Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

ECHINOCȚIU de primăvară 2021. Începutul primăverii astronomice. Semnificații și ce anunță astrele


Publicat

În acest an, sâmbătă, 20 martie, este echinocțiul de primăvară, dată ce marchează începutul primăverii astronomice.

Echinocțiul, numit și echinox, este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ. Tradițional, momentul Echinocțiului este un moment de armonie și echilibru, în care ziua și noaptea sunt într-o perfectă balanță.

Echinocțiul are loc de două ori pe an: primul, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică; al doilea, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică.

În 2021, echinocţiul de primăvară este sâmbătă, 20 martie, la ora 11.37 (sursa astro-urseanu.ro). Din acest moment, ziua va fi în continuă creştere până la data de 21 iunie, când este solstițiul de vară.

Echinocțiu de primăvară 2021 – semnificații

Echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară apogeul, echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Cultul soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei.

Echinocțiu de primăvară 2021 – ce spun astrele

Astrologul Daniela Simulescu a vorbit despre Echinocțiul de primăvară 2021.

”Din păcate, anul acesta e plin de confuzii în continuare. Această mare confuzie în astrogramă și mai ales că Neptun e în casa a 10-a, care are legătură cu instituțiile, cu statul, de la cine avem noi așteptări să ne salveze anul acesta. Ori statul cu Neptun acolo… e greu, e greu să ne salveze, pentru că nici statul nu știe ce să facă. Și când nici statul nu știe ce să facă, de la prim-ministru, de la președinte, de la toată lumea, putem să dăm vina pe ei, putem să-i facem incompetenți, dar trebuie să recunoaștem că e o problemă mondială, globală și că nimeni de pe planetă nu știe ce să facă.

Îi putem acuza de tot ce vrem, dar trebuie să recunoaștem că nu e nimeni pregătit pentru o asemenea situație. Cu Neptun acolo ce înseamnă? Avem confuzie, nu mai știm în cine să credem, nu ne mai putem baza pe nimeni, trebuie să ne bazăm pe noi!

Luna este în casa a 12-a, cea care are legătură cu tot ce înseamnă spitale, azil, probleme de sănătate și nu doar cele fizice, ci și cele emoționale. Doar că sunt și niște lucruri ascunse în casa a 12-a. În casa a 8-a îl avem și pe Saturn și asta înseamnă că oamenii nu vor putea să mai ascundă ce ascundeau altădată, mă refer la instituții, de a cere transparență, ceea ce noi cerem într-o bucurie, dar nu ai cum să dai transparență 100%.

Anul acesta se va duce o luptă extraordinară între ce se ascunde mai ales de sistemul de sănătate, pentru că, în aparență, lucrurile poate funcționează, însă cu Luna Marte în casa a 12-a, nu trebuie să mai fie accidente în spitale, că vor mai fi. Vor mai fi! Vom auzi de persoane care nu și-au făcut treaba cum trebuie în spitale, de persoane care au încercat să mușamalizeze situația respectivă. Cu Saturn în casa a 8-a ei nu vor mai putea ține secretele ca înainte. Ce s-a ținut până acum în continuare se va ține, dar de acum în colo va fi foarte greu. E o confuzie, se încurcă în proceduri, nimeni nu mai știe nimic, legile nu sunt… deci pentru România, următorul an astrologic este unul foarte sensibil, foarte, foarte sensibil și foarte confuz. Vom fi într-un haos total, vom avea așteptări căcălău.

V-aș recomanda ca anul acesta să vă faceți asigurări, din toate punctele de vedere, pentru că, cu această astrogramă, de la tot ceea ce s-a întâmplat anul trecut, nu mai e doar coronavirus, nu mai e doar el inamicul numărul 1, dar vor apărea probleme de sănătate, după un an de stat în casă, după un an de stat cu noi, cu cei iubiți, divorțuri, separări, deci vor apărea foarte multe situații greu de controlat și vom avea nevoie de ajutor, de sprijin”, a spus Daniela Simulescu, pentru dcnews.ro.

20 martie – Ziua Fericirii

Tot 20 martie în acest an este Ziua Internațională a Fericirii. A fost o decizie a Organizației Națiunilor Unite (ONU), marcată pentru prima dată în 2013.

„Căutarea fericirii este unul dintre obiectivele fundamentale ale fiinţei umane”, subliniază Adunarea ONU în Rezoluţia sa adoptată prin consens.

Documentul cere celor 193 de ţări membre să celebreze această zi „în manieră potrivită, în special prin activităţi educative” şi să abordeze politici publice care să crească bunăstarea popoarelor.

Ideea a fost lansată de micul regat budist himalaian Bhutan, care a adoptat în statisticile oficiale „Fericirea Naţională Brută!”, preferând-o termenului de Produs Intern Brut.

În calendarul ONU există deja aproximativ 120 de zile internaţionale. Ziua dedicată „fericirii mondiale” coincide cu Ziua internaţională a Francofoniei, sărbătorită anual în 20 martie prin diverse manifestări de promovare a limbii franceze.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Mai puțin de jumătate dintre bolnavi au anticorpi, la șase luni de la trecerea prin COVID. Studiu

Publicat

Mai puțin de jumătate dintre cei care au trecut prin infecția SARS-CoV-2 mai prezintă anticorpi la 180 de zile de la vindecare, arată un studiu. 44% dintre persoanele care au trecut prin infecție au continuat să prezinte simptome post-vindecare.

Studiul făcut de Regina Maria, demarat în august 2020, în București și Cluj, s-a bazat pe folosirea testului de anticorpi IgG anti-Nucleocapsidă – anticorpii specifici bolii.

În timp ce faza I a studiului a evaluat răspunsul imun la 43-56 de zile de la primirea rezultatului pozitiv la testarea RT-PCR, faza a II-a examinează gradul de protecție după o perioadă de timp mai mare, de 180 de zile de la depășirea fazei acute a bolii.

În faza II a studiului au fost testați doar pacienții care aveau un răspuns imun detectabil la prima testare, pentru a observa evoluția în timp a anticorpilor post COVID.

Studiul arată că, la jumătate de an, foștii pacienți sunt și mai puțin protejați: doar 47% au mai prezentat anticorpi detectabili.

Anterior, faza I evidențiase anticorpi la 79% dintre persoane, la mai puțin de 3 luni de la testarea RT-PCR pozitivă. Nu s-au înregistrat diferențe semnificative între femei și bărbați.

Studiul a remarcat că 17% dintre cei vindecați, care au realizat un test RT-PCR după faza acută a bolii, au prezentat rezultate pozitive. Un singur pacient a înregistrat un test RT-PCR pozitiv în contextul apariției de noi simptome sugestive COVID-19. Cazuistica internațională cuprinde puține descrieri care să indice faptul că, în astfel de cazuri, este vorba despre o reinfectare, limitarea certificării acestora fiind impusă de necesitatea secvențierii suplimentare și a integrării într-un context epidemiologic bine documentat.

„Deși azi știm mult mai multe despre acest virus și afectarea pe care o poate produce, studiile sunt în continuă desfășurare și metodele de protejare eficientă sunt permanent testate. Impactul imediat al acestor concluzii se răsfrânge asupra protecției suplimentare pe care trebuie să o oferim cadrelor medicale implicate în tratarea pacienților COVID-19 și expuse riscului infectării recurente, dar și a societății per ansamblu”, declară dr. Teodora Ionescu, medic specialist epidemiolog.

Simptome persistente după vindecare

44% dintre persoanele din studiu au prezentat simptome post vindecare, dintre care cele mai frecvente au fost: tuse, oboseală, lipsa gustului, lipsa mirosului, dificultăți respiratorii, căderea părului, dureri musculare sau insomnii. Un studiu The Lancet Psychiatry lansat recent anunța sechele neurologice și psihiatrice cu o incidență de 34% a pacienților care au avut COVID-19, în primele 6 luni de la vindecare. Alte studii internaționale confirmă persistența simptomelor post vindecare, în diferite grade de afectare și necesități de reinternare.

59% dintre pacienții cu rezultat de anticorpi detectabili la 180 de zile de la vindecare nu au prezentat simptomatologie persistentă după ieșirea din izolare. Așadar, persistența simptomelor post-COVID nu pare să se coreleze cu persistența anticorpilor IgG detectabili.

Numeroase alte studii internaționale au arătat că, după vindecare, pacienții nu mai sunt contagioși, în ciuda unei eventuale persistențe a unor teste RT-PCR pozitive. Excepțiile se înscriu în categoria unor situații specifice, de pacienți imunodependenți sau cu forme severe de boală.

Vaccinare sau imunitate dobândită natural?

Diferitele mutații are virusului implică reluarea epuizantă a cercetărilor de fiecare dată, pacienții vindecați se pot reinfecta, iar populația continuă să fie la risc, guvernele impunând gradual noi măsuri de protecție.

Cel mai mare studiu desfășurat până acum referitor la riscul de reinfectare, derulat în Danemarca, a arătat că, deși infecția inițială era asociată cu un grad general de protecție la reinfectare de 80%, pe segmentul de vârstă de peste 65 de ani, această protecție a fost revizuită dramatic la 47%.

Studiul imunității post-vaccinare demarat de Regina Maria, încă în derulare, evidențiază rezultate promițătoare: 80% dintre persoanele care au trecut prin infecție și ulterior s-au vaccinat au prezentat valori ridicate ale anticorpilor protectori. De asemenea, persoanele cu vârsta peste 50 de ani care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2 au prezentat un titru mediu al anticorpilor dobândiți post-vaccinare semnificativ mai mare decât cel al persoanelor care nu au trecut prin boală.

sursă: Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cinci angajați ai Spitalului Județean de Urgență Alba, confirmați COVID după vaccin. Trei dintre ei sunt medici

Publicat

La Spitalul Județean de Urgență Alba au fost înregistrate cinci cazuri în rândul personalului, confirmate COVID ulterior imunizării.

Trei dintre cei cinci sunt medici. Aceste persoane au fost confirmate pozitiv după ce s-au vaccinat.

”Cinci cadre medicale, dintre care trei medici, o infirmieră și un registrator medical, au fost confirmate cu COVID-19, din februarie și până în prezent, după ce au primit ambele doze de vaccin.

Toate cazurile au prezentat forme ușoare și au avut o evoluție favorabilă. Precizăm că toate cadrele medicale ale Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia, indiferent dacă au fost imunizate sau nu, sunt testate constant în scop preventiv, pentru prevenirea răspândirii îmbolnăvirilor”, au precizat reprezentanții SJU, pentru Alba24.

Șeful Direcției de Sănătate Publică Alba a dat detalii despre protecția oferită de vaccin.

”Vaccinul oferă o protecție de până la 94% împotriva bolii și de 100% împotriva formelor severe ale bolii. Vaccinarea rămâne cea mai bună metodă de a ne proteja și totodată de a reduce numărul de cazuri noi”, a declarat directorul DSP Alba, Alexandru Sinea, pentru Alba24.ro.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

TikTok se confruntă cu o plângere legală cu privire la modul în care colectează și utilizează datele utilizatorilor copii

Publicat

TikTok se confruntă cu o plângere legală cu privire la modul în care colectează și utilizează datele copiilor care utilizează aplicația.

Potrivit BBC, este vorba despre milioane de copii din Marea Britanie și Uniunea Europeană.

Copii afectați ar putea primi fiecare mii de lire sterline.

Reprezentanții TikTok au răspuns că plângerea nu are obiect și că vor lupta pentru a dovedi acest lucru.

TikTok este acuzat că ia informațiile personale ale copiilor, inclusiv numere de telefon, videoclipuri, locație exactă și date biometrice, fără avertisment suficient, transparență sau consimțământul necesar cerut de lege și fără ca copiii sau părinții să știe ce se face cu aceste informații.

Ca răspuns, reprezentanții aplicației au răspuns: „Confidențialitatea și siguranța sunt priorități de top pentru TikTok și avem politici, procese și tehnologii solide pentru a proteja toți utilizatorii, în special utilizatorii noștri adolescenți. Credem că revendicările nu au nici o bază și intenționăm să apărăm energic acțiunea.”

Acțiunea este demarată de fosta șefă a Biroul Comisarului pentru Copii din Anglia, Anne Longfield.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Sondaj MEDLIFE: Rata de vaccinare estimată până la finalul anului 2021 este de doar 27-31% din totalul populației

Publicat

În urma unui sondaj realizat de MedLife, s-a constatat că intenția de vaccinare în România este mult sub valorile la care era estimată inițial.

Studiul realizat de MedLife estimează că un număr de aproximativ 2 milioane de persoane au intenție fermă de a se vaccina cât mai repede sau nu mai târziu de luna viitoare.

„Rata de vaccinare estimată până la finalul anului 2021 este de 27 – 31% din totalul populației din România, respectiv 5 mil. de persoane.

Educația este unul dintre principalii factori care influențează puternic intenția de vaccinare – cu cât nivelul de educație este mai ridicat, cu atât rata de vaccinare este mai mare.

Teama de efectele adverse generate de vaccin – pe termen lung sau imediat – este motivul principal din spatele refuzului de a se vaccina.

Reprezentanții MedLife atrag din nou atenția asupra necesității de adaptare urgentă a strategiei naționale de vaccinare și de implicare a principalilor actori din societate pentru a determina un număr cât mai mare de români să se vaccineze.

Avem nevoie de implicarea polilor de încredere ai societății, precum biserica, armata, societatea civilă.

Datele celui mai recent studiu realizat de MedLife, cu scopul de a estima numărul persoanelor decise să se vaccineze, arată că intenția de vaccinare a românilor este sub așteptările inițiale.

Mai exact, estimările actuale indică faptul că doar 5 milioane de români se vor vaccina până la finalul anului, ceea ce înseamnă o rată de 27 – 31% din totalul persoanelor rezidente în România, care au împlinit cel puțin 16 ani.

„Deși estimările inițiale erau că vom avea peste 10 milioane de persoane vaccinate până la sfârșitul lunii septembrie, se pare că intenția de vaccinare a românilor este mult sub aceste așteptări.

Studiul pe care l-am realizat arată că doar 5 milioane de români se vor vaccina, iar asta până la finalul anului.

Problema nu va mai fi dată de lipsa disponibilității vaccinurilor, având în vedere că deja numărul locurilor disponibile pentru vaccinare a depășit numărul persoanelor înscrise pe listele de așteptare.

Dacă percepția nu se modifică, în cursul lunii iunie, cel mai probabil, România nu va mai avea pe cine vaccina.

Așadar, marea provocare va consta în educarea, încurajarea și convingerea unui număr cât mai mare de persoane să se vaccinze.

Este extrem de important ca oamenii să înțeleagă necesitatea vaccinării pentru a controla pandemia.

Creșterea numărului de persoane vacciante se traduce prin scăderea numărului de infectări cu SARS-CoV-2 și minimizarea cazurilor grave, fiind în strânsă legătură cu revenirea la o economie normală și reluarea vieții sociale.

Este singura soluție pentru a atinge aceste mize”, a declarat Mihai Marcu, Președinte și CEO MedLife Group.

Doar 10 – 13% din populația României are intenție fermă de a se vaccina în perioada imediat următoare.

Alți 3 – 4% iau în calcul vaccinarea peste 3 – 6 – 12 luni sau chiar peste 1 an.

Conform datelor obținute, cea mai mare rată de vaccinare se remarcă în mediul urban, unde se estimează că aprox. 33 – 38% din totalul persoanelor care au împlinit vârsta de 16 ani se vor vaccina până la finalul anului.

În schimb, în rural, rata de vaccinare estimată până în decembrie 2021 este de aprox. 19 – 23% din totalul populației de peste 16 ani.

De altfel, procentul persoanelor din mediul urban care s-au vaccinat deja este semnificativ mai mare, în timp ce doar un sfert din persoanele vaccinate provin din mediul rural.

Nivelul de educație este un alt factor care influențează major intenția de vaccinare, fiind în relație direct proporțională.

Mai exact, cu cât nivelul de educație este mai ridicat, cu atât cresc și ratele de vaccinare – din prezent și așteptate la final de an.

Bărbații, persoanele peste 50 de ani și cele care au făcut forme medii sau severe ale bolii sunt mai deschise la ideea de vaccinare.

Studiul MedLife relevă faptul că din categoria persoanelor dornice să se vaccineze fac parte într-o mai mare măsură bărbații, persoanele din categoria de vârstă 50 – 69 de ani și persoanele care au un stil de viață activ.

Totodată, persoanele care s-au vindecat de COVID-19 și au trecut prin forme medii sau severe (cu pneumonie) ale bolii sunt mai deschise la ideea de a se vaccina față de cele care nu au trecut prin infecție cu SARS-CoV-2.

La polul opus, din categoria persoanelor rezistente la ideea vaccinării fac parte, într-o mai mare măsură, persoanele cu vârsta sub 40 de ani, cu un nivel de educație mai scăzut și care nu au suferit de COVID-19 până în prezent.

De asemenea, studiul arată că persoanele care provin din gospodării numeroase sunt mai puțin dispuse să se vaccineze.

În ceea ce privește localizarea geografică, conform studiului, regiunile București – Ilfov și Centru sunt mai bine reprezentante în segmentul celor care au luat sau iau în calcul vaccinarea, spre deosebire de regiunea Nord – Est, care este supra-reprezentantă în rândul celor care resping ideea vaccinării.

Doar o treime din populația României consideră vaccinarea ca fiind eficientă.

Studiul MedLife evidențiază faptul că puțin peste jumătate din persoanele cuprinse în eșantion consideră că dețin informații necesare despre campania de vaccinare.

Dintre acestea, persoanele vaccinate și cele care vor să se vaccineze cât mai curând au fost cele mai preocupate să se informeze despre campanie.

De asemenea, nivelul de informare este semnificativ mai ridicat în rândul populației provenite din mediul urban, cu vârste cuprinse între 40 și 49 de ani, respectiv 60 – 69 de ani, cu educație superioară și în rândul persoanelor care au trecut prin boală.

Cu toate acestea, doar o treime din populația României cu vârsta peste 16 ani consideră vaccinarea ca fiind foarte eficientă, atât împotriva infectării cu virusul SARS-CoV-2, cât și împotriva dezvoltării unor forme grave de boală, în caz de infecție.

Restul populației invocă teama de efecte adverse – pe termen lung sau imediat – ca principalul motiv din spatele refuzului de a se vaccina, următorul argument fiind neîncrederea alimentată de informațiile contradictorii.

„Din păcate, în România încă avem un număr important de persoane indecise sau care refuză vehement ideea vaccinării.

Aici trebuie să ne concentrăm cu toții eforturile, să contribuim la o informare corectă și să îi facem să înțeleagă că vaccinul nu ne ajută doar din punct de vedere al sănătății individuale, ci și din perspectivă economică, socială, psihologică.

În felul acesta copiii se vor întoarce la școală, bolnavii cronici vor putea să aibă diagnosticele salvatoare de vieți la timp.

Avem ca exemplu datele din Israel, care confirmă că atunci când se atinge un grad de imunizare cu cel puțin o doză a 60% din populație, apare o încetinire evidentă a pandemiei și ne apropiem de o viață normală”, a adăgat Mihai Marcu.

Studiul a fost realizat de MedLife în perioada 5 – 13 aprilie 2021, la nivel național, pe un eșantion reprezentantiv de 1.010 persoane, cu vârsta peste 16 ani, având ca tehnică de culegere a datelor interviuri telefonice pe baza unui chestionar structurat, prin intermediul unei firme de cercetare de piață din România.

Studiul MedLife a fost realizat sub coordonarea lui Andi Dumitrescu, consultant și expert în cercetare de piață cu o experiență de peste 23 de ani. Andi Dumitrescu a condus compania GfK Romania timp de 15 ani, care a fost liderul ultimilor 20 de ani ai industriei de market research.”, au transmis reprezentanții MedLife.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate