Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Mircea Geoană a fost numit secretar adjunct al NATO, cea mai înaltă poziție internațională deținută de un român după 1989


Publicat

g

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a decis să-l numească pe Mircea Geoană în funcţia de adjunct al secretarului general, informează un comunicat postat miercuri pe site-ul NATO. El îşi va ocupa postul la jumătatea lui octombrie 2019.

El o va înlocui în funcţie pe Rose Gottemoeller din SUA, care ocupa această poziţie din octombrie 2016.

„Sunt fericit să anunţ numirea lui Mircea Geoană în funcţia de adjunct al secretarului general. El este un avocat devotat al legăturii transatlantice şi va aduce experienţa sa îndelungată ca om de stat şi diplomat acestui post. El va fi primul român care va deţine această poziţie de rang înalt”, a declarat Stoltenberg, citat în comunicat.

„Îi sunt foarte recunoscător lui Rose Gottemoeller. Aptitudinile ei diplomatice şi expertiza ei în securitate politică au fost de nepreţuit pentru Alianţă, într-un context în care NATO continuă să se adapteze la un mediu de securitate mai impredictibil”, a adăugat el.

Site-ul NATO reaminteşte că Mircea Geoană este fost preşedinte al Senatului României şi că a deţinut funcţiile de ministru de externe şi ambasador al României în SUA. De asemenea, Geoană este fondatorul şi preşedintele Institutului Aspen din România.

Până în prezent, cea mai înaltă funcţie a unui român în cadrul NATO a fost cea de asistent al secretarului general al NATO, ocupată în perioada 2013-2017 de Sorin Ducaru, care a exercitat rolul de şef al Diviziei pentru Riscuri de Securitate Emergente.

Sursa: AGERPRES

Fișă biografică a lui Mircea Geoană, realizată de jurnaliștii de la Agerpres

La 17 iulie 2019, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a decis să-l numească pe Mircea Geoană în funcţia de adjunct al secretarului general, informează un comunicat postat pe site-ul NATO.

Politicianul şi diplomatul Mircea-Dan Geoană s-a născut la Bucureşti, la 14 iulie 1958, conform site-ului senat.ro.

A absolvit cursurile Facultăţii de Mecanică, din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti. În perioada 1983-1990 a lucrat ca inginer la Trustul Energomontaj din Bucureşti. În 1987, s-a înscris la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti.

A intrat în corpul diplomatic în 1990, fiind repartizat ca referent în relaţia României cu Franţa. Un an an mai târziu, a fost numit director al Departamentului de Afaceri Europene, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

În 1992, a absolvit un curs de perfecţionare la prestigioasa „L’Ecole Nationale d’Administration de Paris”. În 1999, a absolvit cursurile Harvard Business School – Program de dezvoltare managerială a Grupului Băncii Mondiale.

Din 2005, are un doctorat în economie mondială (A.S.E. Bucureşti).

A devenit director general al Direcţiei Generale pentru Asia, America Latină, Orientul Mijlociu şi Africa din cadrul MAE, iar în 1994 a absolvit cursul despre instituţii democratice al NATO. În 1995, a fost numit director al Direcţiei Generale pentru Europa, America de Nord, America Latină, Asia, Africa şi Orientul Mijlociu. În perioada 1993-1995, Mircea Geoană a fost şi purtător de cuvânt al MAE.

În februarie 1996, a fost numit ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României la Washington, fiind cel mai tânăr ambasador al corpului diplomatic român.

În decembrie 2000, Mircea Geoană a fost desemnat ministru al Afacerilor Externe, funcţie deţinută până în decembrie 2004. În calitate de ministru de externe Mircea Geoană a coordonat, în 2001, preşedinţia în exerciţiu a OSCE.

Pentru câteva luni, în 2004, el a asigurat din partea României preşedinţia Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). În 2005, a îndeplinit mandatul de reprezentant personal al preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru Georgia.

Mircea Geoană a devenit membru al Partidului Social Democrat (PSD) în 2001, ocupând funcţia de vicepreşedinte al acestei formaţiuni (2001-2005).

În anul 2004, a candidat la alegerile pentru Primăria Capitalei, dar a pierdut din primul tur de scrutin în favoarea lui Traian Băsescu.

