Eveniment
Cum poate fi contestată decizia în procesul Roșia Montană. Care sunt cele cinci motive ce pot fi invocate
Procesul Roșia Montană: Gabriel Resources a comunicat că ia în calcul contestarea deciziei din procesul Roșia Montană. Potrivit acesteia, România a obținut câștig de cauză în dosarul judecat la Curtea de arbitraj internaţional de la Washington (ICSID) contra companiei.
Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a afirmăt că, dacă reprezentanţii Gabriel Resources atacă decizia Curţii de Arbitraj Internaţional în cazul Roşia Montană, trebuie să aibă ”motive bine întemeiate”.
„Sunt 20 de zile în care decizia şi motivele care au stat la bază nu se pot comunica,
- pentru că fiecare dintre părţi solicită ca anumite date din decizie să nu fie făcute publice după expirarea celor 20 de zile.
Instanţa publică, pe pagina de internet, decizia şi după care sunt patru luni la dispoziţie pentru a ataca decizia.
Motivele trebuie să fie bine întemeiate, să vedem ce va urma în perioada următoare şi să vedem cum se vor derula lucrurile”, a declarat Boloş la Digi24.
Cum poate fi contestată decizia în procesul Roșia Montană
Calea de atac a deciziei este la aceeaşi curte de arbitraj de la Washington– ICSID, potrivit zf.ro. Acţiunea se poate face la un nou tribunal arbitral, format în cadrul ICSID.
Poate fi formulată în 120 de zile de la data hotărârii pentru toate motivele
- cu excepţia corupţiei unui membru al juriului (termen de contestaţie, trei ani).
Motivele de atac:
- tribunalul nu a fost constituit în mod corespunzător
- tribunalul şi-a depăşit în mod evident competenţele
- a existat corupţie din partea unui membru al Tribunalului
- a existat o îndepărtare serioasă de la o regulă fundamentală de procedură
- hotărârea nu a indicat motivele pe care se bazează.
Context
Valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate de companiile Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey)
- în dosarul arbitral internaţional deschis împotriva României, legat de „proiectul minier aurifer de la Roşia Montană”
se ridica la aproximativ 6,7 miliarde de dolari, potrivit Agerpres.
Acţiunea arbitrală internaţională a fost iniţiată în anul 2015 împotriva României de către doi investitori străini
- Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey).
A fost întemeiată pe Acordurile cu privire la promovarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor încheiate de România cu Guvernul Canadei (ratificat prin Legea nr.356/2009) şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (ratificat prin Legea nr.109/1995). Aceasta a primit numărul ARB/15/31.
Pe această cale, reclamanţii au solicitat tribunalului arbitral internaţional să constate că România
- a încălcat tratamentul just şi echitabil şi deplina protecţie şi securitate a investiţiei Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey)
- drepturi protejate de cele două acorduri internaţionale de protecţie a investiţiilor.
Potrivit Hotărârii Tribunalului Arbitral, reclamanţii sunt obligaţi să ramburseze României cheltuielile de judecată aferente procedurii de arbitraj, a comunicat Ministerul Finanțelor.
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News
VIDEO ȘTIREA TA: La un pas de accident pe o stradă din Alba Iulia, după ce un șofer grăbit a depășit o mașină de școală de șoferi
VIDEO ȘTIREA TA: O mașină a ajuns pe un giratoriu din Alba Iulia, în urma unui accident rutier. Imagini suprinse de un șofer
FOTO ȘTIREA TA: Accident rutier în sens giratoriu la Alba Iulia. Două mașini s-au lovit
vaile
sâmbătă, 09.03.2024 at 18:14
guvernantii nostrii deja se si pregateau sa dea banii nostrii ai tarii, pe greselile lor, cea ce dovedeste lipsa de profesionalism al guvernului cea ce va duce la scaderea cu 2 ptocente psd, cand putea sa dea declaratii mai temperate pana se dadea verdictul, nu ei deja se vedeau invinsi, astia nu au spirit de invingatori
Remus
duminică, 10.03.2024 at 16:39
Se pare că nu s-a terminat. Prin decizia Tribunalulul Arbitral luată cu majoritate de voturi, prin care a respins toate pretențiile reclamanților pe fond și a acordat o parte substanțială din costurile de arbitraj ale României, reprezentantii Companiei Gabriel Resources își exprimă dezacordul ferm cu decizia majorității, care este total incompatibilă cu orice evaluare obiectivă a probelor prezentate în acest caz, așa cum demonstrează convingătoarea opinie divergentă a unuia dintre arbitri.
In acest sens, Dragoș Tănase, CEO al Gabriel Resources, a declarat ormatoarele: „Acționarii Gabriel au investit sute de milioane de dolari pentru a realiza un proiect minier transformațional care ar fi adus beneficii sociale și financiare foarte importante pentru poporul român, nu doar la Roșia Montană, ci în întreaga Românie. Regretăm că România, economia și cetățenii săi, au ratat oportunitatea de a beneficia de acest proiect minier. Vom studia în detaliu decizia Tribunalului înainte de a ne evalua următorii pași.”
Compania a investit in dezvoltarea cartierului Recea din Alba Iulia unde s-au mutat familiile celor expropriati din Roșia Montană.
Astfel în anul 2009, 125 de familii au ales să devină cetăţeni ai municipiului Alba Iulia, optând pentru unul din tipurile de case construite de RMGC în cartierul Recea. La începutul procesului de consultare pentru amplasamentul de strămutare Recea, Departamentul de Relaţii Comunitare a organizat vizite la Alba Iulia – Recea şi a dat familiilor posibilitatea de a alege (rezerva) lotul de casă – înainte de a lua decizia de a vinde proprietatea din zona de impact a proiectului. Pentru a păstra reţeaua de relaţii sociale din comunităţi sunt luate în considerare toate opţiunile care au fost formulate în acest sens, dând astfel comunităţilor posibilitatea de a re-constitui structura de relaţii sociale şi de sprijin comunitar. În gestionarea schimbării, compania se orientează după principiul conform căruia câştigul înregistrat prin atingerea unor standarde de viaţă mai ridicate să nu fie asociat cu pierderea valorilor, tradiţiilor, a culturii comunitare. Ambele amplasamente de strămutare au fost proiectate în ideea ca aceste valori să nu se risipească, iar comunităţile să rămână laolaltă.
RMGC a iniţiat în timp consultări intense cu părţile interesate, pentru toate deciziile legate de amplasarea siturilor de strămutare, proiectele cartierelor de strămutare sau modelele de case.
Construit într–o zonă de dezvoltare urbană în continuă expansiune, cartierul Recea a fost inaugurat în mai 2009.
Lucrurile s-au blocat dupa anul 2013, când au demarat o serie de mitinguri pentru stoparea exploatarii miniere.
Pentru salvarea Roşiei Montană au protestat de-a lungul timpului zeci de mii de oameni, români şi străini, ONG-uri, arhitecţi, arheologi, specialişti din mai multe ţări, Academia Română, Biserica Ortodoxă, Grupul pentru Salvarea Roşiei Montană al Profesorilor de la ASE etc.