Dosarul cu miză de 10 milioane lei în urma catastrofei de la Ocna Mureş. Tribunalul Bucureşti a respins cererea privind nelegalitatea autorizaţiei de construcţie

Tribunalul Bucureşti a respins solicitarea formulată de Lidl Discount referitor la constatarea de către instanţă a nelegalităţii autorizaţiei de construcţie pentru magazinul Plus, prăbuşit în decembrie 2010 în urma surpării de teren de la Ocna Mureş. De această decizie depinde procesul prin care compania cere despăgubiri în justiţie de 10 milioane de lei de la administraţia locală şi Societatea Naţională a Sării – Salrom.

Decizia Tribunalului poate fi contestată la Curtea de Apel. Autorizaţia de construcţie a fost emisă de Primăria Ocna Mureş în anul 2009 pentru magazinul Plus, iar reprezentanţii companiei Lidl (care au preluat magazinele Plus din 2011) susţin că acest act nu ar fi trebuit emis, pentru că administraţia locală ar fi ştiut că zona respectivă este cu probleme de stabilitate a terenului, având în vedere că se afla în vecinătatea fostelor mine de sare.

În ceea ce priveşte procesul prin care compania LIDL cere Primăriei Ocna Mureş şi Salrom despăgubiri de 10 milioane de lei pentru prăbuşirea supermarketului, acesta a fost suspendat până la pronunţarea asupra legalităţii autorizaţiei de construire a clădirii.

Compania încearcă să recupereze pierderile provocate de distrugerea structurii magazinului şi a produselor aflate în incintă la momentul respectiv.

Reamintim că în 22 decembrie 2010, terenul din zona magazinului Plus s-a scufundat în galeriile de sare, o suprafaţă de aproximativ 10.500 mp fiind cuprinsă de ape şi în locul acesteia fiind creat un crater imens. Pe lângă magazin, s-au mai surpat şi mai multe immobile şi drumul de acces în oraş. La vremea respectivă, pierderile au fost estimate la 6 milioane de euro.

Retrospectiva dezastrului

Pe 22 decembrie 2010, un con de surpare plin cu apă a fost observat în “Câmpul de sonde” al S.C. “Salina”, la ora 5.30, la o distanţă de 10 metri de Magazinul “Plus”, având un diametru de 7 – 8 metri. Au fost observate fisuri la structura de rezistenţă a Magazinului “Plus”, în parcarea magazinului şi la structura de rezistenţă a Casei parohiale a Bisericii Ortodoxe.
Din craterul cu diametrul amintit ieşea apă cu presiune, ce spăla marginile acestuia şi îl mărea. La ora 09.00, craterul a ajuns la o suprafaţă de aproximativ 200 mp, cu tendinţă vizibilă de mărire. Au apărut fisuri în structura de rezistenţă la două case parohiale, clădirea Administraţiei Financiare Ocna Mureş şi pe străzile Mihai Eminescu şi Nicolae Iorga. La ora 14.30, suprafaţa craterului a fost de aproximativ 1.800 mp. Magazinul “Plus” a fost surpat în proporţie de 80% şi parcarea – pe aproximativ 50%, tendinţa de mărire a craterului fiind observată, în principal, spre Sonda 123. La ora 17.00, suprafaţa craterului a fost de aproximativ 10.500 mp, fiind afectate obiectivele menţionate.

Citeşte şi BILANȚUL DEZASTRULUI: Catastrofa de la Ocna Mureș în cifre

În urma studiilor preliminare efectuate de specialişti în teren, a fost stabilit faptul că suprafaţa aproximativă a conului de surpare era de aproximativ 6.000 mp, iar cota lacului era la 3,5 metri faţă de cota terenului înconjurător. Întinderea de apă formată în urma surpării pământului măsura o adâncime de 12 metri.

Prăbuşirea terenului s-a produs din cauza formării unui gol în subteran, în galeriile fostei mine de sare din oraş. Zona este administrată de Salina Ocna Mureş, subordonată Societăţii Naţionale a Sării. Fostul primar din Ocna Mureş, Augustin Drăguţ, a fost amendat în ianuarie 2011 cu 15.000 de lei de Inspectoratul în Construcţii Alba pe motiv că a eliberat ilegal autorizaţia de construire, fără a aştepta un aviz de la Institutul de Cercetări Miniere de la Cluj-Napoca. Fostul primar nu a plătit amenda după ce a câştigat procesul prin care a contestat sancţiunea în instanţa de judecată. Primarul a spus la vremea respectivă că documentul de la instituţia din Cluj a existat la momentul emiterii autorizaţiei dar a fost înregistrat cu întârziere la primărie. Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului în Construcţii, în documentul de la Institutul de Cercetări Miniere se afirma că nu este recomandabilă construirea magazinului PLUS în zona respectivă. Construcţia a fost ridicată după ce reprezentanţii firmei PLUS au dat o declaraţie pe propria răspundere.