Internet la sate: ANCOM a publicat lista localităţilor rurale fără semnal. Situaţia din Alba

ANCOM a publicat lista localităților rurale din România încă nedeservite de rețele fixe cu viteze de 30 Mbps sau mai mari la persoane fizice, în unele dintre acestea fiind posibile măsuri de intervenţie publică din partea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI).

Potrivit ANCOM, aceste localități nu au beneficiat până acum de măsuri de intervenție publică în acest sens și nici nu s-au declarat intenții de investiții private în următorii 3 ani pe teritoriul lor. Deși unele sunt deservite de rețele fixe sau mobile, acestea nu pot oferi însă vitezele minime specificate.

Pe lista ANCOM se află 384 de localităţi din judeţul Alba, din care 125 nu au deloc semnal, nici pe reţele fixe, nici mobile. Sunt în această situaţie 2.537 de gospodării, adică 5.974 de locuitori, potrivit sursei citate.

Majoritatea localităţilor din Alba de pe lista ANCOM se află în zona Munţilor Apuseni, dar şi în comunele Rîmeţ, Vinţu, Şibot, Şona, Şpring, Săliştea, Săsciori, Sîntimbru, Rădeşti, Ohaba, Noşlac, Mirăslău, Mihalţ, Livezile, Lopadea Nouă, Întregalde, Hopârta, Galda, Fărău, Doştat.

Vezi integral: Localitati zone albe NGN_judetul Alba la 1 nov 2017

Lista publicată de ANCOM a rezultat în urma unui proces de consultare publică inițiat la solicitarea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) și a corelării informațiilor primite cu cele mai recente raportări de date statistice realizate de operatorii de comunicații electronice, având ca dată de referință 30 iunie 2017, transmite ministerul, într-un comunicat.

În cadrul consultării publice din perioada 2 noiembrie – 1 decembrie 2017, 114 operatori de comunicații electronice au transmis informații către Autoritate cu privire la existența rețelelor de acces la puncte fixe (buclă locală) sau mobile.

La 1 noiembrie 2017, 3.251 de localități rurale (sate care aparțin de comune) din România nu erau, potrivit declarațiilor operatorilor, deservite de rețele fixe cu viteze de 30 Mbps sau mai mari și nici nu este prevăzut să beneficieze de o asemenea facilitate în următorii 3 ani (până la data de 1 noiembrie 2020).

„Zonele albe NGN” reprezintă localitățile care nu sunt acoperite rețele de generație viitoare (Next Generation Network).

Localitățile incluse în lista „zonelor albe NGN”

Cele 3.251 de localități din lista „zonelor albe NGN” conțin 350.870 de gospodării și au o populație totală de 939.438 de locuitori (potrivit datelor Institutului Național de Statistică de la cel mai recent recensământ al populației, din 2011). AICI, localizarea pe ţară.

Din cele 3.251 de localități, 1.781 figurează ca fiind deservite de o rețea de comunicații electronice la puncte fixe care poate asigura conexiuni cu viteze de transfer a datelor (download) în regim „best effort” de minim 2 Mbps, dar nu mai mult de 30 Mbps, iar un număr de 2.418 figurează ca fiind deservite de cel puțin o rețea de acces la puncte mobile de tipul 4G (LTE). Unele dintre aceste localități ar putea face obiectul unei scheme de ajutor de stat din partea MCSI, astfel încât să devină deservite de rețele cu viteze de 30 Mbps sau mai mari.

ANCOM aduce la cunoștința operatorilor de comunicații electronice că, în eventualitatea în care vor instala rețele de comunicații electronice în cele 3.251 de localități din lista „zone albe NGN”, ar putea fi concurați de operatori care primesc finanțare publică pentru atingerea obiectivelor de acoperire din Agenda Digitală pentru România 2020. Operatorii de comunicații electronice au avut posibilitatea, în cursul consultării publice, să indice toate localitățile în care intenționează, până la data de 1 noiembrie 2020, să realizeze investiții private în rețele fixe cu viteze de 30 de Mbps sau mai mari.

Măsurile MCSI de intervenție publică

Schema de ajutor de stat care urmează a fi derulată vizează atingerea obiectivului specific O.S 2.1 „Extinderea și dezvoltarea infrastructurii de comunicații în bandă largă de mare viteză” – Axa prioritară 2 a Programului Operațional Competitivitate. Fondurile publice vor fi folosite pentru construirea de rețele de comunicații electronice și, eventual, de infrastructuri fizice asociate acestora, necesare în vederea furnizării de servicii de comunicații electronice în bandă largă de mare viteză în localitățile defavorizate din acest punct de vedere.

Pe data de 20 ianuarie 2018 expiră termenul la care pot fi transmise MCSI observații pe marginea întregii documentații aferente schemei de ajutor de stat pentru dezvoltarea infrastructurii și rețelelor în localitățile din „zonele albe” din toate regiunile de dezvoltare ale României, cu excepția regiunii de dezvoltare București-Ilfov, corespunzătoare Acțiunii 2.1.1 „Îmbunătățirea infrastructurii în bandă largă și a accesului la internet”.