Connect with us
Advertisement

Economie

Materialele de construcţii s-au scumpit de la 15% până la peste 100% în ultimul an. Când ar putea scădea prețul locuințelor

casa constructii

Publicat

Între 15% şi peste 100% sunt procentele cu care s-au majorat preţurilor principalelor materiale de construcţii din martie 2021 până în martie 2022, în condiţiile în care şi în primăvara anului trecut aceleaşi materiale trecuseră deja prin câteva runde de scumpiri.

Acestea sunt preţurile de achiziţie ale celor mai cumpărate materiale de construcţie, potrivit datelor transmise de Vasile Dobrea, manager de achiziţii la Vindem-ieftin.ro, o platformă online de consultanţă în vânzarea de materiale de construcţii.

Citește și Prețul locuințelor crește de la 1 ianuarie 2024. Piața imobiliară, bulversată de noile măsuri fiscale. Cum poți evita TVA-ul majorat

Cele mai mari scumpiri se văd la plăcile OSB (plus 103% din martie 2021 până în martie anul acesta), la ţeava rectangulară (plus 118%) şi la panourile sandwich (plus 121%)

Totodată, o cărămidă a ajuns să coste peste 10 lei, faţă de 7,4 lei cu un an în urmă, un metru pătrat de pavaj costă 67,1 lei, de la 41,3 lei în primăvara lui 2021, iar un kilogram de fier-beton este acum 6,95 lei, cu 88% mai scump faţă de martie 2021, potrivit datelor de la Vindem-ieftin.ro, menționate de Mediafax.

Pentru a înţelege aceste scumpiri, tre­buie urmărit procesul de fabricare a unui pro­dus, care formează un lanţ întreg, pentru că nicio componentă nu este inde­pendentă, toate verigile fiind în strânsă legătură unele cu altele.

Oţelul în mod special, materie primă pentru foarte multe companii cu activitate în construcţii, a trecut prin majorări de preţ considerabile încă de la finalul anului 2020, îngreunând activitatea producătorilor de aco­perişuri, hale metalice sau panouri ter­mo­izolante.

Acum, industria locală a con­strucţiilor se aşteaptă la noi scumpiri ale oţe­­lului pe fondul războiului din Ucraina, ţară care era un furnizor important pentru fir­mele din România. Cu toate acestea, companiile cred că impactul nu va fi foarte puternic, exis­tând alternative în alte ţări, precum Turcia, Grecia, Bulgaria şi Republica Moldova.

Trans­por­tul ajunge să însemne 10% din preţul materialelor de construcţii, iar bitumul – material esenţial pentru infra­structură – a ajuns la o scumpire de 50% astăzi faţă de media anului trecut

”Astăzi suntem într-o situaţie fără precedent: dacă vorbim despre septembrie 2021 – februarie 2022, creşterile în medie ale preţurilor materialelor de construcţii sunt între 60-80%, nu sunt 20%, nu sunt 50%, ci sunt la acest nivel.

Gândiţi-vă ce înseamnă aceste creşteri pe un flux al unor contracte de atribuire care încep cu studiu de fezabilitate şi se termină cu faza emiterii primei facturi, ca unitate de timp”, a afirmat Irinel Gheorghe, potrivit Agerpres.

Vicepreşedintele FPSC a arătat că actuala criză a materiilor prime este unul dintre cei trei factori care au generat creşterea preţurilor.

Alţi factori care au determinat această evoluţie ascendentă a preţurilor sunt majorarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale şi transportul.

”Vă dau exemplul plăcilor de gips-carton: 70% sau 80% din producţia de gips-carton se bazează pe reziduurile rezultate din arderea cărbunelui în termocentrale şi doar restul pe extracţia din cariere de ipsos. Gândiţi-vă ce înseamnă închiderea termocentralelor, doar din această perspectivă” a adăugat acesta.

Pe de altă parte, acesta a subliniat că stocurile la materiale de construcţii sunt în prezent la niveluri mici.

„Stocurile (la materiale de construcţii, n.r.) sunt mici, pentru că venim după o pandemie care ne-a lăsat cu o inflaţie de 20%. Noi nu mai avem combinate metalurgice în care să producem oţel-beton. Ele nu mai există! Deci stocurile sunt extrem de mici.

Lanţul de aprovizionare din Ucraina, dacă războiul se termină mâine, va dura un an de zile, pentru că sunt fabrici care sunt distruse, sunt drumuri care sunt distruse, şi toată această relaţie este închisă. (…)

Problema noastră nu o reprezintă neapărat materialele de construcţii, ci sunt materiile prime: noi nu mai producem nimic, nu producem oţel, petrochimia României nu există. Adevărata dramă este că nu există industrie producătoare de materii prime pentru construcţii”, a încheiat Irinel Gheorghe.

Vicepreşedintele FPSC a apreciat că autorităţile ar trebui să interzică exporturile de materialele de construcţii

„Identificăm şi câteva soluţii în acest context. Cred că este important ca statul să intervină în cel puţin două direcţii. N-am vrea să ne expunem unui risc, şi din punct de vedere al producătorilor materialelor de construcţii riscul ar fi anumite materiale să plece la export, pentru că sunt deja ţări în Uniunea Europeană în care programul PNRR funcţionează şi care au nevoie de materiale de construcţii.

O primă măsură cred că ar fi totuşi o blocare a exporturilor de materiale de construcţii din România. O altă măsură ar fi identificarea unui proiect care să fie dezvoltat pe orizontală şi cred că proiectul de reabilitare termică a locuinţelor este un proiect interesant, care nu aduce doar efecte estetice, ci aduce nişte efecte sociale foarte importante, deoarece reduce consumul cu 35-40%”, a adăugat Irinel Gheorghe.

Prețurile locuințelor vor scădea în următoarele luni

Scăderea prețurilor imobiliarelor a fost estimată de mai mulți dintre analiștii financiari care au răspuns unui sondaj realizat de Asociația CFA România.

Față de sondajele precedente, se remarcă reducerea ponderii participanților la sondaj care cred că prețurile proprietăților imobiliare rezidențiale din marile orașe vor crește în următoarele 12 luni (14,3%, cel mai mic nivel din noiembrie 2020), concomitent cu majorarea ponderii participanților care consideră că prețul va scădea (38,1%, cea mai mare pondere din noiembrie 2020).

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement