Connect with us
Publicitate

Uncategorized

(FOTO) O echipă de documentarişti, la peşterile din Gârda de Sus, pe urmele lui Emil Racoviţă


Publicat

Peşterile din Gârda de Sus (Gheţarul Scărişoara şi Gheţarul Zgurăşti) au fost vizitate în urmă cu câteva zile de o echipă de cineaşti pasionaţi, care realizează un film documentar despre viaţa şi activitatea marelui savant Emil Racoviţă. Echipa recent întoarsă din Antarctica, unde a filmat pe urmele marelui savant Emil Racoviţă, a fost condusă de Gabor Xantus, regizor şi realizator de filme documentare la televiziune, profesor universitar la Facultatea de Teatru şi Televiziune din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, din Cluj-Napoca.

„În urmă cu 15 ani, m-am hotărât să realizez un film biografic postum, plecând pe urmele marelui savant (…), prin Munţii Apuseni, prin Europa Occidentală până în Antarctica. Recent, ne-am întors din Antarctica şi, iată, iar ne aflăm în mijlocul gheţurilor. Probabil că şi Emil Racoviţă avea această atracţie nostalgică, poate romantică, după călătoria în Antarctica, dorea să găsească gheaţa. Şi iată că aici, în Scărişoara, a găsit acel mediu, care era cu mult mai aproape de el, (…) şi probabil că aici a retrăit acele superbe şi fascinante zile pe care le-a petrecut în Antarctica”, a declarat Gabor Xantus.

Documentarul este produs de Fundaţia Arte Vizuale, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei, finanţatori „The Media Partnership” şi Fundaţia Arte Vizuale.

Echipa de filmare are aprobarea Comisiei Monumentelor Naturii, a Academiei Române şi a Parcului Natural Apuseni şi a fost însoţită de Cristian Lascu, redactor şef la revista „National Geografic” România. La filmări au participat şi membri ai Asociaţiei Speologice „Sfinx” din Gârda, care au ajutat şi au pus la dispozitie materialul tehnic speologic şi de iluminare necesar.

Gheţarul Scărişoara, aflat în comuna Gârda de Sus, judeţul Alba este cel mai important obiectiv turistic Monument al Naturii din România, se află în Parcul Natural Apuseni şi este vizitat de numeroşi turişti români şi străini.

Iluminarea gheţarului a fost refăcută de curând cu LED-uri şi pune bine în evidenţă formaţiunile de gheaţă transparentă care se formează primăvara, când aerul rece, captiv în peşteră, reîngheaţă apa care pătrunde de la suprafaţă în urma topirii zăpezii. Citiţi aici mai multe despre sistemul de iluminat al Gheţarului Scărişoara.

Care este povestea Peşterii „Scărişoara”?

Primele menţionări despre Gheţarul Scărişoara, ca obiectiv turistic, au fost făcute de A.Szirtfi (1847) şi J.Vass (1857), care, prin faptul că menţionează echiparea cu scări de lemn a avenului de intrare în Gheţar, dovedeşte faptul că acesta era cunoscut şi explorat de Moţi, care utilizau gheaţa şi apa din această zonă secetoasă cu mult timp înaintea primilor vizitatori.

Primele observaţii ştiinţifice în legătură cu această peşteră au fost publicate de geologul Karl Peters (1861).

Prima hartă a peşterii a fost publicată de geograful Adolf Schmidl (1863).

Primul studiu monografic a fost publicat în 1927 de Emil Racoviţă, cercetătorul român care a întemeiat în 1907 Biospeologia ca ştiinţă (studiul animalelor ce trăiesc în peşteră) şi care a fondat primul Institut de Speologie din lume la Cluj în 1920.

Gheţarul Scărişoara este prima peşteră declarată Monument al Naturii în România în 1938.

În urma unei expediţii organizate de M. Pop în 1947 sunt descoperite şi explorate cele 2 rezervaţii Ştiinţifice.

Urmează două etape de cercetare şi studiere a Gheţarului întreprinse de cercetătorii Institutului de Speologie „Emil Racoviţă” din Cluj, între 1963 -1968 şi 1983 –1992, coordonate de M. Şerban, I. Viehmann, T. Rusu, Gh. Racoviţă, V. Crăciun, E. Silvestru, B. Onac.

În anul 2001, Asociaţia Speologică „Sfinx” Gârda explorează noi laterale ale peşterii şi finalizează amenajarea cu podete a porţiunii turistice a Gheţarului, introducând lumina artificială în sala „Biserica”, în parteneriat cu Primăria Gârda de Sus, Direcţia Silvică Alba şi Ocolul Silvic Gârda.

Cum este structurată peştera „Scărişoara”?

Peştera are 3 intrări, şi se află la o altitudine de 1165 m faţă de nivelul mării. Ea are o lungime de peste 700 m şi o diferenţă de nivel de 105 m. Traseul turistic este format dintr-un aven (puţ vertical) adânc de peste 50 m şi un diametru de 50m, echipat cu scări metalice. La baza acestei coborâri se află „Sala Mare” a cărei planşeu este ocupat de un bloc de gheaţă cu un volum de peste 100.000 metri cubi, cu o grosime maximă de 36 m şi a cărui strate datate de la o adâncime de circa 20m (din cei 36 m determinaţi) au între 2000 şi 3500 de ani vechime.

Parcursul turistic de pe blocul de gheaţă se face pe podeţe de lemn echipate cu mâini curente. Din capătul Nord-Vestic al Sălii Mari, de pe un balcon al Sălii „Biserica” se pot admira scăldate în lumina reflectorului cele peste 100 de formaţiuni stalagmitice perene de gheaţă.

Din „Sala Mare”, între Blocul de Gheaţă şi peretele de calcar se formează deschideri verticale numite rimae, precum şi cele două rezervaţii ştiinţifice „Rezervaţia Mare” şi „Rezervaţia Mică”, în care se poate întra numai pentru scopuri ştiinţifice, cu autorizaţie de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” din Cluj Napoca.

În Gheţar trăiesc lilieci şi gândăcei de 2-3 mm numiţi „Pholeuon prozerpinae glaciale”, iar din sedimentul „Rezervaţiei Mari” a fost a fost dezgropat un schelet de Rupicapra.

Aceste informaţii ne-au fost furnizate de preşedintele Asociaţiei Speologice „Sfinx” Gârda, dr. Christian Ciubotărescu.

În urmă cu aproximativ o lună, gheţarul Scărişoara a fost vizitat de o echipă de speologi, glaciologi şi biologi români şi francezi, care au examinat blocul de gheaţă, în încercarea de a-i determina vârsta. Citiţi aici multe despre această cercetare ştiinţifică.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 268 cazuri COVID și trei decese în ultimele 24 de ore. Situația infectărilor în localitățile din județ, 24 ianuarie

Publicat

Au fost înregistrate 268 cazuri COVID în ultimele 24 de ore, în județul Alba, potrivit datelor transmise de Direcția de Sănătate Publică (DSP) luni, 24 ianuarie. Comparativ, duminică erau raportate 379 cazuri noi în 24 de ore.

Numărul cazurilor active a crescut la 2.483 (anterior 2.189).

Municipiul Alba Iulia a depășit incidența de 11 (10,5). Este urmat de de Aiud (incidența 10,52) și Cugir (incidența 9,35). Sebeș are 8,06, Abrud 7,38, Ocna Mureș 7,14.

În mediul rural, în top incidență se află în continuare Blandiana, care a rămas la 16,09, Ciugud cu 11,97, Sântimbru cu 10,7 și Meteș cu 10,48.

În ultimele 24 de ore, în Alba au fost raportate trei decese ale unor persoane confirmate COVID:

– bărbat, 85 de ani, din Zlatna – nevaccinat, cu comorbidități

– bărbat, 78 de ani, din Crăciunelu de Jos – nevaccinat, cu comorbidități

– bărbat, 74 de ani, din Alba Iulia – nevaccinat, cu comorbidități

În județul Alba, de la începutul pandemiei, au fost 37.786 cazuri confirmate, 34.188 persoane vindecate, 1.144 decese. În același interval au fost prelucrate 385.257 teste (313.593 PCR și 71.664 rapide).

În ultimele 24 de ore au fost făcute 599 testări: 351 PCR la spitalul județean și 248 teste rapide.

Localitățile din județ în care au fost raportate cazuri noi (în ultimele 24 de ore):

Mediul urban:

Alba Iulia: 71 cazuri (+8 cazuri reinfectare; +1 caz/rural)

Sebeș: 27 cazuri (+2 cazuri reinfectare)

Aiud: 25 cazuri (+5 cazuri reinfectare)

Cugir: 21 cazuri (+7 cazuri reinfectare)

Ocna Mureș: 6 cazuri (+1 caz/rural)

Abrud: 6 cazuri (+2 cazuri reinfectare)

Baia de Arieș: 6 cazuri (+2 cazuri reinfectare)

Blaj: 5 cazuri (+1  caz reinfectare)

Teiuș: 4 cazuri

Câmpeni: 1 caz (+1 caz reinfectare)

+5 cazuri neatribuite pe localități

Mediul rural:

Ciugud: 3 cazuri

Gârbova: 3 cazuri

Sântimbru: 3 cazuri (+1 caz reinfectare)

Stremț: 3 cazuri

Șugag: 3 cazuri

Bucerdea Grânoasă: 2 cazuri

Câlnic: 2 cazuri

Ighiu: 2 cazuri (+1 caz reinfectare)

Lunca Mureșului: 2 cazuri

Șibot: 2 cazuri (+1 caz reinfectare)

Șpring: 2 cazuri (+1 caz reinfectare)

Valea Lungă: 2 cazuri (+1 caz reinfectare)

Albac: 1 caz

Almașu Mare: 1 caz

Berghin: 1 caz

Bistra: 1 caz

Cut: 1 caz

Daia Română: 1 caz

Fărău: 1 caz

Galda de Jos: 1 caz

Lopadea Nouă: 1 caz

Lupșa: 1 caz

Mihalț: 1 caz

Pianu: 1 caz

Rădești: 1 caz

Roșia Montană: 1 caz

Săliștea: 1 caz

Săsciori: 1 caz (+1 caz reinfectare)

Sohodol: 1 caz

Șona: 1 caz

Unirea: 1 caz (+1 caz reinfectare)

Vințu de Jos: 1 caz (+1 caz reinfectare)

Blandiana: 1 caz reinfectare

Mirăslău: 1 caz reinfectare

Săcel: 1 caz reinfectare

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba este de 6,65 (anterior 5,86).

Numărul de cazuri active pe localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile

Localitate Incidență Cazuri
Urban    
MUNICIPIUL ALBA IULIA 11.5 877
MUNICIPIUL AIUD 10.52 265
ORAŞ CUGIR 9.35 238
MUNICIPIUL SEBEŞ 8.06 265
ORAŞ ABRUD 7.38 38
ORAŞ OCNA MUREŞ 7.14 99
ORAŞ TEIUŞ 4.61 33
MUNICIPIUL BLAJ 3.88 80
ORAŞ ZLATNA 2.69 21
ORAŞ CÂMPENI 2.65 19
ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 1.86 7
Rural    
BLANDIANA 16.09 14
CIUGUD 11.97 39
SÂNTIMBRU 10.7 32
METEŞ 10.48 29
ALBAC 8.19 16
DAIA ROMÂNĂ 7.99 25
VALEA LUNGĂ 7.42 23
SĂLIŞTEA 7.29 17
RIMETEA 7.06 7
LIVEZILE 6.87 8
ŞPRING 6.77 17
GÂRBOVA 6.04 13
UNIREA 5.97 29
VADU MOŢILOR 5.5 7
CIURULEASA 5.32 6
VIDRA 5.25 8
ARIEŞENI 5.2 8
IGHIU 4.52 32
NOŞLAC 4.4 8
VINŢU DE JOS 4.36 24
SOHODOL 4.19 7
CÂLNIC 4.13 8
RĂDEŞTI 3.94 5
LUPŞA 3.83 11
ŞIBOT 3.42 8
STREMŢ 3.28 8
SĂSCIORI 3.08 20
LUNCA MUREŞULUI 2.75 7
BISTRA 2.66 12
HOPÂRTA 2.59 3
PIANU 2.52 9
ALMAŞU MARE 2.5 3
BUCIUM 2.14 3
MIRĂSLĂU 2.04 4
CRICĂU 2.03 4
GALDA DE JOS 2.02 9
CENADE 1.91 2
ÎNTREGALDE 1.82 1
ŞUGAG 1.75 5
PONOR 1.74 1
OHABA 1.69 1
ŞONA 1.61 7
LOPADEA NOUĂ 1.59 4
MIHALŢ 1.56 5
JIDVEI 1.51 8
ROŞIA MONTANĂ 1.47 4
ROŞIA DE SECAŞ 1.25 2
CERGĂU 1.22 2
DOŞTAT 0.99 1
CRĂCIUNELU DE JOS 0.93 2
BUCERDEA GRÂNOASĂ 0.88 2
CUT 0.79 1
SÂNCEL 0.77 2
SĂLCIUA 0.72 1
AVRAM IANCU 0.7 1
GÂRDA DE SUS 0.68 1
SCĂRIŞOARA 0.67 1
CETATEA DE BALTĂ 0.65 2
BERGHIN 0.53 1
HOREA 0.52 1
CERU-BĂCĂINŢI 0 0
FĂRĂU 0 0
MOGOŞ 0 0
OCOLIŞ 0 0
POIANA VADULUI 0 0
POŞAGA 0 0
RÂMEŢ 0 0

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

FOTO: ACCIDENT GRAV pe DN74 Abrud-Brad. Doi polițiști răniți după ce au intrat cu autospeciala într-un camion

Publicat

Doi polițiști din județul Hunedoara au fost răniți într-un accident rutier petrecut luni pe DN74 Abrud-Brad. Aceștia au intrat cu autospeciala de poliție într-un camion, pe sens opus.

Potrivit IPJ Hunedoara, în jurul orei 11.00, o autospecială de poliție din cadrul Secției de Poliție Rurală Crișcior, în timp ce se afla în serviciu de patrulare pe DN 74, a intrat în coliziune laterală cu un autocamion care circula din sens opus.

Accidentul s-a petrecut pe raza localității Zdrapți (comuna Crișcior), iar mașina Poliției circula în direcția de deplasare Crișcior-Zdrapți.

În urma impactului, a rezultat rănirea celor doi agenți de poliție aflați în autospecială.

În cauză a fost întocmit dosar  penal, cercetările urmand a stabili, cu exactitate, cauzele și împrejurările producerii evenimentului rutier.

Potrivit ISU Hunedoara, la fața locului au intervenit pompierii Secţiei Brad, specializaţi în descarcerare şi prim ajutor împreună cu un echipaj medical al SAJ.

La locul impactului, echipajele au găsit doi agenţi de poliţie cu traumatisme la membrele superioare şi inferioare. Unul dintre aceştia prezenta o fractură la o mână, în timp ce colegul lui suferise un traumatism la un picior. Pentru eliberarea celui din urmă din autoturism a intervenit echipa de descarcerare.

Cei doi polițiști au fost transportați la UPU Brad, cu ambulanţe SMURD şi SAJ, pentru investigaţii şi tratamente suplimentare.

Conducătorul celeilalte maşini implicate în accident a refuzat transportul la spital.

sursă foto: DRDP Timișoara

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

LIVE-VIDEO: 24 ianuarie 2022 – 163 ani de la MICA UNIRE. Unirea Principatelor Române, sărbătorită la Alba Iulia

Publicat

Împlinirea a 163 de ani de la Mica Unire- Unirea Principatelor Române din 1859 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza este sărbătorită la Alba Iulia pe 24 ianuarie 2022, printr-o serie de manifestări omagiale ce au loc luni, de la ora 12.00, în Piața Cetății.

24 ianuarie 2022 – 163 ani de la MICA UNIRE. Unirea Principatelor Române din 1859 sărbătorită la Alba Iulia, în Piața Cetății

La eveniment participă reprezentanți din cadrul mai multor instituții din județul Alba: Instituţia Prefectului – Judeţul Alba, Consiliul Judeţean Alba, Primăria Municipiului Alba Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă Română, Unitățile militare (M.Ap.N., M.A.I.) din Garnizoana Alba Iulia, Direcția Județeană de Informații Alba, Oficiul Județean de Telecomunicații Speciale Alba, Cercul Militar Alba Iulia.

De asemenea și-au mai anunțat participarea Asociația Națională Cultul Eroilor ”Regina Maria”, filiala Alba, Asociația Națională a Veteranilor de Război ”Ferdinand I”, filiala Alba, Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere, filiala Alba ” Gemina”, Asociația Militarilor Veterani și a Veteranilor cu Dizabilități din Teatrele de Operații, Centrul de Cultură ”Augustin Bena” Alba Iulia, Servicii și instituții publice din județul Alba, partide politice și reprezentanți mass-media

Programul activităţilor organizate cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române – Mica Unire de la 1859

  • 11.40 – 12.00 Primirea invitaților;
  • 12.00 – 12.05 Intonarea Imnului Național al României;
  • 12.05 – 12.15 Slujbă religioasă Te Deum în amintirea făuritorilor Unirii din 1859;
  • 12.15 – 12.30 Evocare istorică – bustul lui Alexandru Ioan Cuza, esplanada Sălii Unirii;
  • 12.30 – 13.00 Vernisajul expoziției ”Alexandru Ioan Cuza în patrimoniul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia”

Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

24 ianuarie: 12.082 cazuri COVID și 40 decese raportate în România în ultimele 24 de ore. Bilanțul parțial

Publicat

Au fost înregistrate 12.082 de cazuri COVID în ultimele 24 de ore, potrivit datelor transmise luni, 24 ianuarie, de Grupul de Comunicare Strategică.

Comparativ, duminică erau 14.088 cazuri noi.

În același interval au fost raportate 41 decese din care unul anterior (față de 22 decese, raportate cu o zi în urmă).

”Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 24 ianuarie 2022, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 12.082 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2.

De asemenea, au fost raportate 41 decese din care 1 anterior” – Grupul de Comunicare Strategică.

Datele vor fi actualizate la ora 13.00. Revenim cu amănunte.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate