„Incluziune socială şi pe piaţa muncii prin întreprinderi sociale”: 5 centre comunitare şi 3 întreprinderi sociale pentru persoane vulnerabile

Proiectul „Incluziune socială şi pe piaţa muncii prin întreprinderi sociale”, derulat în judeţul Alba din august 2010 până în iulie 2013, are ca obiectiv dezvoltarea unei reţele de servicii şi centre sociale pentru îmbunătăţirea oportunităţilor de ocupare a persoanelor cu nevoi speciale din judeţ. În acest sens, s-au amenajat centre comunitare în 5 oraşe din judeţ, pentru consilierea profesională şi integrarea persoanelor aflate în risc social şi 3 întreprinderi de economie socială pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile şi cu dizabilităţi.

În cadrul unei întâlniri cu persoanele implicate în proiect şi cu reprezentanţi mass-media, managerul proiectului, Magdalena Bene, a prezentat proiectul şi a explicat în ce constau acţiunile întreprinse: „Proiectul s-a născut în 2007, dintr-o idee de a înfiinţa nişte centre pentru persoane cu dizabilităţi şi persoane cu risc social, moment în care s-a şi făcut cunoştinţă cu conceptul de economie socială. Astfel, au fost realizate 5 centre (au fost reabilitate 5 clădiri vechi) în oraşele Aiud, Abrud, Blaj, Zlatna şi Cugir şi a fost achiziţionată aparatură de recuperare medicală pentru copii cu dizabilităţi multiple (oglindă logopedică, mingi, stepper, aparate masaj) pentru persoane cu dizabilităţi multiple.

Totodată, au fost deschise 3 întreprinderi de economie socială, în Alba Iulia, Sâncrai şi Sebeş, mici centre de producţie în care lucrează persoane vulnerabile social. Pe parcursul proiectului, aceste întreprinderi nu pot avea profit, bunurile produse fiind donate, însă, din iulie 2013, la sfârşitul proiectului, acestea vor putea obţine persoanlitate juridică, îşi vor putea valorifica producţia şi, astfel, îşi vor putea asigura funcţionarea în viitor.”

De unde a pornit proiectul „incluziunii sociale”?

Printr-un proiect POR, depus în 2008, au fost reabilitate cele 5 centre, cu suprafeţe cuprinse între 107 mp şi 420 mp. În 2010, pentru sustenabilitatea primului proiect, s-a lansat un al doilea, axat pe economie socială şi, implicit, persoane cu risc social, cu sau fără dizabilităţi. La sfârşitul acestui proiect, în iulie 2013, aceste centre vor putea obţine personalitate juridică, vor putea fi transformate în ONG-uri în domeniul economiei sociale şi se vor putea susţine autonom.

Cele 5 centre comunitare resurse au fost deschise în luna martie a anului 2012 şi oferă servicii de consiliere profesională, psihologică şi socială persoanelor cu risc social, provenite din familii monoparentale, persoane de etnie romă, beneficiari de ajutoare sociale, care nu îşi găsesc un loc de muncă.

Cine sunt beneficiarii proiectului?

Proiectul se adresează la trei grupuri ţintă. Primul este format din copii de 14-16 ani, care beneficiază de orientare vocaţională şi de o bursă de 200 de lei pe trei luni, în Centrele Aiud, Abrud, Blaj, Cugir. Al doilea grup ţintă este format din aproximativ 200 de tineri între 18 şi 30 de ani, vulnerabili economic şi social, cu sau fără dizabilităţi, în toate cele 5 Centre.

„Am considerat că putem veni noi, Consiliul Judeţean, în întâmpinarea acestor grupuri. Am iniţiat, la 1 martie, un serviciu de cercetare, pentru identificarea acestor tineri în mod mai organizat. Acum se face o cercetare, 500 de familii în fiecare centru. Este vorba de cercetarea atât a persoanelor vulnerabile, cât şi a unor posibili antreprenori. Până acum au venit aproximativ 40 în fiecare centru. Dorim să facem grupuri de tineri care să fie formaţi în ceea ce se cere în comunitate. Prin această cercetare, la care iau parte şi antreprenori locali, noi luăm pulsul comunităţii”, a explicat managerul proiectului, Magdalena Bene.

Al treilea grup ţintă este format din adulţi peste 30 de ani, şomeri sau persoane care şi-au pierdut temporar capacitatea de muncă.

Ce activităţi se desfăşoară în centrele comunitare din judeţul Alba?

În judeţul Alba au fost amenajate 5 centre comunitare resurse: în Blaj, Abrud, Aiud, Cugir şi Zlatna. Acestea au ca activitate principală consilierea profesională, psihologică şi socială a persoanelor aflate în risc social, cu sau fără dizabilităţi, din zonă. Coordonatorii celor 5 centre comunitare şi ai întreprinderilor sociale din proiect au participat, în cursul anului trecut, la mai multe stagii de formare (în Austria, unde astfel de centre comunitare şi întreprinderi de economie socială funcţionează deja de câteva decenii, precum şi în ţară, la Timişoara şi Braşov).

Centrul comunitar resurse Blaj

Şefa Centrului comunitar resurse din Blaj, Raluca Damian, a vorbit despre activitatea centrului pe care îl coordonează. În ultimele 6 luni de funcţionare a centrului, principala activitate a fost cea de consiliere a persoanelor aflate în risc social. „Ne mândrim cu 4 grupuri de beneficiari până acum. Cu două dintre aceste grupuri am terminat activitatea şi, în prezent, derulăm activitatea de consiliere cu alte 2 grupuri”, a explicat Raluca Damian.

În total, de acest proiect au beneficiat aproximativ 50 de persoane, din Blaj şi din localităţile din jur. Din primele 20, 6 persoane şi-au găsit un loc de muncă: „Considerăm acest lucru un succes şi sperăm ca numărul acesta să crească cu aceste două grupuri cu care lucrăm în prezent”, a adăugat Raluca Damian.

În perioada următoare, activitatea Centrului se va concentra pe implementarea conceptului de economie socială. Cu sprijinul Consiliului Local şi al Consiliului Judeţean, se va crea o mini-tipografie, care va asigura sustenabilitatea proiectului, odată cu finalizarea efectivă a acestuia şi va aduce beneficii importante pentru comunitate, inclusiv la nivel social, nu doar economic.

Centru comunitar resurse Abrud

La Abrud, de asemenea, în Centrul comunitar resurse, se desfăşoară o mulţime de activităţi. În prezent se semnează contractele de prestări servicii cu un logoped şi kinetoterapeut, care se vor ocupa de copiii cu dizabilităţi din oraş. Şefa Centrului comunitar resurse Abrud, Dorina Jurca, a vorbit despre câteva dintre activităţile Centrului: „În luna decembrie, împreună cu beneficiarii, printre care şi persoane cu dizabilităţi, am făcut nişte tablouaşe, am participat la nişte spectacole de caritate şi le-am donat. Organizatorii le-au vândut. De asemenea, am confecţionat ornamente de Crăciun şi am împodobit un brad cu beneficiarii doar cu ornamente făcute de ei. Le-a plăcut foarte mult”.

În prezent, la Centrul din Abrud sunt 45 de beneficiari, dintre care 12 cu dizabilităţi, iar restul sunt vulnerabili economic, şomeri, tineri şi adulţi.

În zilele de marţi şi joi, aici au loc activităţi de consiliere vocaţională, psihologică şi socială. După perioada de consiliere, beneficiarii au mers în stagii de practică pentru aproximativ 10 zile, la firme mici. Unul dintre beneficiari a obţinut un loc de muncă, un post de paznic.

În viitor, pentru ca proiectul să fie sustenabil, la Abrud se plănuieşte dezvoltarea unui punct de colectare pet şi carton sau, posibil, un punct de informare turistică, trasee turistice.

Centrul comunitar resurse Aiud

Radu Ciprian Mihăiescu este şeful Centrului comunitar resurse Aiud. Aici sunt peste 40 de beneficiari, care au venit în Centru după ce au aflat de activităţile sale, din discuţii sau din presa locală. Beneficiarii centrului sunt pregătiţi şi consiliaţi pentru piaţa muncii. Printre aceştia sunt şi 7 tineri cu grad de handicap mediu, care doresc să facă pregătire, orientare profesională.

În Centrul de la Aiud, spaţiul de la etajul I este ocupat de o clasă de copii autişti şi cu sindrom „Down”, 7 copii care aparţin de Şcoala „Axente Sever”. Tot aici există şi un cabinet de logopedie gratuit, care se adresează atât copiilor autişti şi cu sindrom „Down”, cât şi altor copii şi un cabinet de kinetoterapie, masaj, kinetoterapeutic gratuit, pentru copii cu dizabilităţi. În plus, în Centru există o sală de fitness unde doritorii pot veni să se antreneze gratuit, cu ajutorul kinetoterapeutului.