În 2004, a lansat proiectul-program „România Socială” care propune o viziune inovatoare asupra dezvoltării societăţii româneşti. În acelaşi an, Mircea Geoană a devenit senator de Dolj, preşedinte al Comisiei pentru Politică Externă a Senatului şi membru al Comisiei Parlamentului pentru Integrare Europeană.

A fost ales preşedinte al PSD, la 21 aprilie 2005. La 10 decembrie 2006, a fost reconfirmat în funcţie de Congresul Partidului Social Democrat.

În ianuarie 2006, a fost ales copreşedinte al Comitetului Internaţionalei Socialiste pentru Europa de Sud-Est, funcţie deţinută împreună cu liderul Partidului Socialist Bulgar, Serghei Stanişev.

La 30 noiembrie 2008, în urma alegerilor parlamentare, Mircea Geoană a câştigat cel de-al doilea mandat de senator, în circumscripţia electorală nr. 5 din judeţul Dolj, obţinând 65% din voturile exprimate.

Mircea Geoană a fost ales preşedinte al Senatului la 22 decembrie 2008, el succedând lui Nicolae Văcăroiu la conducerea Camerei superioare a Parlamentului. A fost revocat din funcţie la 23 noiembrie 2011.

Mircea Geoană a candidat, la alegerile din 9 decembrie 2012, pentru Senat, în Colegiul 5 Dăbuleni-Segarcea din Dolj, unul din cele mai mari colegii din ţară, obţinând 46.833 de voturi, un scor de 70,75%. În 2012, a fost preşedinte al Comisiei pentru Politică Externă din Senatul României. În perioada 20 decembrie 2012-7 octombrie 2013 a fost membru în Comisia pentru Afaceri Europene a Senatului României.

În 2013, a devenit preşedinte al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru Aderarea României la spaţiul Schengen. În 2014, a fost membru în Comisia Românilor de Pretutindeni şi Înalt Reprezentant al primului-ministru pentru promovarea proiectelor economice strategice şi de diplomaţie publică.

În mai 2009, Consiliul Naţional al PSD l-a desemnat drept candidatul Partidului Social Democrat la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2009. La 2 octombrie 2009, şi-a anunţat în mod oficial candidatura, în cadrul Congresului PSD, el participând în premieră la cursa prezidenţială. La 21 octombrie 2009, Mircea Geoană şi-a depus oficial la BEC candidatura pentru alegerile prezidenţiale.

Potrivit rezultatelor finale ale alegerilor prezidenţiale din 22 noiembrie 2009, furnizate de Biroul Electoral Central (BEC) la 26 noiembrie 2009, Mircea Geoană, candidat al Alianţei PSD+PC a obţinut în primul tur 31,15% din voturi. Acesta a reuşit să treacă în turul al doilea al prezidenţialelor, contracandidatul său fiind Traian Băsescu (32,44%). Mircea Geoană a pierdut alegerile prezidenţiale în urma celui de-al doilea tur de scrutin din data de 6 decembrie 2009. Potrivit datelor centralizate de BEC, Mircea Geoană, a fost votat de 5.205.760 de alegători, adică 49,66%, în timp ce contracandidatul său, Traian Băsescu, a obţinut 5.275.808 voturi, reprezentând 50,33%.

La 18 februarie 2010, Mircea Geoană şi-a depus candidatura pentru un nou mandat la conducerea Partidului Social Democrat. Acesta a pierdut însă funcţia de preşedinte al PSD, obţinând 781 de voturi la alegerile care au avut loc în cadrul Congresului Extraordinar al partidului, la 20 februarie 2010, în timp ce contracandidatul său, Victor Ponta a avut 856 de voturi.

Biroul Permanent Naţional al PSD a decis prin vot, la 13 decembrie 2010, sancţionarea cu suspendare pentru şase luni din partid a lui Mircea Geoană. La 14 noiembrie 2011, Biroul Permanent Naţional al PSD a decis, în unanimitate, excluderea sa din partid pentru încălcarea statutului partidului, iar câteva zile mai târziu la 22 noiembrie 2011, Comitetul Executiv Naţional al PSD a decis excluderea lui Mircea Geoană din partid.

La 16 martie 2012, Mircea Geoană a lansat o platformă apolitică, numită „România noastră”, cu scopul declarat de „a aduna energiile pozitive din societate pentru o Românie dezvoltată”.

A revenit în PSD în octombrie 2012, unde a rămas până în noiembrie 2014.

În aprilie 2015, Mircea Geoană a lansat Partidul Social Românesc. În decembrie 2017, partidul a organizat un congres în cadrul căruia s-a luat decizia de a se autodesfiinţa.

Din 2006, este fondator şi preşedinte al Institutului Aspen România, membru în board-ul Institutelor Aspen din SUA, Italia şi Germania, potrivit aspeninstitute.org.

Membru fondator al Harvard Club Romania – Republica Moldova, al Ecole Nationale d’Administration şi preşedinte de onoare al Institutului George C. Marshall.

În 2010, a înfiinţat ONG-ul numit „Comitetul Naţional pentru Dezvoltare”, se arată pe pagina oficială de Facebook a CND.

Printre lucrările publicate de Mircea Geoană se numără: „Politica externă a României la începutul secolului XXI” (2005); „America, Europa şi Modernizarea României – Fundamente pentru un proiect românesc de societate” (2006), „Modelul Social Românesc – Calea către o altă Românie” (2008). În noiembrie 2009 a lansat cartea autobiografică intitulată „Încredere”.

Este co-autor al recentului volumul „Open Door: NATO Enlargement and Euro-Atlantic Security in the 1990s”, publicat de Johns Hopkins School of Advanced International Studies şi Brookings Institution Press, arată nato.int.

A fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României”, în grad de Cavaler în decembrie 2000. În octombrie 2002, a fost decorat cu Legiunea de Onoare a Franţei, cea mai înaltă distincţie civilă şi militară a acestei ţări. În 2013, a primit distincţia italiană „Stella della Soliedarita”, potrivit site-ului senat.ro.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Ploaie de stele căzătoare, pe cerul României, la mijlocul lunii august. Alte fenomene astronomice din acest an

Publicat

Cel mai cunoscut curent de meteori, Perseidele, poate fi observat la mijlocul lunii august. Curenţii meteorici mai poartă denumirea populară şi de „ploaia de stele căzătoare”.

Denumirea are ca sursă de inspiraţie un punct luminos, ca o stea, ce pare că se desprinde de pe bolta cerească deplasându-se cu mare viteză, timp de câteva clipe, după care se stinge. În realitate, sunt fragmente de corpuri interplanetare de dimensiuni foarte mici, ce pătrund în atmosfera Pământului şi ard în întregime prin frecarea cu aerul. Dacă corpul respectiv este suficient de mare, lasă o dâră luminoasă şi chiar o explozie, ce poartă denumirea de bolid.

Numele curenţilor de meteori este dat de constelaţia din care aparent vin meteorii. Locul mai poartă denumirea de radiant. Perseidele au radiantul în constelaţia Perseu (Perseus).

Momentul maxim al curentului de meteori Perseide va fi în perioada 12-13 august (ZHR = 60 – 100)

Fluxul de corpuri este numit Perseide și se întinde de-a lungul orbitei cometei Swift-Tuttle. Acest nor este constituit din particule lăsate în urmă de cometă în timpul călătoriei de-a lungul orbitei. Astăzi, majoritatea prafului din nor are mai mult de 1000 de ani.

Cometa care a dat naștere acestui roi este Swift-Tuttle, al cărui nucleu are diametrul de circa 10 km. Cea mai recentă trecere a sa la periheliu a avut loc în 1992, iar următoarea va avea loc în 2126.

Primele observaţii despre vizibilitatea unui astfel de fenomen se găsesc în cronici chinezeşti, unde se spune că, în anul 36, într-o singură noapte, au fost văzuţi peste 100 de meteori. Primul observator care a determinat rata orară a curentului de meteori al Perseidelor a fost Eduard Heis care, în 1839, a numărat 160 de meteori pe oră. Calculul orbitei Perseidelor a fost realizat între 1864-1866 de Giovanni Schiparelli (1835-1910). El a constatat o strânsă legătură a fenomenului cu orbita cometei Swift-Tuttle, care trece prin apropierea Soarelui o dată la 120 de ani. Numele de Perseide a fost dat tot de Schiparelli în 1866

Alte fenomene astronomice vizibile în anul 2020

13 august – Planeta Venus la elongaţie vestică maximă (dimineaţa)

11 septembrie – Planeta Neptun la opoziţie (vizibilă toată noaptea); Pământul se află în cel mai apropiat punct faţă de Nepun, a opta planetă de la Soare va putea fi vizibilă pe cer

23 septembrie – Echinocţiul de toamnă; începutul toamnei astronomice. Din această zi, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până la solstiţiul de iarnă.

13 octombrie – Planeta Marte la opoziţie (vizibilă toată noaptea); Marte va străluci de 7 ori mai puternic decât Saturn şi de 17 ori mai puternic decât steaua Antares, fiind vizibilă de pe Terra toată noaptea

21 – 22 octombrie – Maximul curentului de meteori Orionidele (ZHR = 20); Terra trece prin marginea exterioară a norului de particule din coada cometei 1/P Halley.

31 octombrie – Planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea) și Luna albastră. Uranus se află cel mai aproape de Pământ, fiind luminată de către Soare. Planeta albastru – verzui va fi mai luminoasă decât în orice altă perioadă a anului. Termenul de „Lună albastră” este folosit atunci când avem două luni pline în decursul aceleeaşi luni

17 – 18 noiembrie – Maximul curentului de meteori Leonidele (ZHR = 15); Pământul trece prin traiectoria prafului cosmic lăsat în urmă de cometa Tempel-Tuttle; meteorii vor cădea cu viteză de 71 km/s

13 – 14 decembrie – Maximul curentului de meteori Geminidele (ZHR = 120); provin din asteroidul 3200 Phaeton

21 decembrie – Solstiţiul de iarnă, ora 12.02; începutul iernii astronomice

21 decembrie – Planetele Jupiter şi Saturn în conjuncţie (seara); Evenimentul nu a mai avut loc din anul 2000; cele două planete luminoase vor apărea la un arc de numai 7 minute una de cealaltă, pe cerul nopţii, vor părea o planetă dublă luminoasă.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

De ASTĂZI, semafoarele din zona Hotel Cetate, în Alba Iulia vor fi reabilitate și înlocuite. Traficul, dirijat de polițiști

Publicat

Instalația de semaforizare aflată la intersecția dintre B-dul 1 Decembrie 1918 – B-dul Horea – strada Cloșca și strada Unirii din Alba Iulia va fi reabilitată și înlocuită în perioada 10 – 14 august, au transmis reprezentanții Primăriei. 

Potrivit acestora, lucrările vor începe luni, 10 august, la ora 09:00.

Pe durata lucrărilor, traficul rutier și pietonal din această zonă va fi dirijat de echipaje de poliție, iar în lipsa agenților vor fi respectate semnele și regulile de circulație în intersecție.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

SONDAJ ALBA24: Cine doriți să fie viitorul primar al orașului BAIA DE ARIEȘ? Lista candidaților la alegerile locale 2020

Publicat

Lupta pentru locul de primar al orașului BAIA DE ARIEȘ a început.

Candidații care și-au anunțat până acum intenția de a ocupa această funcție sunt: Ioan Nemeș – PSD, Traian Pandor – PNL, Ileana Pandor – PRO România, Gheorghe Bora – ALDE.

Pe care dintre următorii candidați l-ați vota pentru funcția de PRIMAR al orașului BAIA DE ARIEȘ?

Loading ... Loading ...

Citește și SONDAJ Alba24: Cine doriți să fie viitorul președinte al Consiliului Județean Alba. Lista candidaților anunțați

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Când ar putea fi disponibil un vaccin împotriva COVID-19. Precizările comisarului european pentru sănătate

Publicat

Vaccin, gripa

Un vaccin împotriva COVID-19 ar putea fi disponibil până la sfârşitul anului 2020, a declarat  duminică, Stella Kyriakides, comisar european pentru sănătate, potrivit dpa.

„Chiar dacă este riscant în acest moment să facem predicţii, avem nişte indicii bune că un vaccin candidat ar putea fi disponibil până la sfârşitul acestui an sau începutul anului viitor”, a declarat Kyriakides pentru ediţia online a Handelsblatt.

Un vaccin nu ar rezolva toate problemele dintr-o dată, dar ar permite revenirea treptată la normalitate odată cu vaccinarea unei „mase critice de cetăţeni, în special a celor din grupurile de risc”, a spus ea.

Comisarul european pentru sănătate a remarcat de asemenea un număr crescând de focare mai mici sau mai mari de coronavirus în mai multe state membre ale UE.

Stella Kyriakides a recomandat guvernelor să procedeze la „izolarea rapidă a sursei de infecţie la nivel local cu ajutorul testelor, urmărirea contactelor şi izolarea imediată a persoanelor contaminate”.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate