FOTO-VIDEO: Promisiuni noi de la CNADNR. Când se deschide Autostrada Sebeş-Turda şi ce se întâmplă cu tronsonul dintre Cunţa şi Sălişte

Lucrările pe toate tronsoanele din Autostrada Sebeş-Turda vor fi finalizate în prima jumătate a anului 2018. Până atunci, se vor deschide loturile 3 şi 4, unde lucrările sunt avansate, existând posibilitatea să fie deschişi circulaţiei de la sfârşitul acestui an sau cel târziu anul viitor. Declaraţiile au fost făcute duminică, de directorul CNADNR, Cătălin Homor.

În ceea ce priveşte Autostrada Orăştie-Sibiu, tronsonul demolat între Cunţa şi Sălişte, şeful companiei de drumuri spune că se va circula cu siguranţă şi pe cei 22 kilometri până la sfârşitul anului.

Potrivit acestuia, România va avea 1.000 de kilometri de autostradă în prima jumătate a anului 2018, după ce în acest an au fost deblocate aproximativ 90% din proiecte, urmând să fie finalizate tronsoanele Sebeş-Turda integral, Lugoj-Deva integral, Suplacu de Barcău-Borş, Mihăieşti-Nădăşelu şi intrarea în Bucureşti – A3.

„Eu sunt optimist. A fost un an foarte greu pentru noi, un an în care am reuşit să deblocăm dacă nu toate proiectele, spre 90% dintre ele şi, indiferent ce se întâmplă la anul, aceste proiecte vor fi finalizate: Sebeş-Turda integral, Lugoj-Deva integral, Suplacu de Barcău-Borş, Mihăieşti-Nădăşelu, intrarea în Bucureşti A3. Primii 1.000 de km pot spune (că vor fi gata) în prima jumătate a anului 2018“, a arătat Homor.

În prezent, România are 733 de kilometri de autostradă, însă în acest bilanţ este inclus şi lotul de 22 de kilometri al autostrăzii Sibiu-Orăştie, închis la zece luni după inaugurare pentru grave deficienţe.

Şeful CNADNR a amintit că s-a lucrat foarte mult timp fără autorizaţii. A dat ca exemplu tronsoanele de autostradă Sebeş-Turda, cele 4 loturi, pentru care nu exista autorizaţie de construire.

“Pe Sebeş-Turda nu existau autorizatii de construire, cu exceptia unor secţiuni foarte mici, se lucra ilegal. În luna martie, am pregătit Ordonanţa 7 pentru accelerarea emiterii autorizaţiilor”, a spus Homor.

Directorul CNADNR a spus însă că pe Sebeş-Turda se lucrează în prezent la capacitate maximă, cu toate autorizaţiile în regulă.

„Dacă discutăm de Sebeş-Turda, loturile 3 şi 4 (pot fi deschise la sfârşitul anului – n.r.). Sunt într-o fază destul de avansată. Posibilitatea de a fi deschişi la finalul anului există, dar cea mai mică influenţă negativă – vremea, plouă două săptămâni – ne duc lucrările în anul viitor. De reţinut că pe aceste proiecte lucrările au fost sistate aproape patru luni din lipsa autorizaţiei. Principalul meu scop nu a fost să caut vinovaţi, ci să rezolv lucrurile”, a spus Cătălin Homor, directorul general al CNADNR.

Vezi şi FOTO: AUTOSTRADA Sebeş-Turda. Cum arată începutul lucrărilor pe lotul 1, între Sebeş şi Alba Iulia. Situaţia pe celelalte tronsoane

În ceea ce priveşte redeschiderea traficului rutier între Cunţa şi Sălişte, pe cei 22 de kilometri din lotul 3 al Autostrăzii Sibiu-Orăştie, Homor dă termenul cunoscut deja: “Cu siguranţă va fi deschis acest tronson, programul este că la sfârşitul lunii septembrie traficul să fie reluat. Acolo se lucrează. Proiectul a fost avizat marţi. De miercuri a început mobilizarea în zonă”.

Vineri, CNADNR a oferit precizări despre expertiza tehnică pentru lotul demolat.

“Expertiza tehnică privind fenomenele de degradare constatate în cadrul obiectivului de investiţii Autostrada Orăştie – Sibiu, lot 3: km 43+855 – km 65+ 965 (fenomenele de degradare constatate în zonele Km 59 + 900,00 – zona de tasare – şi km 60 + 600,00 – 60 + 700,00 – zona de fisurǎ) realizată de către expertii tehnici autorizaţi prevede:

Cauze care au determinat demolarea sectorului afectat:

Executarea defectuoasă a proiectului

– modul defectuos de desfășurare a lucrărilor nerespectând etapizarea prevăzută a lucrărilor

– neexecutarea în totalitate a dispozitivelor de colectare şi evacuare a apelor (atât de

suprafaţǎ cât şi de adâncime), înaintea lucrărilor de realizare a corpului autostrăzii;

– nefuncționarea dispozitivelor de colectare şi evacuare a apelor;

– execuția defectuoasă a lucrărilor aferente corpului autostrăzii:

– nu a fost atinsă cota de fundare proiectată, care trebuia să se afle cu minimum 3m sub suprafaţa de alunecare depistată în studiile şi expertizele din anii 2012 – 2013 şi care a impus soluţia proiectată;

– rambleul din balast, cu grosimi de 6-7m este alcătuit dintr-un pachet de material necoezive care se pot încadra în denumirea generică “balast sort 0,06mm – 70mm;

– balastul din rambleu (umplutură) se află în stare de îndesare variabilă având un grad de compactare extrem de neomogen pe verticală şi pe toată ampriza secţiunii drumului așa cum rezultă din încercările pe teren (2015) cât și din prelucrarea datelor din execuție (deflectometrie – iulie 2014);

– în corpul rambleului au fost relevate rare resturi de material geotextil (fire textile) şi nu au fost întâlnite geogrilele prevăzute ca armătură la distanțe de 50 cm;

– perna de piatră spartă armată cu geogrile cu rol de fundație a rambleului, nu a fost întâlnită în foraje, nici granulometric şi nici geometric;

– materialele de sub rambleul de balast, argile care constituie natural al zonei, sensibile prin raport cu apa, caracteristicile tdeer ecnouml pdree sfiubnilditaartee scăzând și generând astfel tasări necontrolabile Sistemele de drenaj nu au funcţionat.

– structura rutierǎ a fost executatǎ neglijent:

– încercǎrile pentru evidenţierea deformaţiilor permanente (fǎgaşe) aratǎ cǎ mixtura din stratul de uzurǎ are o sensibilitate mare în acest sens (informaţiile provin din studiile de laborator şi teren efectuate de CESTRIN şi/sau Laboratoarele DRDP Cluj şi/sau Braşov);

– stratul de balast stabilizat prevǎzut în proiect nu a fost identificat în sondajele efectuate;

– considerând că stratul de balast stabilizat a fost realizat fiind încǎrcat cu stratul superior (mixtura bituminoasǎ AB2) la doar câteva ore dupǎ începerea prizei, contrar recomandǎrilor tehnice, este foarte posibil sǎ se fi degradat neuniform;

Infiltrații și mișcări ale apei subterane necontrolabile în terenul de fundare

– variația umidității în adâncime în terenul natural de sub corpul autostrăzii trebuie coroborată cu depistarea infiltrațiilor de apă în forajul F4 la 7,80m (contactul între umplutura granular și terenul argilos), în forajul F5 la 12,70m; în forajul F6 la 13,70m (contactul argila- marna);  atestând o posibilă circulație a apei subterane prin sistemul de fisuri și pungi nisipoase din pachetul argilos

RECOMANDĂRI GENERALE

Pentru siguranţa şi stabilitatea lucrărilor trebuie respectate atât în proiectare, cât şi în execuţie următoarele principii:

– implementarea și respectarea prevederilor din normele tehnice naționale;

– terenul de fundare trebuie să fie stabil;

– indiferent de soluțiile de remediere a defecțiunilor sistemul general prevăzut în proiect pentru drenaj, colectare şi evacuare a apelor din corpul drumului şi adiacent acestuia funcţional în noile condiţii. trebuie să fie funcţional în noile condiţii

– toate lucrările vor fi executate, verificate şi vor respecta cerinţele de calitate impuse conform proiectului, care trebuie revizuit în funcţie de condiţiile actuale.

Pentru a asigura o structură rutiera funcțională:

– vor fi revăzute rețetele pentru mixturile bituminoase;

– la execuție se vor efectua verificări complexe în vederea asigurării tuturor condițiilor de calitate prevăzute prin caietele de sarcini;

– se precizează: nici un strat asfaltic nu își va atinge performanțele dacă stratul anterior nu va fi executat corect, pentru a asigura o bună capacitate portantă;

– se insistă asupra necesității asigurării unei execuții și protejări corecte a stratului de balast stabilizat; La execuția straturilor rutiere, cât și a umpluturilor subiacente se va avea în vedere o creștere constantă a capacității portante la nivelurile succesive ale straturilor, astfel încât să nu mai existe neomogenități sau zone vulnerabile incluse;

– având în vedere importanța lucrării, nu este permisă asigurarea gradelor de performanță doar la cerințele minime prevăzute în normative.”

Citeşte şi AUTOSTRADA Orăștie – Sibiu: Soluția pentru lotul demolat, avizată de CNADNR. Drenaje pe 800 m pentru scoaterea apei din fundaţie

surse: digi24.ro, cnadnr.ro

sursa foto-video: CNADNR (Facebook)