ce îi privește pe angajații Centrului de Recuperare de la Galda de Jos.

Poziția Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia

Reporterii alba24.ro au solicitat verbal informații din partea conducerii unității medicale despre parcursul pacientului adus în data de 26 ianuarie, pentru ce a fost consultat și cu ce diagnostic a fost trimis înapoi la Galda de Jos.

Reprezentanții spitalului au solicitat ca reporterii să întocmească o cerere scrisă în baza Legii 544, iar răspunsul va fi oferit, cel mai probabil, pe parcursul zilei de luni, 8 martie.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Angajări la SRI prin încadrare directă. LISTA posturilor disponibile. Condiții, avantaje și restricții

Publicat

sri

Serviciul Român de Informaţii caută personal pentru încadrare directă pe mai multe posturi de specialiști IT, chimiști, ingineri sau specialiști IT.

Pot aplica persoanele care dețin competențe tehnice căutate de Serviciu, au absolvit studii superioare cu diplomă de licență, îndeplinesc condiţiile de încadrare în Serviciul Român de Informaţii și promovează toate etapele specifice de selecţie.

POSTURI disponibile prin încadrare directă:

Administrator infrastructuri software

Analist FORENSIC securitate cibernetică

Analist Malware

Analist trafic

Arhitect software

Business Analyst și UX Designer

Chimist

Dezvoltator iOS

Inginer Data Center

Inginer electronist

Inginer mecanic – proiectare mecanică

Inginer mecanic – tehnologie mecanică

Inginer prelucrare semnale

Inginer procesare și analiză digital forensic

Inginer radiocomunicații

Specialist control-audit IT&C

Specialist în evaluarea securității IT&C

Tester aplicații

Tester securitate aplicații

Modalitate de aplicare pentru posturile de mai sus: CV şi scrisoare de intenţie pe

  • Specialiști lingviști (specialist lingvist – Rusă/Ucraineană/Sârbă/Urdu/Pashto/Dari/Hindi/Rromani/Punjabi/Armeană/Azeră/Tătară/ Albaneză/Arabă/Persană/Chineză/Coreeană/Kurdă/Georgiană

Modalitate de aplicare pentru post: CV şi scrisoare de intenţie pe hr@sri.ro (subiect mail: LINGVIST – Nume şi prenume)

Condiții de angajare în SRI – criterii generale de încadrare:

– cetăţenie română şi domiciliul stabil în România;

– să nu fie în curs de cercetare, urmărire sau judecată penală sau să nu fi fost condamnat penal;

– să nu facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice, din momentul încadrării în SRI;

– să nu participe ca asociat unic sau direct la administrarea ori conducerea unei organizaţii sau societăţi comerciale, din momentul încadrării în SRI;

– să fie absolvent de studii universitare, cu licenţă, al unei instituţii de învăţământ superior acreditate; pentru anumite posturi sunt necesare şi studii post-universitare, iar pentru altele se cer doar studii liceale;

– să nu fie consumator de substanţe stupefiante, psihotrope sau susceptibile a avea efecte psihoactive ori dopante, aflate sub control naţional ori prevăzute în convenţiile internaţionale la care România este parte sau să nu fi desfăşurat operaţiuni cu astfel de produse. În interviurile de selecţie şi de securitate, se evaluează punctual şi cu atenţie eventuale interacţiuni anterioare cu astfel de substanţe. ”Suntem conştienţi de amploarea acestui fenomen, însă rigorile normative şi specificul organizaţiei ne obligă să acordăm acces la date clasificate exclusiv persoanelor care nu se expun unor situaţii ce le pot face vulnerabile sau care le-ar putea afecta discernământul. Lipsa sincerităţii cu privire la orice aspect, pe parcursul oricărei etape de selecţie, reprezintă motivul principal al clasării candidaturilor”, precizează SRI.

– să fie dispus ca, după încadrare, să desfăşori activităţi în orice zonă a României, potrivit nevoilor instituţiei.

De asemenea, candidaţii trebuie să facă dovada, pe parcursul procesului de selecţie, că îndeplinesc suplimentar anumite criterii specifice: pregătire profesională într-un domeniu de interes actual pentru Serviciu (experienţa efectivă de lucru în domeniul respectiv reprezintă un avantaj), inteligenţă peste medie, nivel superior de cultură generală şi competenţe lingvistice, interes pentru dezvoltare continuă şi capacitate ridicată de învăţare, o stare de sănătate, atât fizică cât şi psihică, bună (apt medical şi psihologic, conform baremelor stabilite de SRI).

Anumite posturi necesită abilităţi ridicate de relaţionare şi comunicare, de analiză şi sinteză, adaptare, creativitate, spontaneitate, responsabilitate, rezistenţă crescută la condiţii de stres.

Avantaje:

  • program flexibil de lucru – 8 ore pe zi sau în funcţie de specificul activităţii;
  • acces la servicii medicale gratuite în unităţi sanitare din cadrul reţelei sanitare proprii a SRI;
  • decontarea chiriei (în anumite condiţii şi în limita unui plafon maxim);
  • acces în facilităţi de cazare şi recreere proprii din zone turistice de pe teritoriul naţional;
  • acces gratuit la săli de sport proprii;
  • participarea la conferinţe, cursuri şi ateliere de dezvoltare personală;
  • participarea, alături de colegi, la proiecte de responsabilitate socială

Calitatea de angajat SRI presupune însă şi o serie de obligaţii şi restrângerea / interzicerea unor drepturi, majoritatea determinate de statutul de cadru militar (vezi Legea nr. 80/1995), dar şi specifice Serviciului nostru (discreţie cu privire la activităţile profesionale, păstrarea secretului de stat şi de serviciu).

Cadrelor militare în activitate le este interzisă exercitarea următoarelor drepturi:

  • să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă prin orice mijloace sau alte activităţi în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcţii publice;
  • să candideze pentru a fi alese în administraţia publică locală, în Parlamentul României şi în Parlamentul European, precum şi în funcţia de Preşedinte al României;
  • să declare sau să participe la grevă.

Cadrelor militare în activitate le este restrânsă exercitarea unor drepturi şi libertăţi, astfel:

  • exprimarea în public a opiniilor politice nu este permisă;
  • exprimarea în public a unor opinii contrare intereselor României şi forţelor armate nu este permisă;
  • prezentarea, în public, de informaţii cu caracter militar de către cadrele militare nu este permisă, cu excepţia celor care au atribuţii în acest sens, potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale;
  • aderarea la culte religioase este liberă, mai puţin la cele care, potrivit legii, contravin normelor de păstrare a ordinii publice, precum şi la cele care încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei;
  • constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-ştiinţific, cultural, sportiv-recreativ sau caritabil, cu excepţia celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii şi disciplinei specifice instituţiei armatei, este permisă în condiţiile stabilite prin regulamentele militare;
  • participarea la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical este interzisă, cu excepţia activităţilor la care se participă în misiune;
  • cadrele militare în activitate se pot deplasa în străinătate în condiţiile ce se stabilesc prin ordin al conducătorului instituţiei.

sursă: sri.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

DRUM EXPRES Sighișoara-Mediaș-Teiuș. Proiect discutat la o întâlnire a autorităților din Regiunea Centru cu Ludovic Orban

Publicat

Ludovic Orban a avut vineri o întâlnire cu reprezentanții administrațiilor locale din regiunea Centru: Alba, Mureș și Sibiu, în cadrul căreia s-a discutat și despre realizarea unui drum expres care să unească Sighișoara, Mediaș și Teiuș, dar și crearea unei legături între Autostrada Transilvania și Autostrada Sebeș-Turda.

„Am avut, astăzi, o întâlnire cu reprezentanți ai administrațiilor locale din regiunea Centru: Alba, Mureș, Sibiu, cu care am discutat despre gestionarea cât mai eficientă a fondurilor europene, prin proiecte regionale care să asigure dezvoltarea județelor și reducerea discrepanțelor dintre ele.

O problemă importantă a acestor administrații o constituie realizarea unui drum expres care să unească principalele orașe, pe axa Sighisoara-Mediaș-Teiuș și crearea unei legături între Autostrada Transilvania și Autostrada Sebeș-Turda”, a transmis pe Facebook Ludovic Orban.

Președintele PNL afirmă că acest drum expres ar asigura o conexiune mult mai bună a zonei cu rețeaua națională de autostrăzi și drumuri rapide și o deschidere economică către partenerii comerciali din Europa.

„Regiunea Centru se află printre regiunile cu o dezvoltare economică în creștere, prin ramuri importante ale industriei precum cea auto, prelucrarea lemnului, industria alimentară sau a materialelor de construcții.

În plus, datorită patrimoniului cultural, zona dispune de un potențial turistic important și diversificat.

De aceea, dezvoltarea rețelelor de transport reprezintă o prioritate, pentru o promovare cât mai amplă a regiunii. I-am asigurat pe reprezentanții Regiunii Centru de toată colaborarea mea, pentru implementarea proiectelor vitale pentru dezvoltarea acestei zone”, a precizat Ludovic Orban.

Sursa: Mediafax

Foto: Facebook

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Mircea Abrudean, fostul prefect de Cluj, va coordona activitatea Comitetului Național privind Vaccinarea anti-COVID

Publicat

Fostul prefect de Cluj, Mircea Abrudean, care a fost numit recent secretar general adjunct al Guvernului, va coordona activitatea Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV).

Mircea Abrudeam a declarat vineri pentru cluj24.ro că își propune ca această instituție să fie ”eficiență în activitate”.

În calitate de prefect, Mircea Abrudean a condus Comitetul Județean pentru Situații de Urgență de la debutul pandemiei de Covid-19.

Mai multe informații pe cluj24.ro.

Foto: Facebook

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate