Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

ECHINOCȚIUL DE TOAMNĂ 2020 – ziua va fi egală cu noaptea: Când începe toamna astronomică și cum ne va afecta


Publicat

Echinocțiul de toamnă 2020. Anul acesta, echinocțiul de toamnă este în 22 septembrie, ora 16:31, ora României și marchează începutul toamnei astronomice.

La echinocțiul de toamnă Soarele trece prin punctul autumnal, unul din cele două puncte în care ecliptică intersectează ecuatorul ceresc. Că urmare, ziua va fi egală cu noaptea, va avea 12 ore și va descrește până la solstițiul de iarnă.

Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până în decembrie, când va avea loc momentul solstiţiului de iarnă.

Ca în fiecare an, la începutul ultimei decade a lunii septembrie atenția ne este îndreptată spre momentul în care pașim în toamna astronomică. Acesta este momentul echinocțiului de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180° scrie Observatorul Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”

Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică.

Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Singurele excepții le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord incepând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul când are loc echinocțiul de primavară.

La echinocțiul de toamnă, Soarele trece din emisfera cerească nordică în cea sudică. Așadar, când în emisfera nordică este echinocțiu de toamnă, în cea sudică are loc echinocțiul de primăvară iar practic în sudul emisferei la această dată începe primăvară.

Echinocțiul de toamnă 2020

De asemenea, la echinocțiul de toamnă și cel de primăvară, Soarele răsare și apune exact în punctele cardinale Est și Vest. Acestea sunt cele două zile din an, indiferent de latitudine, când ziua este egală cu noaptea. Excepție fac cele două regiuni polare. Acum, în zona Polului Nord începe lunga noapte polară, în timp ce la Polul Sud se face lumină odată cu ziua polară.

În țara noastră, zilele acestea, Soarele se află, la amiază, la o înălțime medie de 45 de grade. Aceasta înseamnă că se află la jumătatea distanței unghiulare dintre zenit si orizont. După această zi, noaptea va crește pe măsură ce durata zilei va fi în continuă scădere, până pe data de 21 decembrie. În acel moment va avea loc solstițiului de iarnă în emisfera nordică, după care ziua va începe să crească din nou.

Echinocțiul de toamnă în următorii ani:

2021 22 septembrie 22:21

2022 23 septembrie 04:04

2023 23 septembrie 09:50

2024 22 septembrie 15:44

2025 22 septembrie 21:19

2026 23 septembrie 03:05

2027 23 septembrie 09:02

2028 22 septembrie 14:45

Cum suntem afectați de echinocţiul de toamnă

Zilele acestea, dacă vă veți simţi mai triști ori mai obosiţi decât de obicei, nu trebuie să vă speriați. Așadar, nu este nimic în neregulă cu dumneavoastră, ci această stare este cauzată de echinocţiul de toamnă. De fapt, putem numi toată această stare astenie de toamnă.

Psihologii consideră că venirea toamnei este vinovată de această stare, care ar putea ține până la câteva săptămâni. Medicii specialiști nu au identificat cauza exactă a asteniei de toamnă. Cu toate acestea, se presupune că ar avea legătură cu aportul scazut de lumină naturală.

Iată așadar cu ce simptome ne putem confrunta odată cu venirea toamnei astronomice:

depresie (apatie, subapreciere, sentiment de vină, nefericire);

anxietate (simți că nu mai poți face față stresului);

schimbări ale stării de spirit (au loc treceri bruște de la o stare de spirit la alta);

tulburări de somn (avem tentația de a dormi foarte mult și ne este foarte greu să stăm treji pe parcursul zilei);

letargie (ne încearcă acea senzație de oboseală și neputință de a face față activităților cotidiene);

supraalimentarea (ne confruntăm cu o poftă excesivă de mâncare, în special cu dulciuri sau junk food);

probleme de ordin social (simțim o oarecare iritabilitate și dorință de a evita socializarea);

probleme sexuale (are loc o scădere a libidoului).

Așadar, dacă aveți astfel de stări, să știți că ele sunt cauzate de echinocțiul de toamnă 2020.

