Explicaţii de la Guvern despre depunerea dosarului Roşia Montană la UNESCO. Iolu: „Un guvern la final de mandat nu mai are autoritatea să facă acest lucru”

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu, a oferit precizări, joi, după şedinţa Executivului, despre depunerea dosarului Roşia Montană la UNESCO. Acesta a explicat că premierul putea să ia o decizie privind depunerea acestuia doar după o hotărâre în comun a Executivului şi că, fiind la final de mandate, guvernul nu mai are autoritatea să facă acest lucru.

„Prim-ministrul Dacian Cioloș nu a luat o decizie ca acest dosar să nu fie depus la UNESCO, ci să fie depus după o hotărâre comună luată în Guvern, ca și în cazul punctului de vedere pe cianuri, trimis Parlamentului. În mod normal, asemenea dosare pot fi depuse și doar sub semnătura ministrului Culturii, ministrului de resort, însă în ceea ce privește dosarul Roșia Montană statul român se află într-un litigiu. Din această cauză, premierul Cioloș ar putea semna un act pentru depunerea dosarului la UNESCO doar după o procedură formală, prin decizia întregului Guvern. Din păcate, un guvern la final de mandat nu mai are autoritatea să facă acest lucru”, a declarat Liviu Iolu.

De asemenea, a precizat că s-a discutat în legătură cu acest subiect în şedinţa de Guvern, împreună cu ministrul Culturii, Corina Șuteu şi alți miniștri.

„Nu poate exista o decizie sau o semnătură a primu-ministrului prin care angajează România într-un dosar de o asemenea intensitate în afara unei discuții în Guvern și fără punctele de vedere, obiecțiile și avizele tuturor ministerelor implicate pentru că altfel ar fi o decizie vulnerabilă și atacabilă”, a menţionat Iolu.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a amintit de măsuri luate pentru Roşia Montană de guvern.

„Angajamentul primului ministru Dacian Cioloș pentru Roșia Montană rămâne neclintit și declarațiile din acest an ale premierului în ceea ce privește protejarea sitului Roșia Montană nu au rămas simple vorbe. A fost operaționalizată unitatea de asistență tehnică pentru Roșia Montană cu scopul de a ajuta la o dezvoltare durabilă a zonei cu fonduri europene și naționale. De asemenea, Guvernul a transmis către Parlament o propunere de moratoriu pentru 10 ani în privința exploatării cu cianuri. Premierul a sprijinit de la bun început înscrierea Roșiei Montane pe lista indicativă a UNESCO pentru recunoașterea ca sit unic în lume și cerut întocmirea dosarului cu argumente solide și ținându-se seama de toate aspectele de patrimoniu, cât și de cele legale”, a spus Iolu.

Reamintim că ministrul Culturii, Corina Şuteu, i-a cerut public, premierului, să îşi asume dosarul pentru înscrierea sitului Roşia Montană în patrimoniul UNESCO. Susţinea că, dacă nu se depune dosarul acum, șansele scad major ca acest lucru să se mai întâmple în următoarea guvernare.

Vezi Ministrul Culturii i-a cerut premierului să-şi asume dosarul pentru înscrierea sitului Roşia Montană în patrimoniul UNESCO: „Şansele să fie depus scad în următoarea guvernare”

Citeşte şi Protestatari la Guvern. I-au cerut premierului să-şi asume depunerea dosarului Roşia Montană la UNESCO

Propunerea de includere pe lista indicativă UNESCO ar pune capăt definitiv proiectului minier privat ce viza exploatarea aurului de la Roşia Montană. Potrivit evaluărilor, Roşia Montană îndeplineşte 5 dintre criteriile stabilite de UNESCO pentru ca un sit să poată fi înscris în Lista Patrimoniului Mondial. Încadrarea propusă în urma evaluărilor înscrie Roşia Montană în categoria peisaj cultural, care vizează recunoaşterea interacţiunii pozitive, generatoare de valoare, între om şi mediul său natural.

„Roșia Montană a fost cel mai activ centru minier al Munților Apuseni, începând de la primele exploatări, din Epoca Bronzului, continuând în Antichitate și perioada medievală, în Epoca Modernă și până în trecutul recent.

Mineritul tradițional, bazat pe inițiativa familiilor și a micilor asociații de mineri, s-a încheiat odată cu naționalizarea, în 1948, fiind urmat de o altă formă de minerit, industrial, la scară mare, încheiat în 2006.

La Roșia Montană avem de a face, așadar, cu unul dintre cele mai longevive situri miniere tradiționale cunoscute în ziua de azi. Anduranța sa particulară se reflectă într-o interconectare sistematică și profundă între fundalul natural și fenomenele culturale – din adâncul munților și până la suprafață, de la morfologia peisajului și până la flora și fauna locului și la comunitățile umane locale, totul poartă amprenta interacțiunii semnificative dintre om și mediul natural, care a generat unul dintre cele mai bogate și spectaculoase peisaje culturale ale României, semnificativ în context global.

Atributele definitorii ale sitului sunt galeriile miniere – de exploatare, de asistență, de aerisire și de evacuare a apei – excavate începând din perioada romană și continuate în perioada medievală și modernă, peisajul roman de suprafață, peisajul industrial istoric, și târgul minier Roșia Montană. Galeriile săpate în masivele muntoase din jurul localității însumează mai mult de 80 km din care 7 km datează din Antichitate, alcătuindcel mai vast și mai important sistem de exploatare minieră cunoscut din lumea romană”, se arată într-un comunicat al Ministerului Culturii.

Înscrierea în Lista indicativă națională este primul pas procedural în vederea includerii în Patrimoniul Mondial și constituie momentul inițial al unui proces de cercetare aplicată, evaluare și instituire a unor mecanisme eficiente de gestiune pe termen lung. La finalul acestui proces, care poate dura câțiva ani, statul român poate înainta dosarul de candidatură către Centrul Patrimoniului Mondial.

Prin procesul de evaluare și activare a peisajului cultural minier Roșia Montană se urmărește atât recunoașterea largă și protejarea valorii sale universale, cât și inițierea unui program integrat de dezvoltare a localității și a zonei înconjurătoare, pe baza patrimoniului cultural și natural, și de susținere a comunității locale. În acest sens, Guvernul României va iniția un program de acțiuni, prin utilizarea diferitelor fonduri europene și naționale existente, pentru domeniile dezvoltare socio-economică, dezvoltare rurală, infrastructură, dar și educație și formare. Acest program va fi fundamentat pe principiile dezvoltării durabile și ale economiei verzi, mai precizează sursa citată.