Connect with us
Publicitate

EDUCAȚIE

EVALUARE NAȚIONALĂ 2022: cel mai mare număr de contestații din ultimii ani. Rezultatele finale, joi, 30 iunie

Publicat

Rezultate Evaluare Națională 2022: aproape 22.000 de contestații au fost depuse la nivel național, numărul fiind cel mai mare din ultimii patru ani.

În Alba, au fost înregistrate 234 de contestații: 140 la Română, 93 la Matematică și una la proba de limba maternă. Numărul a fost mai mic față de cel de anul trecut: 246 de contestații (136 la Română, 108 la Matematică și 2 la proba de limba maternă).

În țară, după rezultate Evaluare Națională 2022, au fost înregistrate 21.856 de contestații. Comparativ, în 2021 au fost 20.271 contestații, în 2020 – 15.275 și în 2019 – 21.509. În 2018, erau 23.761 de contestații, potrivit edupedu.ro.

La nivel național, după primele rezultate, la Evaluare Națională 2022, peste 82% dintre elevi au luat peste 5.

Luni, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a confirmat că numărul de contestații este mai mare.

“Am avut un număr de contestații la Evaluarea Națională un pic mai mare decât cel de anul trecut,” a răspuns ministrul, întrebat despre examen.

Rezultate Evaluare Națională 2022 în Alba – înainte de contestații

La Evaluare Națională 2022 au fost 221 de medii de 10 în țară (120 anul trecut). În județul Alba, au fost doar trei medii de 10, față de cinci anul trecut și 22 în 2020, înainte de contestații.

Vezi FOTO: Anda, Maria și Natalia, cele trei eleve de 10 din județul Alba, la Evaluarea Națională 2022. Cum au reușit performanța la examen

Potrivit datelor IȘJ Alba, dintre cei 2.463 de candidați prezenți la ambele probe, 2.065 de candidați au obținut medii mai mari sau egale cu 5 (cinci), adică 84%. Dintre aceștia, 3 candidați au încheiat examenul cu media generală 10 (zece).

Rata de participare a fost de 2463 candidați prezenți (95,87%), dintr-un total de 2.569 elevi înscriși.

Vezi TOP ȘCOLI în ALBA IULIA după rezultate Evaluare Națională 2022. În 5 unități de învățământ, toți elevii au luat medii peste 5

La proba de Limba și literatura română au obținut note peste sau egale cu 5 (cinci) 2.196 de candidați (89%) din totalul celor 2.470 care au susținut proba, iar 15 candidați au fost notați cu 10 (zece).

La proba de Matematică, 1.930 de candidați au note peste sau egale cu 5 (cinci), iar 57 de candidați au obținut nota 10 (zece).

La proba de limba și literatura maternă, 16 candidați (din 17 prezenți) au obținut note mai mari sau egale cu 5.

Comparativ, la examenul de Evaluare Națională 2021, în Alba, au fost cinci de medii de 10. În 2020 erau 22 de medii de 10 (23 după contestații).

În 2021, procentul era de 80% medii peste 5 (în 2020 – 79,6%). Tot în 2021 au fost 13 note de 10 la Română și 32 de note de 10 la Matematică – în total au fost înregistrate 2.056 de medii; 2.061 la Română, 2060 la Matematică.

Alba se află pe locul 10 în top național în funcție de mediile mai mari sau egale cu 5 (locul 7 anul trecut).

Evaluare Națională 2022: soluționarea contestațiilor – corectarea lucrărilor

În procesul de rezolvare a contestaţiilor, după validarea finalizării evaluării de către cei doi profesori evaluatori, în cazul în care diferenţa dintre notele celor doi evaluatori este mai mică sau egală cu 1 punct, este calculată nota finală, ca medie aritmetică cu două zecimale a notelor acordate de evaluatori, fără rotunjire, fiind înregistrată în catalogul evaluării naţionale.

În cazul în care diferenţa între notele acordate de cei doi profesori evaluatori este mai mare de 1 punct, lucrarea va fi recorectată de alţi doi profesori evaluatori. După validarea finalizării evaluării, nota finală este calculată luând în considerare cele 4 (patru) note.

După eliminarea celor două note/valori extreme, nota finală se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, a celor două note/valori centrale. Media rezultată reprezintă nota finală şi este înregistrată în catalogul evaluării naţionale.

În cadrul etapei de soluţionare a contestaţiilor, după încheierea evaluării lucrărilor, notele acordate după reevaluare sunt comparate cu cele acordate în etapa de evaluare iniţială. În situaţia în care se constată o diferenţă de notare mai mare de 1 punct, în plus sau în minus, între nota de la evaluarea iniţială şi cea de la contestaţii, lucrarea este reevaluată de alţi doi profesori evaluatori.

Reevaluarea se face respectând cu stricteţe baremul de evaluare şi notare şi toate procedurile de evaluare. Nota acordată de cea de-a doua comisie de contestaţii este nota finală obţinută de candidat.

Nota obţinută în etapa de soluţionare a contestaţiilor este nota definitivă, indiferent de punctajul obţinut, în plus sau în minus, faţă de nota acordată în etapa de evaluare iniţială a lucrării. Această notă nu mai poate fi modificată şi reprezintă nota obţinută de candidat la proba respectivă.

Media la examen / admiterea la liceu

Media generală obținută în cadrul Evaluării Naționale are o pondere de 80% în calculul mediei de admitere în clasa a IX-a.

Nu există notă minimă de admitere la liceu sau în școala profesională, intrarea într-o clasă sau alta fiind limitată de numărul de locuri și de concurență.

Vezi ADMITERE LICEU 2022 în ALBA: GHID înscrieri, LOCURILE pe specializări la licee, ultimele MEDII de intrare

Calculul mediei de admitere în liceu

Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenţilor învăţământului gimnazial, se calculează ca medie ponderată între media generală la evaluarea naţională susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a, care are o pondere de 80%, şi media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a, care are o pondere de 20% în calculul mediei de admitere.

Calculul mediei de admitere se face astfel:

MA = 0,2 x ABS + 0,8 x EN

unde:

MA = media de admitere;

ABS = media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a;

EN = media generală obţinută la evaluarea naţională susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a

Pentru profilul artistic, pentru profilul sportiv și pentru specializarea filologie de la liceul Waldorf, media finală de admitere se calculează astfel:

(3 APT + MA)/4 = MFA

unde: APT = nota finală la probele de aptitudini; MA = media de admitere (calculată conform Punctului I); MFA = media finală de admitere.

Pentru profilul teologic, media finală de admitere se calculează astfel:

(APT + MA)/2 = MFA

unde: APT = nota finală la probele de aptitudini; MA = media de admitere (calculată conform Punctului I); MFA = media finală de admitere.

Pentru profilul militar, media finală de admitere se calculează astfel:

0,2 MA + 0,8 NP = MFA

unde: NP = nota la proba de verificare a cunoștințelor la disciplinele Limba și literatura română și Matematică; MA = media de admitere (calculată conform Punctului I); MFA = media finală de admitere.

Repartizarea computerizată va fi în 14 iulie. Înscrierile se vor face din 4 iulie. Ierarhia mediilor pe județ va fi comunicată până în 1 iulie.

CALENDAR EVALUARE NAȚIONALĂ 2022

  • 30 mai – 3 iunie 2022: Înscrierea la evaluarea națională
  • 3 iunie 2022: Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
  • 14 iunie 2022 Limba și literatura română — probă scrisă
  • 16 iunie 2022 Matematica — probă scrisă
  • 17 iunie 2022 Limba și literatura maternă — probă scrisă
  • 23 iunie 2022 (până la ora 14.00): Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor
  • 23 iunie 2022 (ora 16:00 – ora 19.00): Depunerea contestațiilor
  • 24 iunie 2022 (ora 8:00 – ora 12.00): Depunerea contestațiilor
  • 24 iunie – 29 iunie 2022: Soluționarea contestațiilor
  • 30 iunie 2022: Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

ECONOMIE

Guvernul vrea să majoreze salariile de la stat. România, campioană la luat bani de la populație și firme pentru plata bugetarilor

Publicat

Guvernul pregătește noi majorări salariale, inclusiv pentru toți bugetarii, cu excepția demnitarilor și a personalului încadrat la nivelul administrației publice locale. Creșterile vor fi valabile din această lună.

România este lider în UE la alocarea din buget pentru salariile angajaților de la sta din banii strânși de la populație și firme.

Câți bugetari are România

Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România este de aproximativ 1.270000, iar 64% dintre acestea lucrează în administraţia publică centrală, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF).

Din totalul celor 807.562 de angajaţi din administraţia publică centrală, 595.034 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 2.879 angajaţi faţă de noiembrie 2021).

Cum justifică guvernanții majorările salariale pentru bugetari

Potrivit profit.ro, Guvernul spune că pandemia de COVID-19 a determinat la nivel național luarea unor măsuri de natură sanitară și economică care au generat dezechilibre la nivelul indicatorilor macroeconomici.

Astfel în lipsa unor măsuri concrete și rapide s-ar vulnerabiliza și mai mult categoriile de persoane vizate, prin diminuarea puterii de cumpărare, cu impact semnificativ asupra standardelor de viață ale populației și prin amplificarea riscului de sărăcire extremă.

Cu acest argument, Guvernul pregătește mai multe măsuri prin care toate categoriile de bugetari din administrația locală și centrală vor primi majorări de salarii:

• acordarea, începând cu luna august 2022, a unei pătrimi din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2021, tuturor categoriilor de personal bugetar, cu excepția personalului care ocupă funcții de demnitate publică și a personalului încadrat la nivelul administrației publice locale.

• acordarea, începând cu luna august 2022, a salariilor de bază prevăzute de lege pentru anul 2022, pentru personalul din cadrul Institutului Național de Statistică precum și din cadrul direcțiilor regionale și județene de statistică,

• acordarea majorării salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Ministerului Culturii și Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, a personalului din cadrul instituțiilor aflate din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, precum și a serviciile publice deconcentrate ale acestor ministere,

• acordarea majorării salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii personalului din cadrul Institutului Național de Statistică precum și din cadrul direcțiilor regionale și județene de statistică.

Aceste majorări salariale se vor acorda cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, pe fiecare ordonator principal de credite.

În primăvară, Parlamentul a semnat majorarea salariilor bugetarilor, de la 1 iulie, cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 și nivelul în plată la finele anului trecut.

România, lider în UE la cât alocă pentru salariile bugetarilor din banii strânși de la populație și firme

Datele analizate de Profit.ro mai relevă că România este, pentru al cincilea an, lider în UE după cât alocă pentru salariile angajaților statului din veniturile strânse de la populație și firme.

Statul român a urcat pe prima poziție în 2017, în contextul creșterilor salariale accelerate din acea perioadă, și s-a menținut pe acest loc inclusiv în perioada pandemiei, când statul a ajuns să dea pe salarii peste 37% din venituri.

Doi ani de înghețare a salariilor din sectorul bugetar (cu unele excepții, cum ar fi personalul medical și profesorii), corelat cu revenirea economiei și inflația care a erodat veniturile angajaților din sectorul public, au adus ponderea salariilor în venituri la cel mai redus nivel după 2017.

În ultimul an statul a angajat de patru ori mai mulți bugetari decât în anul anterior

Statul a angajat peste 17.000 de bugetari în ultimul an, de patru ori mai mulţi decât în anul anterior. Numărul de bugetari a crescut cu 17.000 în ultimul an (mai 2022 vs. mai 2021) şi a ajuns la 1,27 milioane de persoane.

Efectivul de angajaţi la stat a crescut mult mai alert decât în perioada mai 2020 – mai 2021, când s-au angajat 4.800 de salariaţi în sectorul public ♦ Este cea mai mare creştere a numărului de angajaţi din sectorul bugetar din 2019 încoace .

Cei 1,27 milioane de bugetari reprezintă un sfert din numărul total de salariaţi din România. Guvernul a îngheţat noile angajări în perioada iulie – decembrie 2022, pentru a reduce din cheltuieli.

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

6 august-Ziua Minerului: Omagiu adus ortacilor uciși în greva de la 1929 și morților în accidentele din minerit. Mesajul Cupru Min

Publicat

La 6 august este marcată, în fiecare an, Ziua Minerului, pentru a comemora minerii ucişi în timpul grevei de la Lupeni din august 1929, dar şi victimele accidentelor de muncă din minerit.

Greva muncitorilor mineri de la Lupeni a izbucnit la 5 august 1929, din cauza nerezolvării conflictului de muncă dintre minerii din Valea Jiului şi societăţile carbonifere referitor la încheierea noului contract colectiv de muncă, în care muncitorii cereau să se prevadă: ziua de lucru de opt ore, mărirea salariilor cu 40%, revizuirea salariilor pe categorii, distribuirea retroactivă a unui procent de 15% din veniturile societăţii, desfiinţarea amenzilor ş.a., se arată în volumul ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

În condiţiile altercaţiilor dintre grevişti şi ostaşii trimişi să restabilească ordinea, a doua zi, la 6 august, s-a deschis focul asupra minerilor, 22 de mineri fiind ucişi şi alţi 58 răniţi, potrivit sursei citate.

The NewYork Times: Greviştii morţi sunt duşi în grabă cu căruţele spre morminte

The New York Times publica un reportaj cu titlul „Greviştii morţi sunt duşi în grabă cu căruţele spre morminte”, în care preciza că numărul oficial al victimelor masacrului din Lupeni a fost de 22 de persoane, majoritatea mineri, iar autorităţile s-au grăbit să îi îngroape, ducând cadavrele la groapă cu căruţele de transport bălegar.

Lupeni 1929, localnici alungaţi cu baionetele din cimitir

„S-au petrecut scene sfâşietoare la înmormântarea celor 22 de victime ale trupelor care au deschis focul asupra greviştilor de la Uzina Electrică, după ce minerii au oprit din funcţiune maşina de pompare.

Un cordon de militari înconjoară spitalul în care se află mai mult de 200 de răniţi, în timp ce mai multe mii de muncitori care s-au adunat afară au fost alungaţi cu baionetele.

Cadavrele au fost puse în sicrie rudimentare şi încărcate pe căruţe de cărat bălegar care au fost furnizate la ordinul directoratului minelor. Când au apărut carele şi sicriele au fost încărcate s-au făcut auzite lamentaţii amare, cortegiul fiind îndemnat de militari să grăbească pasul.

Mulţimea imensă adunată lângă cimitir a fost împinsă înapoi mai multe sute de metri, şi la patru ore după înhumarea morţilor o companie de infanterie încă mai păzea cimitirul în poziţie de tragere.

După înmormântare, ofiţeri precedaţi de toboşari, au citit un ordin prin care se impunea starea de asediu după ora opt seara, ordonând ca toată lumea să fie în casă la acea oră, deşi era o seară sufocantă.

Toate hotelurile şi restaurantele, inclusiv cele ale staţiunii, sunt închise, iar vânzarea de băuturi alcoolice este interzisă până la noi ordine. Detaşamente de soldaţi continuă să răscolească pădurea în căutarea cadavrelor, căci mulţi din cei grav răniţi au fugit panicaţi după deschiderea focului.

N-au fost găsite alte cadavre, dar 25 de mineri încă lipsesc de la căminele lor. Deşi afişează un calm exterior, temperamentul localnicilor, se spune că este periculos. În continuare au loc arestări, iar trenuri cu trupe încă mai sosesc în regiune”, relata The New York Times, în ediţia din 10 august 1929, potrivit adevărul.ro

Greva minerilor din 1977

O altă grevă a minerilor din Valea Jiului, cu 35.000 de participanţi, a avut loc între 1-3 august 1977, fiind revendicate cu acest prilej îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă. Această grevă a minerilor ”este considerată a fi cea mai mare acţiune revendicativă organizată a muncitorilor de la instaurarea comunismului în România”, potrivit lucrării citate.

În fiecare an, cu ocazia Zilei minerului – 6 august, au loc depuneri de coroane la monumentul ridicat în curtea minei Lupeni, unde a avut loc greva din august 1929, precum şi slujbe de pomenire şi depuneri de coroane de flori la troiţele şi monumentele dedicate minerilor.

Mesajul conducerii Cupru Min Abrud de ziua Minerului

”ZIUA MINERULUI – NOROC BUN ȘI LA MULȚI ANI!

Ziua Minerului – 6 august – este în primul rând una a recunoștinței, fiindcă marchează sacrificiile și lupta ortacilor predecesori, pentru condiții de lucru omenești. Lor le mulțumim și datorită lor mineritul a devenit azi o ocupație mai puțin periculoasă și remunerată decent.

Conducerea executivă și Consiliul de Administrație al Cupru Min mulțumesc celor care sunt și au fost salariați ai societății, pentru munca lor dedicată!

Fără ei compania n-ar fi reușit să parcurgă momentele complicate din ultimul an, să atingă performanțele cu care se mândrește și să-și mențină producția dezvoltată la cel mai mare zăcământ de cupru din țară.

Datorită lor am reușit să investim în retehnologizare și în automatizarea proceselor. Cupru Min a investit exclusiv din banii proprii, fără credite bancare, reușind să fie o societate cu zero datorii. Sunt performanțele recente cu care ne mândrim, după 44 de ani de activitate, împliniți anul acesta.

”Iarna blândă, prețul mondial avantajos al cuprului dar și pandemia, care doar ne-a dat târcoale, sunt semnele că Sf. Varvara, patroana minerilor, îi ocrotește pe cei curați la suflet. Ne bucurăm că avem bogățiile pe care știm să le exploatăm.

Încercăm să fim la fel de buni precum cei care nu mai sunt printre noi și să arătăm că mineritul are perspective, în ciuda rezervelor mai sărace. Pe de altă parte, nu ne putem veseli minerește când vedem ape învolburate și dramele oamenilor din Apuseni, pe cei care și-au pierdut locul de muncă sau agoniseala ”, le transmite colegilor de muncă, directorul Cupru Min, Tiberiu Rațiu.

Președintele Consiliului de Administrație al companiei, Adrian Oprițescu afirmă că: ”Ziua Minerului găsește Cupru Min Abrud, în aceste vremuri dificile pentru întreaga lume, ca o companie națională de succes, responsabilă cu angajații săi și cu comunitatea.

Ca inginer minier le mulțumesc ortacilor din Roșia Poieni dar și celorlalți angajați, în numele Consiliului de Administrație, fiindcă ei sunt și rămân prima resursă a companiei.”

Ziua Minerului se bazează pe două borne istorice. Prima este greva din Valea Jiului, în 5-6 august 1929, declanșată în urma conflictului de muncă referitor la revendicările ortacilor: ziua de lucru de 8 opt ore, mărirea salariilor cu 40% și revizuirea pe categorii, distribuirea retroactivă a unui procent de 15% din veniturile societăţii. Greva a degenerat în violențe și deschiderea focului de către jandarmi și grăniceri, soldată cu moartea a 22 de mineri și rănirea altor circa 150.

Al 2-lea reper este revolta din aceeași Vale a Jiului, în 1-3 august 1977, cu 35.000 de mineri în grevă, considerată cea mai mare acţiune revendicativă a muncitorilor, în regimul comunist.

Ziua Minerului este marcată tradițional sub auspiciile Sf.Varvara, mucenița protectoare a ortacilor (dar și patroana spirituală a geologilor, arhitecţilor şi a geniștilor).

De Ziua Minerului, conducerea Cupru Min dorește tuturor ortacilor din România sănătate și la mulți ani! Noroc bun și s-auzim de bine!

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Un microbuz înmatriculat în Alba, în care se aflau șase persoane, s-a răsturnat pe DN 7, în Vâlcea

Publicat

Un microbuz înmatriculat în județul Alba, în care se aflau șase persoane, s-a răsturnat noaptea trecută pe drumul național DN 7, în județul Vâlcea. 

Potrivit ISU Vâlcea, salvatorii au fost solicitați în noaptea trecută la un accident rutier produs pe DN 7 în localitatea Golești (Dealul Negru), unde un microbuz cu șase persoane a părăsit carosabilul și s-a răsturnat în șanțul de pe marginea drumului.

La fața locului s-au deplasat șapte autospeciale de intervenție (o ambulanță SMURD, o autospecială de stingere cu apă și spumă, o autospecială de descarcerare și 4 ambulanțe SAJ).

În urma accidentului au rezultat șase victime (patru adulți și doi minori), evaluate de echipajele medicale aflate la locul intervenției.

În urma evaluării făcute de paramedicii SMURD și SAJ, victimele au refuzat transportul la spital primind îngrijiri la locul intervenției.

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

VIDEO ȘTIREA TA: La un pas de accident. Audi pe contrasens, pe autostrada A10, Sebeș-Aiud. Circula pe a doua bandă

Publicat

Un autoturism Audi a fost surprins în imagini, circulând pe contrasens, pe autostrada A10 Sebeș – Aiud – Turda. Incidentul s-a petrecut în zona Decea.

Șoferul pare ”rătăcit” pe sensul opus de mers, pe banda a doua.

Alți doi șoferi, care circulă regulamentar, reușesc să evite impactul, unul dintre ei imediat după ce trece de un camion pe prima bandă. Câteva secunde mai devreme și se putea petrece o tragedie.

Imaginile au fost surprinse joi, 4 august, pe direcția de mers Sebeș-Turda.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax