FOTO-VIDEO: Tabloul „Horea, Cloşca şi Crişan” al pictorului Stoica Dumitrescu, exponatul lunii februarie, la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia

Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia propune, în februarie, în cadrul evenimentului „Exponatul lunii”, o nouă piesă de rezistenţă din colecţiile instituţiei. Dacă pentru luna ianuarie a fost ales spectaculosul grup statuar roman Liber Pater, în luna februarie vizitatorii vor avea ocazia să admire cunoscutul tablou „Horea, Cloşca şi Crişan”, opera artistului Stoica Dumitrescu (1886-1956). Expunerea tabloului în această lună nu este deloc întâmplătoare, căci luna februarie este marcată de martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan. Tabloul rămâne în spaţiul expoziţional de la intrarea în Muzeu până în data de 4 martie 2012.

Chitaristul Daniel Avram a introdus publicul în istoria eroilor răscoalei de la 1784, prin cântecul „Horea Rex”, scris de poetul Dumitru Mălin. În continuare, istoricul Tudor Roşu, în personajul lui Horea-însuşi, a povestit, cu umor şi cu accentul unui moţ autentic, cum s-au petrecut evenimentele:

Horea: „Nu am mai putut îndura batjocura şi ne-am sculat la răscoală!”

„Pentru noi altă lege decât bunul plac al stăpânilor noştri nu mai era. Cum le era pofta era şi legea, cum era legea, le era şi pofta. Nu am mai putut îndura toată batjocura şi sudalmele şi toate prădăciunile lor şi ne-am sculat la răscoală. Am vrut să stârpim toată nobilimea, ca nobilii să părăsească pentru totdeauna moşiile nobiliare, să plătească dările, întocmai ca norodul. După ce am săvârşit noi tulburări sub tumultul stăpânirii, ne-au prins şi ne-au adus aici la Bălgrad,  la 2 Gerar 1785. S-au pornit mulţi artisti ai vremii către Bălgrad, să ne facă desene sau picturi, descrieri fizionomice. Îţi spunea cum ţi-i nasul, cum ţi-i gura, cum ţi-s straiele. N-a fost nicio întâmplare la vremea aceea care să aibă atâta răsunet în arta vremii. Peste 100 de gravuri s-au făcut cu noi, dintre care cele mai cunoscute sunt ale lui Jakob Adam de la Viena. Cu mine şi cu Cloşca s-au făcut foarte multe chipuri, cu Crişan mai puţine, că el a stat în temniţi numai două săptămâni, până când şi-a găsit isprăvirea în 13 Făurar. Dar s-au făcut şi scene de când ne-au prins, de luptă şi mai ales de la frângerea cu roata. Unii din artiştii ăştia au venit până la Bălgrad, ne-au văzut chipurile, ne-au văzut straiele şi ne-au arătat aievea la lume. Şi după aceea multă vreme, lumea ne-a cântat în balade, mai ales pe mine: „Pân-o fost Horea-mpărat/ Domnii nu s-or desculţat/ Nici în pat nu s-or culcat/ Nici la masă n-or mîncat/ De-ar mai împărăţi un an/ Ar mânca numai şohan”. Şi asta multă vreme s-a întâmplat când s-au întâlnit românii”.

Horea: „Pictorul a folosit culori cenuşii, brune, ca să arate cam cum a fost şi viaţa noastră”

„Tot aşa o cântare numai că în pictură e şi tabloul ăsta pe care îl vedeţi azi, „Horea, Cloşca şi Crişan”, semnat de Stoica D.”, a mai spus Horea, explicând că este vorba de felul în care pictorul Stoica Dumitrescu îşi semna tablourile. Pe artist, Horea l-a descris ca fiind „un oltean vrednic, patriot, care a încercat să facă din istorie o disciplină pentru pictură. Şi a fost patriot şi cu fapta, a participat în 1913 la războirea României cu Bulgaria şi la marele război mondial. Aici, ne arată pe noi trei, Horea, Cloşca şi Crişan. A folosit foarte multe culori, cenuşiu, brun ca să arate cam cum a fost şi viaţa noastră, iar în întuneceala asta se vede şi o pâlpâire de lumânare care a însemnat scularea oamenilor la luptă. Se vede şi aici că pictorul a fost foarte bine documentat: pe mine şi pe Cloşca ne-a făcut aproape lipiţi, Cloşca a fost tovarăşul meu, de care nu m-am dezlipit nici în moarte, iară Crişan a mai lucrat şi după capul lui şi atunci apare şi în tablou un pic mai desţelenit aşa. Taboul ăsta a intrat în colecţia Muzeului cam la scurtă vreme după ce l-a pictat Stoica Dumitrecu. Ca şi el, ca şi tabloul ăsta, mai sunt şi altele de mare valoare”.

Gabriela Mircea: „Stoica Dumitrescu este un pictor asupra căruia putem să medităm”

„Este un moment deosebit expunerea tabloului şi focusarea asupra lui. Este nesemnat şi apare ca nesemnat şi atunci a trebuit să i se dovedească paternitatea şi nu a fost chiar simplu. Analiza făcută asupra obiectului, atât pe faţă cât şi pe verso, a contribuit la întărirea ideii noastre că este un original şi este foarte important acest lucru pentru colecţia noastră şi pentru Muzeul din Alba Iulia”, a explicat muzeograful Gabriela Mircea.

Pictorul Stoica Dumitrescu s-a născut la 11 mai 1886, în localitatea Zănoaga din judeţul Dolj şi a trăit până în 20 decembrie 1956, când s-a stins, la Bucureşti. Muzeograful Gabriela Mircea a prezentat câteva date biografice ale pictorului: „Stoica Dumitrescu a debutat la Tinerimea Română în 1904, a avut expoziţii personale nu foarte multe, una în 1915 despre care scris şi Nicolae Iorga. De asemenea este important faptul că el a studiat şi în străinătate nu numai la Bucureşti, la Şcoala de Arte Frumoase ci şi la München unde a fost elevul unui pictor important al vremii respective Angelo Ianco. Şi-a desăvârşit pregătirea ca artist după război, în 1919, când a călătorit în Italia şi Franţa. La noi, acesta a fost categorisit ca un artist mediocru, însă este important că despre el au scris exegeţi francezi. El nu este foarte cunoscut în ţară dar a fost elogiat şi apreciat de către critici importanţi europeni. În 1919 a avut intrări la Muzeul Marelui Război care s-a deschis la Paris şi prin care artiştii au încercat să evoce marile distrugeri şi sacrificări de vieţi omeneşti pe care primul război mondial le-a presupus. Este deci un pictor asupra căruia putem să medităm. De aceea e o mândrie pentru noi că avem un exponat original Stoica Dumitrecu legat de o tematică importantă, redarea răscoalei lui Horea”.

Lucrarea realizată în perioada interbelică (deceniile 3-4 ale secolului XX) face parte din vechea colecţie de artă a muzeului albaiulian. Mai trebuie semnalat faptul că, în iconografia consacrată răscoalei lui Horea, Cloşca şi Crişan, tabloul de la Alba Iulia este inedit, ceea ce îi conferă un plus de atracţie.

Muzeul Naţional al Unirii a ales pentru luna februarie acest tablou şi pentru a marca împlinirea în această lună, mai exact în ziua de 28 februarie, a 227 de ani de la martiriul liderilor mişcării ţărăneşti din anul 1784. Tabloul va putea fi observat în spaţiul dedicat exponatului lunii, de la intrarea în Muzeu, până în data de 4 martie 2012.
Evenimentul a fost organizat de Consiliul Judeţean Alba, Primăria Municipiului Alba Iulia, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba şi Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia.

FOTO: Vali Ciontea