FOTO-VIDEO: Pe plaiuri de poveste. Peisaje spectaculoase, locuri cu legende în judeţul Alba. Locaţii de vizitat în 2017

Peisaje spectaculoase, cu legende păstrate din generaţie în generaţie şi oameni cu care merită să stai de vorbă. Judeţul Alba se bucură de o „zestre” naturală bogată, care dezvăluie călătorului imagini şi experienţe ce merită trăite.

Multe dintre aceste locuri sunt neatinse de mâna omului şi oferă vizitatorului adevărate peisaje de poveste, iar altele sunt completate de un bogat tezaur de istorie, tradiţii şi obiceiuri populare. De la Cetatea Alba Carolina până în Munţii Apuseni sau Munţii Sebeşului, vizitatorii pot vedea o salbă de frumuseţi care le rămân întipărite în minte.

Sunt locaţii care merită vizitate şi în 2017. Le puteţi vedea în imagini surprinse în mai multe anotimpuri, pentru a le include în itinerariul de concediu. Sunt doar câteva repere.

Vezi şi Cele mai frumoase locuri care merită văzute în judeţul Alba. Peisaje spectaculoase, istorie, mister, arhitectură şi tradiții

Cetatea dacică Apoulon, Piatra Craivii, cunoscută ca un “centru spiritual” al dacilor. Se află în apropiere de Cricău, la aproximativ 20 km nord de Alba Iulia şi este aşezată pe o stâncă uriaşă, o locaţie strategică, aflată la 1.083 m altitudine. Construită la poalele Munţilor Trascău, între văile Cricăului şi Bucerzii, a fost ultima cetate cucerită de romani în perioada de expansiune în Dacia.

Locaţia este spectaculoasă şi merită vizitată. Cercetarile arheologice a evidenţiat sanctuare cu baze de piatră asemănătoare celor de la Grădiştea Muncelului, însă specialiştii nu au putut preciza cu exactitate începuturile aşezării dacice de la Piatra Craivii. Au fost descoperite cinci monede, dintre care patru sunt denari romani republicani emişi în anii 88-70 î.e.n. şi una dacică de argint, bătută la sfârşitul secolului al 3-lea sau începutul celui următor. S-a presupus că situl provine din perioada regelui Rubobostes, fortificaţia fiind construită pe vremea lui Decebal.

Potrivit arheologilor, sanctuarul de la Piatra Craivii a avut o forma rectangulară şi acoperiş din ţiglă, de inspiraţie greco-romană. Sanctuarul a fost descoperit în anii ‘60. Tot aici au mai fost identificate şi o locuinţă din perioada clasică a civilizaţiei dacice, obiecte de ceramică, sticlă şi vase de bronz.

Cetatea este şi subiect de poveşti fantastice, cu uriaşi. Localnicii ştiu legende care spun că locaţia ar ascunde bogăţii imense, ascunse de oamenii unor vremuri îndepărtate, acoperite de lespezi grele şi păzite de porţi ferecate care se deschid numai la zile mari, odată la 7 ani.

Zona turistică Râmeţ păstrează încă elemente ale vieţii localnicilor din urmă cu zeci de ani. Case tradiţionale şi obiceiuri pitoreşti, dar şi Mănăstirea Râmeţ, locaţie populară în ultimii ani completează peisajul natural sălbatic al Cheilor Râmeţului.

Cheile Râmeţului reprezintă cel mai mare obiectiv natural al părţii centrale a Trascăului, această zonă fiind declarată rezervaţie naturală complexă ce se întinde pe o suprafaţă de 150 hectare. Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ. Apoi, se continuă pe drumul pietruit încă 4 km.

Datorită reliefului, cheile se pot parcurge doar prin traversarea pe cursul apei, pe timpul verii. Pe prima porţiune există o amenajare cu bride şi cabluri de oţel care permit vizitarea cheilor pe timp de vară până la celebrul portal al cheilor şi până la porţiunea numită “la cuptor”.

De aici încolo, vizitarea cheilor presupune traversarea pe cabluri suspendate şi pe firul apei, în unele porţiuni apa ajungând până la 2 m adâncime.

O plimbare pe drumul ce face legătura între Aiud şi Buru, în nord-vestul judeţului Alba, dezvăluie călătorului locuri spectaculoase, pline de istorie. Cheile Aiudului, Rimetea – satul cu casele albe, Piatra Secuiului şi Cetatea Colţeşti sunt repere turistice cunoscute şi apreciate de fiecare dată, de turiştii care le vizitează.

Vezi şi FOTO: Pe plaiuri de poveste. Piatra Secuiului, Cetatea Colţeşti şi Rimetea, satul cu casele albe. Călător pe valea Aiudului

Cetatea Trascăului din Colţeşti domină împrejurimile, iar turiştii pot vedea o panoramă deosebită asupra munţilor Piatra Secuiului şi Colţii Trascăului.

Construită în anul 1296, pentru apărare după invazia tătarilor de la 1241, a fost căminul familiei nobile Thoroczkay, care stăpânea ţinutul nordic al actualului judeţ Alba, din care făceau parte Rimetea şi Colţeşti. Zidurile care au servit drept adăpost pentru bunuri şi protecţie pentru oamenii cetăţii – au cedat odată cu venirea răscoalei ţărăneşti conduse de Gheorghe Doja, în anul 1514 şi cu incendierea din anul 1713, de către austriecii conduşi de generalul Tiege.

Astăzi se mai pot vedea cele mai vechi, dar şi cele mai recente segmente ale Cetăţii Colţeşti. Pot fi observate ruinele celui mai bătrân turn, aşezat pe piscul cel mai înalt şi turnul-donjon, ce măsoară 20 de metri şi  are 5 etaje. De asemenea, se mai poate vedea, în partea de sud a ruinei, un corp de clădire cu mai multe încăperi, construite în secolele XIV-XV, plus o curte.

Cheile Runcului, o arie protejată de interes național, este situată în extremitatea de nord a judeţului Alba, la graniţa către judeţul Cluj, pe teritoriul comunei Ocoliş, între satele Lunca Largă în nord şi Runc, în sud.

Se află în partea de est a masivului Muntele Mare, pe cursul pârâului Ocolișului, afluent de stânga al Arieșului. Altitudinea maximă este de 982 m, în vârful care domină dinspre vest Cheile Runcului. Altitudinea minimă: 595 m (la intrarea pârâului Ocolișului în chei) și 500 m (la ieșirea pârâului din chei).

Este o rezervație complexă, constituită dintr-un relief deosebit de pitoresc, un ansamblu de abrupturi, creste, țancuri și turnuri.

Chiar dacă nu eşti departe de civilizaţie – la aproximativ 50 de kilometri de Aiud şi Turda – şi ai acces dinspre DN75 Cîmpeni – Turda sau dinspre drumul judeţean Aiud – Buru, odată ajuns în Cheile Runcului, ai impresia că eşti doar tu şi natura. Este o zonă sălbatică, fascinantă.

Localnicii îţi povestesc despre izvorul uriaşilor. Spun că, odinioară, de aici îşi astâmpărau setea uriaşii.

Legenda ar fi devenit mai cunoscută în urmă cu 20 de ani când un tânăr din localitate s-a înălţat brusc după ce a băut din izvorul de la Cheile Runcului.

Vezi şi FOTO: La pas, pe plaiuri de poveste. Călător pe urmele uriaşilor, în Cheile Runcului din judeţul Alba

Castelul Bethlen-Haller de la Cetatea de Baltă este construit în secolul al XVII-lea în stilul renașterii franceze. Situat la mijlocul distanței dintre Târnăveni și Blaj, pe malul Târnavei mici, castelul a avut mai multe utilizări pe parcursul anilor. De la grădină, închisoare, cantină, carmangerie și până la secție de șampanizare. Construit după modelul castelului Chambord din Franța, castelul a suferit mai multe schimbări în timp, însă numele construcției vine de la cel căruia îi aparținea domeniul la acea vreme, fratele principelui Transilvaniei, István (Ștefan) Bethlen. Castelul dispune de patru turnuri circulare în fiecare colț, fără rol defensiv, și un turn secundar alipit uneia dintre fațade și care are în interior o scară.

În prezent imaginea castelului este asociată cu vinurile de Jidvei, deoarece după 1989, castelul a fost retrocedat familiei Haller care l-a vândut deținătorilor firmei de vinuri Jidvei, familia Necșulescu, devenind astfel proprietate privată. În anul 2003 au început lucrări de restaurare iar proprietarul a ales să păstreze vechile trăsături ale celor două stiluri renascentist şi baroc, iar în interior, s-au adăugat elemente ce creează ambianţa medievală din vechile castele. Dispune de 8 camere de 4* amenajate în stil tradițional într-o anexă a clădiriii și 4 camere de 5* amplasate în fiecare dintre cele patru turnuri ale castelului. Pentru renovarea castelului, familia Necșulescu a investit peste 2 milioane de euro.

Castelul nu este deschis vizitatorilor dar se pot face degustări pentru grupuri organizate.

Citeşte şi HARTA CASTELELOR din Alba: Reședințe de lux sau ruine. Vezi ce a mai rămas din monumentele arhitecturii de altădată

Cetatea Alba Carolina, care este o locaţie mult mediatizată mai ales în ultima vreme, după ce a fost restaurată şi pusă în valoare şi reprezintă o atracţie pentru vizitatori nu doar prin obiectivele turistice, ci şi prin spectacolele organizate în interiorul acesteia, care vă dă posibilitatea să vedeţi “live” fragmente din istoria dacilor, romanilor şi a unor personaje de inspiraţie medievală şi nu numai.

Este cea mai mare cetate de tip bastionar Vauban din România şi a fost aleasă destinaţie europeană de excelenţă.

A fost construită între anii 1715-1738, în contextul instaurării stăpânirii habsburgice în Transilvania. Ocupă locul unui vechi castru roman (106 d. Chr) şi a unei fortăreţe medievale din secolele XVI-XVII. În interiorul acesteia se află, pe lângă cele două catedrale – ortodoxă, a Reîntregirii, unde au fost încoronaţi regii Ferdinand şi Maria (în 1922) şi romano-catolică, edificiu datând din secolul XI, monument istoric considerat cel mai valoros monument de arhitectură de tip romanic din Transilvania, ce adăposteşte rămăşiţele pământeşti ale vechilor conducători ai Transilvaniei – şi Muzeul Naţional al Unirii, Sala Unirii, Obeliscul, Celula lui Horea (Poarta a III-a).

Cetatea este împărţită în mai multe trasee turistice: Traseul celor Trei Fortificaţii, Traseul celor Şapte Porţi, Traseul Neamului Românesc, Traseul Sudic, Traseul Estic sau Traseul Nordic.

În plimbarea pe aceste trasee, turiştii se vor întâlni cu soldaţi îmbrăcaţi în uniforme militare austriece care asigură securitatea pe parcursul traseelor. De asemenea, cei curioşi pot lua parte şi la ceremonia de schimbare a gărzii care are loc în fiecare zi. Cu puţin noroc, turiştii pot să facă cunoştinţă cu spectaculoasa Gardă Romană de la Apulum şi cu războinicii daci, prezenţi la festivaluri şi evenimente cu specific istoric, dar nu numai.

Cetatea Alba Carolina a „văzut” atât Unirea cât şi moartea lui Horea, iar de peste 300 de ani a rămas un simbol al Ardealului.

Iar în ultimii ani, este şi inima distracţiei pentru oameni de toate vârstele. Concerte şi spectacole în aer liber atrag, în fiecare sezon estival, mii de turişti.

Sunt doar câteva exemple de locaţii ce merită vizitate în judeţul Alba. Veţi regăsi adevărate bijuterii arhitectonice, cu mărturii de istorie, şi la Sebeş, Blaj, Aiud, dar şi în alte localităţi din această zonă. Iar satele din Alba păstrează obiceiuri pitoreşti, care vă dau ocazia să descoperiţi semnificaţii interesante ale locurilor.

Pe plaiuri de poveste

Un tânăr fotograf din Alba Iulia promovează locuri mai mult sau puţin cunoscute ale judeţului Alba. Ionuţ Văidean surprinde în imagini peisaje spectaculoase din Alba, dorind să redescopere minunăţiile ascunse pe “plaiuri de poveste”. Vedeţi mai jos imagini surprinse în călătoriile sale prin Alba şi alte meleaguri.

credit foto-video: Ionuţ Văidean

Ofelia PĂUNACHE