În Centrul din Aiud s-a desfăşurat primul simpozion internaţional pe terapii medicale pentru copii cu dizabilităţi. O altă activitate a Centrului a fost un bal mascat organizat pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi în mijlocul copiilor, cu copii de la Şcoala „Axente Sever”.

„Am luat legătura cu foarte multe firme din Aiud, sunt interesate. O parte din ele chiar ne transmit locurile vacante pentru beneficiarii care fac consiliere la noi în Centru, în domenii gen pază, croitorie, bar sau alimentar”, a spus Radu Ciprian Mihăiescu. Dintre beneficiari, 5 au primit un loc de muncă, însă doar 2 au rămas angajaţi.

„Pe viitor, pentru sustenabilitate, ne-am gândit la un atelier de ambalaje de carton. Am început discuţiile cu firma Logos, care produce vin şi are nevoie de cutii de carton. De asemenea, am luat legătura cu o firmă de confecţii metalice care au şi ei nevoie de cutii de carton şi cu producătorii de trandafiri. Avem în vedere şi posibilitatea deschiderii unui centru de informare pentru promovarea antreprenoriatului din comunitate, pe trandafiri sau pe vin”, a explicat şeful Centrului din Aiud.

Centrul comunitar resurse Cugir

Silviu Samoilescu este şeful Centrului comunitar resurse din Cugir şi este de formaţie economist. Centrul este localizat în Vinerea, pe strada Morii, nr. 5 şi se adresează în principal unui grup ţintă de tineri de 18-35 de ani. Serviciile pe care le oferă sunt programe de start-up, formarea competenţelor necesare formării şi administrării unei afaceri, cât şi competenţelor personale şi profesionale.

Acest serviciu se adresează tinerilor care sunt expuşi riscului de excluziune socială. Există un serviciu de suport pentru formarea unei vieţi autodeterminate, în special pentru tinerii cu dizabilităţi. De asemenea, există un serviciu de consiliere educaţională şi self-marketing.

Serviciile se adresează şi copiilor de 14-16 ani aflaţi într-o situaţie de risc social, abandon şcolar, copii din familii beneficiare a unui venit redus, copii cu dizabilităţi sau copii ai căror părinţi lucrează în străinătate şi sunt semi-abandonaţi.

În Centru, activează şi un asistent social şi un psiholog, care participă la şedinţele de consiliere. Până acum, la centru au fost 45 de beneficiari care au parcurs modulele de consiliere. Este vorba despre tineri şomeri şi 7 persoane cu dizabilităţi.

În perioada următoare, alţi 40 de beneficiari vor fi consiliaţi. Aceştia au fost contactaţi prin Serviciul Social al Primăriei şi AJOFM.

Dintre beneficiari, unii pot parcurge stagii de practică pentru iniţierea pe piaţa muncii. Până acum 4 au participat la practică. Din numărul total al beneficiarilor Centrului, aproximativ 10 (25%) şi-au găsit un loc de muncă.

Pentru ca acest proiect să funcţioneze şi în viitor, Centrul, în parteneriat cu Primăria Cugir, a identificat mai multe oportunităţi de afaceri: un atelier hand-made pentru producţie de bijuterii, sau o colaborare cu un ONG sau cu Ocolul Silvic pentru dezvoltarea unor afaceri cu sere.

Atelierul hand-made va putea începe deja de luna viitoare, iar 4-5 dintre beneficiari vor învăţa să creeze aceste bijuterii iar apoi vor rămâne în cadrul centrului, pentru producţie.

Spaţiul de la etajul clădirii Centrului este dedicat recuperării copiilor cu dizabilităţi.

Centrul comunitar resurse Zlatna

Centrul comunitar resurse Zlatna este condus de Adriana Gut. Serviciile pe care le oferă Centrul se adresează persoanelor tinere, între 18 şi 35 de ani, vulnerabile economic, iar beneficiarii sunt persoane aflate în şomaj, indemnizate sau nu.

Prin serviciile de suport se oferă beneficiarilor consiliere şi orientare profesională. Centrul este deschis pentru activităţi de două ori pe săptămână, marţi şi joi sau luni şi miercuri în funcţie de programul asistentului social şi al celorlalţi colaboratori.

Există 42 de beneficiari înregistraţi în Centru, dintre care, în prezent se lucrează cu 28, iar restul sunt în aşteptare. Prin agenţii economici locali, acestora li se oferă stagii de practică pentru a vedea sau a se obişnui, în funcţie de aspiraţiile fiecăruia, în domeniul comerţului, croitorie etc.

Printre beneficiari există şi persoane cu studii superioare, Asistenţă socială, Drept, Sociologie, care şi-au exprimat dorinţa de a deveni voluntari în cadrul centrului.

Una dintre realizările Centrului este faptul că o persoană în vârstă de 19 ani, care a beneficiat de serviciile Centrului şi nu a avut nicio clasă, acum parcurge programul „A doua şansă” în Alba Iulia din luna octombrie: „Pentru noi este ceva de care ne mândrim, pentru că a conştientizat faptul că este foarte important să ştii să scrii şi să citeşti. Este deja în anul 2 de studii”, a adăugat Adriana Gut.

În viitor, Centrul de la Zlatna îşi propune să dezvolte nişte sere, prin care să se poată susţine, însă deocamdată această idee este în dezbatere.

Întreprinderi sociale

Prin proiectul „Incluziune socială şi pe piaţa muncii prin intreprinderi sociale”, au fost deschise trei intreprinderi de economie socială, în Sâncrai, Alba Iulia şi Sebeş.

În cadrul proiectului, la Sâncrai funcţionează o fermă ecologică, coordonată de Ioan Ştefan Olariu. Aceasta se întinde pe un teren de 2 hectare 400, dintre care pe jumătate s-au plantat, anul trecut, 40.500 de butaşi de trandafiri altoiţi. În acest an se vor planta trandafiri şi pe cealaltă jumătate de teren, începând cu luna martie, începutul lunii aprilie, ajungându-se la 90.000 de fire de trandafiri. În jurul plantaţiei au fost sădiţi 130 de puieţi de alunşi 25 de puieţi de nuci, ca o barieră naturală cu celelalte plantaţii. Aproximativ 10 persoane au lucrat la plantarea butaşilor.

Până acum, la întreprinderea socială Sâncrai lucrează un muncitor necalificat, şeful de fermă şi un inginer horticol. La sfârşitul proiectului, în iulie 2013, când întreprinderea va putea obţine personalitate juridică, produsele putea fi vândute, însă până atunci, acestea vor fi donate.

La Sebeş, în cadrul proiectului „Incluziune socială şi pe piaţa muncii prin întreprinderi sociale”, funcţionează o întreprindere care oferă servicii de copiere şi design computerizat. Întreprinderea este condusă de Alex Scheau, împreună cu Georgiana Bîldea (voluntar) şi Nicoleta Roşiu (studentă).

„Avem o echipă, suntem interdependenţi, avem cu cine să lucrăm şi putem să îmbunătăţim toate aspectele şi procesele întreprinderii noastre. Suntem şi autodidacţi şi urmăm şi cursuri foto-video la Centrul Cultural <Augustin Bena>. Sper ca aceste seminţe plantate prin proiect să încolţească, să crească şi să devină ceea ce pot fi”, a declarat Alex Scheau.

Întreprinderea socială Alba Iulia este condusă de Adrian Roşiu şi de asistenta sa, Emilia Morariu. Această întreprindere oferă servicii de curăţenie şi amenajare grădini şi spaţii verzi. Coordonatorul întreprinderii îşi propune să formeze un grup de 30 de persoane, vulnerabile social, care pot fi formate în domeniul peisagisticii.

Din luna aprilie, în cadrul întreprinderii va funcţiona şi un atelier de tâmplărie, unde se vor produce piese de mobilier de grădină. Adrian Roşiu a confecţionat deja, cu mâna lui, câteva piese de mobilier în atelier.

Întreprinderea va integra persoane, cu vârsta de peste 18 ani, vulnerabile social. Persoanele care vor lucra în întreprindere sunt, în parte, persoane cu dizabilităţi, recrutate dintre beneficiarii Asociaţiei „Diakonia”, precum şi persoane în căutarea unui loc de muncă. Pe perioada formării din cadrul proiectului, de la sfârşitul lunii martie, aceştia vor primi o indemnizaţie lunară fixă de aproximativ 300 lei.

Un plan al întreprinderii sociale Alba Iulia, pentru viitorul apropiat, este să participe la „Târgul Grădinarului„, între 16 şi 18 martie 2012, pentru promovarea activităţii şi a produselor.

Citiţi aici mai multe despre „Incluziune socială şi pe piaţa muncii prin întreprinderi sociale”.