ECHINOCȚIUL DE TOAMNĂ 2020 – ziua va fi egală cu noaptea: Când începe toamna astronomică și cum ne va afecta

Echinocțiul de toamnă 2020. Anul acesta, echinocțiul de toamnă este în 22 septembrie, ora 16:31, ora României și marchează începutul toamnei astronomice.

La echinocțiul de toamnă Soarele trece prin punctul autumnal, unul din cele două puncte în care ecliptică intersectează ecuatorul ceresc. Că urmare, ziua va fi egală cu noaptea, va avea 12 ore și va descrește până la solstițiul de iarnă.

Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până în decembrie, când va avea loc momentul solstiţiului de iarnă.

Ca în fiecare an, la începutul ultimei decade a lunii septembrie atenția ne este îndreptată spre momentul în care pașim în toamna astronomică. Acesta este momentul echinocțiului de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180° scrie Observatorul Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”

Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică.

Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Singurele excepții le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord incepând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul când are loc echinocțiul de primavară.

La echinocțiul de toamnă, Soarele trece din emisfera cerească nordică în cea sudică. Așadar, când în emisfera nordică este echinocțiu de toamnă, în cea sudică are loc echinocțiul de primăvară iar practic în sudul emisferei la această dată începe primăvară.

Echinocțiul de toamnă 2020

De asemenea, la echinocțiul de toamnă și cel de primăvară, Soarele răsare și apune exact în punctele cardinale Est și Vest. Acestea sunt cele două zile din an, indiferent de latitudine, când ziua este egală cu noaptea. Excepție fac cele două regiuni polare. Acum, în zona Polului Nord începe lunga noapte polară, în timp ce la Polul Sud se face lumină odată cu ziua polară.

În țara noastră, zilele acestea, Soarele se află, la amiază, la o înălțime medie de 45 de grade. Aceasta înseamnă că se află la jumătatea distanței unghiulare dintre zenit si orizont. După această zi, noaptea va crește pe măsură ce durata zilei va fi în continuă scădere, până pe data de 21 decembrie. În acel moment va avea loc solstițiului de iarnă în emisfera nordică, după care ziua va începe să crească din nou.

Echinocțiul de toamnă în următorii ani:

2021 22 septembrie 22:21

2022 23 septembrie 04:04

2023 23 septembrie 09:50

2024 22 septembrie 15:44

2025 22 septembrie 21:19

2026 23 septembrie 03:05

2027 23 septembrie 09:02

2028 22 septembrie 14:45

Cum suntem afectați de echinocţiul de toamnă

Zilele acestea, dacă vă veți simţi mai triști ori mai obosiţi decât de obicei, nu trebuie să vă speriați. Așadar, nu este nimic în neregulă cu dumneavoastră, ci această stare este cauzată de echinocţiul de toamnă. De fapt, putem numi toată această stare astenie de toamnă.

Psihologii consideră că venirea toamnei este vinovată de această stare, care ar putea ține până la câteva săptămâni. Medicii specialiști nu au identificat cauza exactă a asteniei de toamnă. Cu toate acestea, se presupune că ar avea legătură cu aportul scazut de lumină naturală.

Iată așadar cu ce simptome ne putem confrunta odată cu venirea toamnei astronomice:

depresie (apatie, subapreciere, sentiment de vină, nefericire);

anxietate (simți că nu mai poți face față stresului);

schimbări ale stării de spirit (au loc treceri bruște de la o stare de spirit la alta);

tulburări de somn (avem tentația de a dormi foarte mult și ne este foarte greu să stăm treji pe parcursul zilei);

letargie (ne încearcă acea senzație de oboseală și neputință de a face față activităților cotidiene);

supraalimentarea (ne confruntăm cu o poftă excesivă de mâncare, în special cu dulciuri sau junk food);

probleme de ordin social (simțim o oarecare iritabilitate și dorință de a evita socializarea);

probleme sexuale (are loc o scădere a libidoului).

Așadar, dacă aveți astfel de stări, să știți că ele sunt cauzate de echinocțiul de toamnă 2020.

Tradiții și superstiții pentru 22 septembrie

La țară, echinocțiul de toamnă reprezintă încheierea muncilor agricole și sărbătorirea recoltelor. legumele și fructele din recoltă se duc la preot pentru a fi sfințite. După sfințire, se spune că acestea  capătă puteri tămăduitoare.

Se spune că în această zi florile plâng pentru că venirea iernii înseamnă și sfârșitul lor. Pentru a avea flori în ghiveci care să reziste peste iarna trebuie să le ungi cu mir sfințit la o mănăstire și astfel vor rezista și pe timpul iernii la fereastră.

Potrivit tradiției, în această zi se prepară primul must din strugurii proaspăt culeși, se bat nucii și se scutură merele și gutuile.

Alte fenomene astronomice în 2020

13 octombrie – Planeta Marte la opoziţie (vizibilă toată noaptea); Marte va străluci de 7 ori mai puternic decât Saturn şi de 17 ori mai puternic decât steaua Antares, fiind vizibilă de pe Terra toată noaptea

21 – 22 octombrie – Maximul curentului de meteori Orionidele (ZHR = 20); Terra trece prin marginea exterioară a norului de particule din coada cometei 1/P Halley.

31 octombrie – Planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea) și Luna albastră. Uranus se află cel mai aproape de Pământ, fiind luminată de către Soare. Planeta albastru – verzui va fi mai luminoasă decât în orice altă perioadă a anului. Termenul de „Lună albastră” este folosit atunci când avem două luni pline în decursul aceleeaşi luni

17 – 18 noiembrie – Maximul curentului de meteori Leonidele (ZHR = 15); Pământul trece prin traiectoria prafului cosmic lăsat în urmă de cometa Tempel-Tuttle; meteorii vor cădea cu viteză de 71 km/s

13 – 14 decembrie – Maximul curentului de meteori Geminidele (ZHR = 120); provin din asteroidul 3200 Phaeton

21 decembrie – Solstiţiul de iarnă, ora 12.02; începutul iernii astronomice

21 decembrie – Planetele Jupiter şi Saturn în conjuncţie (seara); Evenimentul nu a mai avut loc din anul 2000; cele două planete luminoase vor apărea la un arc de numai 7 minute una de cealaltă, pe cerul nopţii, vor părea o planetă dublă luminoasă.