Tradiții și superstiții pentru 22 septembrie

La țară, echinocțiul de toamnă reprezintă încheierea muncilor agricole și sărbătorirea recoltelor. legumele și fructele din recoltă se duc la preot pentru a fi sfințite. După sfințire, se spune că acestea  capătă puteri tămăduitoare.

Se spune că în această zi florile plâng pentru că venirea iernii înseamnă și sfârșitul lor. Pentru a avea flori în ghiveci care să reziste peste iarna trebuie să le ungi cu mir sfințit la o mănăstire și astfel vor rezista și pe timpul iernii la fereastră.

Potrivit tradiției, în această zi se prepară primul must din strugurii proaspăt culeși, se bat nucii și se scutură merele și gutuile.

Alte fenomene astronomice în 2020

13 octombrie – Planeta Marte la opoziţie (vizibilă toată noaptea); Marte va străluci de 7 ori mai puternic decât Saturn şi de 17 ori mai puternic decât steaua Antares, fiind vizibilă de pe Terra toată noaptea

21 – 22 octombrie – Maximul curentului de meteori Orionidele (ZHR = 20); Terra trece prin marginea exterioară a norului de particule din coada cometei 1/P Halley.

31 octombrie – Planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea) și Luna albastră. Uranus se află cel mai aproape de Pământ, fiind luminată de către Soare. Planeta albastru – verzui va fi mai luminoasă decât în orice altă perioadă a anului. Termenul de „Lună albastră” este folosit atunci când avem două luni pline în decursul aceleeaşi luni

17 – 18 noiembrie – Maximul curentului de meteori Leonidele (ZHR = 15); Pământul trece prin traiectoria prafului cosmic lăsat în urmă de cometa Tempel-Tuttle; meteorii vor cădea cu viteză de 71 km/s

13 – 14 decembrie – Maximul curentului de meteori Geminidele (ZHR = 120); provin din asteroidul 3200 Phaeton

21 decembrie – Solstiţiul de iarnă, ora 12.02; începutul iernii astronomice

21 decembrie – Planetele Jupiter şi Saturn în conjuncţie (seara); Evenimentul nu a mai avut loc din anul 2000; cele două planete luminoase vor apărea la un arc de numai 7 minute una de cealaltă, pe cerul nopţii, vor părea o planetă dublă luminoasă.

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Când începe Postul Crăciunului în 2020. Ce este permis şi ce este interzis timp de 40 de zile, în Postul Nașterii Mântuitorului

Publicat

Postul Crăciunului este ținut cu strictețe în fiecare an de către toți credincioșii timp de patruzeci de zile. Denumit și Postul Nașterii Mântuitorului, este primul post din anul bisericesc și ultimul din anul civil.

Din rânduielile bisericești aflăm că se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie, însă, când această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Acest post se încheie pe 24 decembrie.

Postul Crăciunului, conform calendar ortodox 2020, anul acesta începe la jumătatea lunii noiembrie, pe data de 15 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie.

Pe durata postului de 40 de zile, credincioșii își aduc aminte de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii

Postul Crăciunului, mai ușor decât Postul Paștelui

Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât Postul Paștelui, deoarece se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi la sărbătorile religioase.

Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Astfel, creștinii postind 40 de zile, se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria.

Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.

La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni, unii ţineau un post mai aspru, alţii, unul mai uşor. Însă, Sinodul local din Constantinopol, ţinut la anul 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în bisericile ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 14 noiembrie.

Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Se dă dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin şi untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică.

Postul Crăciunului 2020

În Postul Crăciunului, credincioșii consumă doar mâncăruri de post și nu au voie să guste carne, brânză și ouă, iar în zilele de luni, miercuri și vineri mâncarea se consumă fără ulei și nu se bea vin.

Însă, dacă în zilele de luni, miercuri și vineri, Biserica Ortodoxă prăznuiește un sfânt mare din Calendar însemnat cu cruce neagră, atunci creștinii au voie să consume vin și untdelemn, iar dacă sărbătoarea este trecută cu cruce roșie în calendar, atunci în acea zi se face dezlegare și la pește.

În zilele de sâmbătă și duminică, până pe 20 decembrie inclusiv se dezleagă la untdelemn, pește și vin. În ziua de Ajun se mănâncă doar seară și este voie doar: grâu fiert îndulcit cu miere, turte din făină, covrig și poame.

Ce nu ai voie să faci în Postul Crăciunului

Cu o zi înainte de începerea postului, de Lăsata Secului, femeile adună toate vasele din casă și le spală bine pentru a îndepărta orice urmă de grăsime. Se face acest lucru, pentru a se asigura că nu se înfruptă cu produse interzise în zilele de post ce vor urma.

Tot de Lăsata Secului, femeile pun toate oalele din casă cu gura în jos, pentru ca oamenii să fie feriți de boli și de pagube.

Oamenii strâng, cu o zi înainte de postul Crăciunului, toate resturile de mâncare și oasele într-o față de masă, iar dimineața primei zile de post le aruncă spre răsărit și rostesc următoarele cuvinte:

“Păsările Cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”. Se face acest obicei în speranța că anul viitor păsările nu vor mai strica poamele din ogradă.

Se spune că fetele nemăritate, în postul Crăciunului, este bine să bată pernele pentru a-și găsi ursitul mai repede și pentru a-și îmblânzi soarta.

În postul Crăciunului este interzisă beția.

Se spune că dacă vremea este bună pe toată durata postului și nu e prea frig, atunci primăvara care va veni va fi una ploioasă.

Pe 29 noiembrie, în ajun de Sfântul Andrei, se spune că se ung ușile și ferestrele cu usturoi împotriva strigoilor. De asemenea, nu se dă cu mătura de teama lupilor.

În ziua de Sf. Andrei, de 30 noiembrie, nu se împrumută din casă, nu se pronunță numele lupului, iar fetele fac vrăji de dragoste. În această zi se pune în apă o crenguță de măr, iar dacă înflorește până de Sfântul Vasile, atunci anul viitor va fi unul roditor.

Pe 20 decembrie, de Ignat, nu se spală haine până după Bobotează și nu se mai toarce.

Zilele cu dezlegare la pește din Postul Crăciunului 2020

21 noiembrie: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

23 noiembrie: Sfântul Cuvios Antonie

24 noiembrie: Sfântul Mucenic Clement

25 noiembrie: Sfânta Muceniță Ecaterina

30 noiembrie: Sfântul Apostol Andrei

1 Decembrie: Sfântul Prooroc Naum, Cuviosul Filaret

3 decembrie: Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica

Joi, 5 decembrie: Sfântul Sava

6 decembrie: Sfântul Ierarh Nicolae

7 decembrie: Sfânta Muceniță Filofteia

8 decembrie: Sfântul Cuvios Patapie

9 decembrie: Zămislirea Sfintei Fecioare Maria

12 decembrie: Sfântul Spiridon

14 decembrie: Sfinții Mucenici Tirs, Calinic, Filimon și Apolonie

15 decembrie: Sfântul Mucenic Elefterie

Postul Crăciunului – semnificații

Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul.

După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.

La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni, unii ţineau un post mai aspru, alţii, unul mai uşor.

Însă, Sinodul local din Constantinopol, ţinut la anul 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în bisericile ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 14 noiembrie.

În timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează luni, miercuri şi vineri, până în ceasul al IX-lea, când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marţi şi joi se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, şi se bea vin, iar sâmbătă şi duminică se îngăduie şi peşte (cu excepţia perioadei dintre 20 şi 25 decembrie, când postul devine mai aspru).

Dacă luni, marţi sau joi cade prăznuirea unui sfânt important, se dă dezlegare la peşte, iar miercuri şi vineri, la vin şi untdelemn, dar acestea se consumă numai o dată pe zi. Tot aşa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin.

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină.

Sursa: creștinortodox.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO REPORTAJ: Stadiul lucrărilor pe Lotul 1 al A10, între Sebeș și Alba Iulia. Care sunt șansele să fie deschis în acest an

Publicat

Lucrările pe cei 17 km din Autostrada A10, între Sebeș și Alba Iulia Nord, par să avanseze prea încet pentru a putea deschide circulația în luna decembrie a acestui an așa cum promit autoritățile. 

Deși stadiul lucrărilor pe Lotul 1, după 6 ani de la semnarea contractului, este în prezent de aproximativ 92,5%, șansele de finalizare în termenul estimat sunt mici având în vedere mobilizarea constructorului, dar și faptul că în perioada rămasă (două luni de iarnă), temperaturile și vremea vor juca un rol important pe șantier.

Recent, ministrul Transporturilor, Lucian Bode a reconfirmat într-un interviu acordat pentru HotNews.ro intenția autorităților de a deschide acest lot până la finele anului.

Miercuri, 21 octombrie, am fost să vedem la fața locului care este stadiul lucrărilor în cele mai importante puncte de pe Lotul 1 al Autostrăzii A10 Sebeș – Turda, între Lancrăm și Alba Iulia.

Nodul rutier Sebeș – Lancrăm

Nodul rutier de la Sebeș este cea mai complexă lucrare de pe Lotul 1 al Autostrăzii A10 Sebeș – Turda. Nodul presupune multiple rampe și pasaje care unesc autostrada A10 de A1, dar și de drumul național DN 1, în zona Lancrăm. Nodul rutier presupune trei mari pasaje peste actuala Autostradă A1 Deva – Sibiu, două pasaje peste calea ferată din zonă, precum și un pasaj peste râul Sebeș și DN 1 / E 81.

Deși lucrările sunt destul de avansate, pe imagini se poate observa că încă nu au fost montate toate grinzile la supratraversarea peste drumul național DN 1, la ieșirea din Lancrăm spre Sebeș.

Între Lancrăm și Nodul rutier Alba Iulia Sud, printre cele mai importante zone în care se lucrează în prezent se numără:

 

  • în zona subtraversării drumului național DN 1 (la ieșirea din Lancrăm spre Alba Iulia)
  • în zona spațiilor de servicii / parcări – între Lancrăm și cartierul Oarda (Alba Iulia)
  • în zona cartierului Oarda (între supratraversările străzilor Cedrului și Victoriei)
  • în zona supratraversării DJ 107 C (între Oarda și Limba)

Nodul rutier Alba Iulia Sud

Nodul rutier Alba Iulia Sud, ce face legătura dintre Autostrada A10 Sebeș – Turda și DN 1 (șoseaua de centură a municipiului Alba Iulia) este aproape finalizat.

Pe imagini se poate vedea că porțiunea a fost asfaltată, au fost montați stâlpii de iluminat, parapeții metalici, inclusiv o parte din indicatoarele rutiere de pe bretelele de ieșire / intrare pe autostradă.

Nodul rutier Alba Iulia Nord

La Nodul rutier Alba Iulia Nord se lucrează în prezent la supratraversarea CF, subtraversarea drumului național DN 1 și pe versantul din zona Pârâul Iovului unde a fost înregistrată o alunecare de teren.

Citește și FOTO-VIDEO: Alunecare de teren pe Autostrada A10 Sebeș-Turda, lângă Alba Iulia. O porțiune dintr-un deal a ajuns în drum

Recent, ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a declarat într-un interviu pentru HotNews.ro că dorește finalizarea și deschiderea Lotului 1 de pe A10 Sebeș – Turda până la finalul anului. La întrebarea unui cititor dacă este luată în calcul deschiderea traficului parțial prin nodul Sebeș, pe bretelele „scurte” (n.r. cele din A10 în giratoriile de pe DN 1), ministrul a spus că se ia în calcul deschiderea totală a traficului.

„Și pe Lotul 1 și pe Lotul 2 e mult de lucru. Noi vrem ca Lotul 1 (n.r. să fie deschis complet), dar pentru asta trebuie să clarificăm un litigiu pe care îl avem cu antreprenorul, dintr-un claim mai vechi. Sper să clarificăm pentru a plăti ce avem de plătit din acel claim. Cu facturile suntem la zi. Ne zic să le virăm banii ca să poată să continue. Ține de CNAIR și sper să se rezolve. Ne dorim să dăm în trafic Lotul 1”, a spus Lucian Bode.

Lotul 1 – 17 km – de la intrarea pe autostradă de la Sebeș până la Pârâul Iovului (km 0+000 – km 17+000)

Constructor: Impresa Pizzarotti

Valoare: 541.73 mil lei (fără TVA)

Contract: semnat în 2014

Lucrări începute: decembrie 2014

Stadiu fizic / stadiu financiar (octombrie 2020): 92,5% / 82,37%

Deschiere (în folosință): (estimat) 31 decembrie 2020

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Majoritatea angajaților Biroului Administrația Pieței din Aiud intră în carantină, după ce un angajat a fost confirmat cu COVID

Publicat

Majoritatea angajaților Biroului Administrația Pieței din Aiud intră în carantină, după ce un angajat a fost confirmat cu noul coronavirus. Anunțul a fost făcut de Primăria Municipiului Aiud, pe contul de Facebook al instituției. 

Piața nu va fi închisă, conform administrației locale, dar comercianții vor trebui să respecte regulile.

”Pentru că un angajat al Biroului Administrația Pieței a fost confirmat pozitiv cu COVID-19, majoritatea angajaților din cadrul Pieței intră în carantină.

Am identificat o soluție organizatorică pentru a nu închide piața. Dar efortul organizatoric trebuie susținut de comportamentul responsabil al comercianților și al cumpărătorilor, care este unul COMUN.

Ne spălăm des pe mâini, purtăm mască și păstrăm o distanță de minimum 1,5 metri” au transmis reprezentanții primăriei.

La Aiud, incidența de infectări la mia de locuitori este de 6.81 (174 cazuri în ultimele 14 zile).

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Rezultatele sondajului “Cel mai bun parlamentar care a reprezentat Alba în ultimii 30 de ani”. Cum au votat cititorii

Publicat

În urmă cu câteva zile, Alba24 vă invita să votați online pe cel care, în opinia voastră, a reprezentat cel mai bine județul Alba în parlamentul României după Revoluția din 1989.

Sondajul Alba24 a reunit pe o listă toți deputații și senatorii aleși pe listele din Alba, chiar dacă unii dintre ei nu aveau nicio legătură cu județul dar au ajuns pe liste impuși fiind de la “centru” pe un loc eligibil.

Așa am ajuns să votăm nume precum George Maior, Costin Georgescu-ambii foști șefi al SRI sau Codrin Ștefănescu – un personaj extrem de controversat, apropiat al unor oameni care au marcat nefast istoria României, ca Vadim Tudor sau Liviu Dragnea.

Pe lista noastră foarte lungă se regăsesc și nume pe care ne-a fost greu să le găsim și am fost nevoiți să facem cercetări destul de complicate.

Câți dintre dumneavoastră știți cine au fost, de exemplu, Mihai Apostol Enăchescu sau Cristian Valeriu Buzea? Sunt pe listă personaje care au ajuns conjunctural în parlamentul României din partea județului Alba și nu au lăsat nimic în urmă lor. Iar asta s-a văzut și în votul dumneavoastră

Pe de altă, pentru acuratețe, trebuie să spunem că acest sondaj a avantajat parlamentarii aleși mai recent care sunt mult mai proaspeți în memoria colectivă.

Dacă ar fi să întocmim un top zece în urma sondajului, nu putem totuși să nu observăm, cu oarecare surprindere, că doi dintre actualii parlamentari de Alba nu prind acest top.

Clasamentul primilor zece, realizat în urma unui număr de 1329 de voturi arată astfel:

1. Florin Roman PNL – 36%

2. Ioan Dîrzu PSD – 7%

3. Daniel Breaz PSD – 6%

4. Corneliu Olar PNL – 4%

5. Theodor Atanasiu PNL – 3%

6. Alexandru Pereș PD/PDL/PNL – 3%

7. Clement Negruț PDL – 3%

8. Ioan Rus FSN – 3%

9. George Maior PSD – 3%

10. Nicolae Popa PDSR/ PUR/ PC/ PNL (3%)

Nu prind acest top actualii deputați PNL Sorin Bumb și Claudiu Răcuci, primul dintre ei actual cap de listă pentru Senatul României la viitoarele alegeri.

De asemenea nu se regăsesc în primii zece nume relativ sonore, de oameni care încă sunt activi în politică sau administrație, cum ar fi: Ștefan Bardan sau Dan Coriolan Simedru.

În fruntea listei, la mare distanță de locurile urmatoare, se află Florin Roman. Nu e nicio surpriză dată fiind prezența masivă în media locală și națională a deputatului PNL.

Roman este de departe și cel mai activ parlamentar dar și cel mai vocal, în permanent conflict cu PSD și mai nou cu USR PLUS.

Deși este o “locomotivă” pentru organizația locală, sursele noastre ne spun că Roman este din ce în ce mai nemulțumit de influența pe care Mircea Hava (încă) o are asupra PNL Alba și de modul în care gestionează această organizație.

Picătura care a umplut paharul se pare că a fost modul în care au fost întocmite listele de candidați la parlamentare.

Așa că este foarte posibil ca imediat după alegerile din decembrie să-l vedem pe Roman despărțindu-se de organizația din Alba unde nu se mai simte dorit și migrând către cea din București sau dintr-un județ limitrof Capitalei.

Ar fi o pierdere reală pentru Alba având în vedere că la Roman au apelat mai toți șefii de instituții când au avut nevoie de uși deschise la București pentru a rezolva diverse situații iar lucrul acesta s-a văzut mai ales de când a început pandemia de coronavirus.

La mare distanță de Roman se află cu procente relativ egale cei doi parlamentari actuali de la PSD, deputatul Ioan Dîrzu, recent demis de la conducerea organizației PSD Alba și senatorul Breaz, de asemenea recent plecat din PSD către PRO România.

Poziția celor doi reflectă destul de fidel nivelul la care se află acum PSD în Alba, o organizație care are mare nevoie de un moment zero, de reconstrucție, ca de altfel întregul PSD. În ce măsură vor reuși să facă asta vom vedea în curând. Deocamdată sarcina acestui “refresh” îi revine europarlamentarului Victor Negrescu, însărcinat interimar să aducă oameni noi și să reinventeze PSD Alba după o strategie națională marca Vasile Dîncu.

Surprind, oarecum, pozițiile foarte modeste ocupate de senatorul în funcție Alexandru Pereș aflat la capătul unei cariere politice de peste 20 de ani precum și de potențialul său succesor Sorin Bumb și de actualul deputat Claudiu Racuci. Pereș nu se mai regăsește pe lista cu care PNL Alba ne va cere votul în 6 decembrie.

Rezultatele sondajului: 1329 de voturi

  • Florin Roman PNL (36%)
     
  • Ioan Dîrzu – PSD (7%)
     
  • Daniel Breaz (6%)
     
  • Corneliu Olar PNL (4%)
     
  • Teodor Atanasiu PNL (3%)
     
  • Alexandru Pereș PD/ PDL/PNL (3%)
     
  • Clement Negruț PDL (3%)
     
  • Ioan Rus FSN (3%)
     
  • Cristian George Maior PSD (3%)
     
  • Nicolae Popa PDSR/ PUR/ PC/ PNL (3%)
     
  • Sorin Bumb PNL (2%)
     
  • Ștefan Bardan PD/PDL (2%)
     
  • Ioan Berciu PNȚCD (2%)
     
  • Dan Coriolan Simedru PNL (2%)
     
  • Emil Negruțiu PAC (2%)
     
  • Nicolae Dobra PDL (1%)
     
  • Călin Potor PDL/PNL/PSD (1%)
     
  • Claudiu Răcuci PNL (1%)
     
  • Radu Ciuceanu PNL (1%)
     
  • Iuliu Brenduș UDMR (1%)
     
  • Ioan Paștiu PRM (1%)
     
  • Ioan Ardelean PUNR (1%)
     
  • Ioan Mircea Popa PNȚCD (1%)
     
  • Emil Crișan PRM (1%)
     
  • Codrin Ștefănescu PRM/PSD (1%)
     
  • Octavian Nicolae Dărămuș PUNR (1%)
     
  • Constantin Selagea PDSR/PSD (1%)
     
  • Tiberiu Bărbulețiu PNL (1%)
     
  • Cornel Filipescu PDSR/PD (1%)
     
  • Cornel George Comșa PPDD (1%)
     
  • Lucia Tomoiagă PSD (1%)
     
  • Mugurel Sârbu PSD/PDL (1%)
     
  • Petru Fleșer FSN (0%)
     
  • Ioan Maier PDSR (0%)
     
  • Ioan Mircea Popa PNȚCD (0%)
     
  • Costin Georgescu PNL (0%)
     
  • Radu Coclici PSD (0%)
     
  • Tiberiu Ștefan Incze UDMR (0%)
     
  • Emilian Cutean PSD (0%)
     
  • Ioan Florea PER (0%)
     
  • Nicolae Mărginean FSN (0%)
     
  • Silviu Cărpinișianu FSN (0%)
     
  • Corneliu Dorin Gavaligov PD (0%)
     
  • Ioan Andrei PDSR/PSD (0%)
     
  • Cristian Valeriu Buzea PRM (0%)
     
  • Eugen Crișan PUNR (0%)
     
  • Dumitru Pustai PUNR (0%)
     
  • Cîndea Ioan Niculiță FSN (0%)
     
  • Nicolae Simescu PAC (0%)
     
  • Bazil Dumitrean PNȚCD (0%)

Cine a fost cel mai bun parlamentar care a reprezentant județul Alba în ultimii 30 de ani?

  • Florin Roman PNL (36%)
  • Ioan Dîrzu – PSD (7%)
  • Daniel Breaz (6%)
  • Corneliu Olar PNL (4%)
  • Teodor Atanasiu PNL (3%)
  • Alexandru Pereș PD/ PDL/PNL (3%)
  • Clement Negruț PDL (3%)
  • Ioan Rus FSN (3%)
  • Cristian George Maior PSD (3%)
  • Nicolae Popa PDSR/ PUR/ PC/ PNL (3%)
  • Sorin Bumb PNL (2%)
  • Ștefan Bardan PD/PDL (2%)
  • Ioan Berciu PNȚCD (2%)
  • Dan Coriolan Simedru PNL (2%)
  • Emil Negruțiu PAC (2%)
  • Nicolae Dobra PDL (1%)
  • Călin Potor PDL/PNL/PSD (1%)
  • Claudiu Răcuci PNL (1%)
  • Radu Ciuceanu PNL (1%)
  • Iuliu Brenduș UDMR (1%)
  • Ioan Paștiu PRM (1%)
  • Ioan Ardelean PUNR (1%)
  • Ioan Mircea Popa PNȚCD (1%)
  • Emil Crișan PRM (1%)
  • Codrin Ștefănescu PRM/PSD (1%)
  • Octavian Nicolae Dărămuș PUNR (1%)
  • Constantin Selagea PDSR/PSD (1%)
  • Tiberiu Bărbulețiu PNL (1%)
  • Cornel Filipescu PDSR/PD (1%)
  • Cornel George Comșa PPDD (1%)
  • Lucia Tomoiagă PSD (1%)
  • Mugurel Sârbu PSD/PDL (1%)
  • Petru Fleșer FSN (0%)
  • Ioan Maier PDSR (0%)
  • Ioan Mircea Popa PNȚCD (0%)
  • Costin Georgescu PNL (0%)
  • Radu Coclici PSD (0%)
  • Tiberiu Ștefan Incze UDMR (0%)
  • Emilian Cutean PSD (0%)
  • Ioan Florea PER (0%)
  • Nicolae Mărginean FSN (0%)
  • Silviu Cărpinișianu FSN (0%)
  • Corneliu Dorin Gavaligov PD (0%)
  • Ioan Andrei PDSR/PSD (0%)
  • Cristian Valeriu Buzea PRM (0%)
  • Eugen Crișan PUNR (0%)
  • Dumitru Pustai PUNR (0%)
  • Cîndea Ioan Niculiță FSN (0%)
  • Nicolae Simescu PAC (0%)
  • Bazil Dumitrean PNȚCD (0%)
  • Total voturi: 1.329

Loading ... Loading ...

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate