Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Mircea Geoană a fost numit secretar adjunct al NATO, cea mai înaltă poziție internațională deținută de un român după 1989


Publicat

g

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a decis să-l numească pe Mircea Geoană în funcţia de adjunct al secretarului general, informează un comunicat postat miercuri pe site-ul NATO. El îşi va ocupa postul la jumătatea lui octombrie 2019.

El o va înlocui în funcţie pe Rose Gottemoeller din SUA, care ocupa această poziţie din octombrie 2016.

„Sunt fericit să anunţ numirea lui Mircea Geoană în funcţia de adjunct al secretarului general. El este un avocat devotat al legăturii transatlantice şi va aduce experienţa sa îndelungată ca om de stat şi diplomat acestui post. El va fi primul român care va deţine această poziţie de rang înalt”, a declarat Stoltenberg, citat în comunicat.

„Îi sunt foarte recunoscător lui Rose Gottemoeller. Aptitudinile ei diplomatice şi expertiza ei în securitate politică au fost de nepreţuit pentru Alianţă, într-un context în care NATO continuă să se adapteze la un mediu de securitate mai impredictibil”, a adăugat el.

Site-ul NATO reaminteşte că Mircea Geoană este fost preşedinte al Senatului României şi că a deţinut funcţiile de ministru de externe şi ambasador al României în SUA. De asemenea, Geoană este fondatorul şi preşedintele Institutului Aspen din România.

Până în prezent, cea mai înaltă funcţie a unui român în cadrul NATO a fost cea de asistent al secretarului general al NATO, ocupată în perioada 2013-2017 de Sorin Ducaru, care a exercitat rolul de şef al Diviziei pentru Riscuri de Securitate Emergente.

Sursa: AGERPRES

Fișă biografică a lui Mircea Geoană, realizată de jurnaliștii de la Agerpres

La 17 iulie 2019, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a decis să-l numească pe Mircea Geoană în funcţia de adjunct al secretarului general, informează un comunicat postat pe site-ul NATO.

Politicianul şi diplomatul Mircea-Dan Geoană s-a născut la Bucureşti, la 14 iulie 1958, conform site-ului senat.ro.

A absolvit cursurile Facultăţii de Mecanică, din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti. În perioada 1983-1990 a lucrat ca inginer la Trustul Energomontaj din Bucureşti. În 1987, s-a înscris la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti.

A intrat în corpul diplomatic în 1990, fiind repartizat ca referent în relaţia României cu Franţa. Un an an mai târziu, a fost numit director al Departamentului de Afaceri Europene, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

În 1992, a absolvit un curs de perfecţionare la prestigioasa „L’Ecole Nationale d’Administration de Paris”. În 1999, a absolvit cursurile Harvard Business School – Program de dezvoltare managerială a Grupului Băncii Mondiale.

Din 2005, are un doctorat în economie mondială (A.S.E. Bucureşti).

A devenit director general al Direcţiei Generale pentru Asia, America Latină, Orientul Mijlociu şi Africa din cadrul MAE, iar în 1994 a absolvit cursul despre instituţii democratice al NATO. În 1995, a fost numit director al Direcţiei Generale pentru Europa, America de Nord, America Latină, Asia, Africa şi Orientul Mijlociu. În perioada 1993-1995, Mircea Geoană a fost şi purtător de cuvânt al MAE.

În februarie 1996, a fost numit ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României la Washington, fiind cel mai tânăr ambasador al corpului diplomatic român.

În decembrie 2000, Mircea Geoană a fost desemnat ministru al Afacerilor Externe, funcţie deţinută până în decembrie 2004. În calitate de ministru de externe Mircea Geoană a coordonat, în 2001, preşedinţia în exerciţiu a OSCE.

Pentru câteva luni, în 2004, el a asigurat din partea României preşedinţia Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). În 2005, a îndeplinit mandatul de reprezentant personal al preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru Georgia.

Mircea Geoană a devenit membru al Partidului Social Democrat (PSD) în 2001, ocupând funcţia de vicepreşedinte al acestei formaţiuni (2001-2005).

În anul 2004, a candidat la alegerile pentru Primăria Capitalei, dar a pierdut din primul tur de scrutin în favoarea lui Traian Băsescu.

În 2004, a lansat proiectul-program „România Socială” care propune o viziune inovatoare asupra dezvoltării societăţii româneşti. În acelaşi an, Mircea Geoană a devenit senator de Dolj, preşedinte al Comisiei pentru Politică Externă a Senatului şi membru al Comisiei Parlamentului pentru Integrare Europeană.

A fost ales preşedinte al PSD, la 21 aprilie 2005. La 10 decembrie 2006, a fost reconfirmat în funcţie de Congresul Partidului Social Democrat.

În ianuarie 2006, a fost ales copreşedinte al Comitetului Internaţionalei Socialiste pentru Europa de Sud-Est, funcţie deţinută împreună cu liderul Partidului Socialist Bulgar, Serghei Stanişev.

La 30 noiembrie 2008, în urma alegerilor parlamentare, Mircea Geoană a câştigat cel de-al doilea mandat de senator, în circumscripţia electorală nr. 5 din judeţul Dolj, obţinând 65% din voturile exprimate.

Mircea Geoană a fost ales preşedinte al Senatului la 22 decembrie 2008, el succedând lui Nicolae Văcăroiu la conducerea Camerei superioare a Parlamentului. A fost revocat din funcţie la 23 noiembrie 2011.

Mircea Geoană a candidat, la alegerile din 9 decembrie 2012, pentru Senat, în Colegiul 5 Dăbuleni-Segarcea din Dolj, unul din cele mai mari colegii din ţară, obţinând 46.833 de voturi, un scor de 70,75%. În 2012, a fost preşedinte al Comisiei pentru Politică Externă din Senatul României. În perioada 20 decembrie 2012-7 octombrie 2013 a fost membru în Comisia pentru Afaceri Europene a Senatului României.

În 2013, a devenit preşedinte al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru Aderarea României la spaţiul Schengen. În 2014, a fost membru în Comisia Românilor de Pretutindeni şi Înalt Reprezentant al primului-ministru pentru promovarea proiectelor economice strategice şi de diplomaţie publică.

În mai 2009, Consiliul Naţional al PSD l-a desemnat drept candidatul Partidului Social Democrat la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2009. La 2 octombrie 2009, şi-a anunţat în mod oficial candidatura, în cadrul Congresului PSD, el participând în premieră la cursa prezidenţială. La 21 octombrie 2009, Mircea Geoană şi-a depus oficial la BEC candidatura pentru alegerile prezidenţiale.

Potrivit rezultatelor finale ale alegerilor prezidenţiale din 22 noiembrie 2009, furnizate de Biroul Electoral Central (BEC) la 26 noiembrie 2009, Mircea Geoană, candidat al Alianţei PSD+PC a obţinut în primul tur 31,15% din voturi. Acesta a reuşit să treacă în turul al doilea al prezidenţialelor, contracandidatul său fiind Traian Băsescu (32,44%). Mircea Geoană a pierdut alegerile prezidenţiale în urma celui de-al doilea tur de scrutin din data de 6 decembrie 2009. Potrivit datelor centralizate de BEC, Mircea Geoană, a fost votat de 5.205.760 de alegători, adică 49,66%, în timp ce contracandidatul său, Traian Băsescu, a obţinut 5.275.808 voturi, reprezentând 50,33%.

La 18 februarie 2010, Mircea Geoană şi-a depus candidatura pentru un nou mandat la conducerea Partidului Social Democrat. Acesta a pierdut însă funcţia de preşedinte al PSD, obţinând 781 de voturi la alegerile care au avut loc în cadrul Congresului Extraordinar al partidului, la 20 februarie 2010, în timp ce contracandidatul său, Victor Ponta a avut 856 de voturi.

Biroul Permanent Naţional al PSD a decis prin vot, la 13 decembrie 2010, sancţionarea cu suspendare pentru şase luni din partid a lui Mircea Geoană. La 14 noiembrie 2011, Biroul Permanent Naţional al PSD a decis, în unanimitate, excluderea sa din partid pentru încălcarea statutului partidului, iar câteva zile mai târziu la 22 noiembrie 2011, Comitetul Executiv Naţional al PSD a decis excluderea lui Mircea Geoană din partid.

La 16 martie 2012, Mircea Geoană a lansat o platformă apolitică, numită „România noastră”, cu scopul declarat de „a aduna energiile pozitive din societate pentru o Românie dezvoltată”.

A revenit în PSD în octombrie 2012, unde a rămas până în noiembrie 2014.

În aprilie 2015, Mircea Geoană a lansat Partidul Social Românesc. În decembrie 2017, partidul a organizat un congres în cadrul căruia s-a luat decizia de a se autodesfiinţa.

Din 2006, este fondator şi preşedinte al Institutului Aspen România, membru în board-ul Institutelor Aspen din SUA, Italia şi Germania, potrivit aspeninstitute.org.

Membru fondator al Harvard Club Romania – Republica Moldova, al Ecole Nationale d’Administration şi preşedinte de onoare al Institutului George C. Marshall.

În 2010, a înfiinţat ONG-ul numit „Comitetul Naţional pentru Dezvoltare”, se arată pe pagina oficială de Facebook a CND.

Printre lucrările publicate de Mircea Geoană se numără: „Politica externă a României la începutul secolului XXI” (2005); „America, Europa şi Modernizarea României – Fundamente pentru un proiect românesc de societate” (2006), „Modelul Social Românesc – Calea către o altă Românie” (2008). În noiembrie 2009 a lansat cartea autobiografică intitulată „Încredere”.

Este co-autor al recentului volumul „Open Door: NATO Enlargement and Euro-Atlantic Security in the 1990s”, publicat de Johns Hopkins School of Advanced International Studies şi Brookings Institution Press, arată nato.int.

A fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României”, în grad de Cavaler în decembrie 2000. În octombrie 2002, a fost decorat cu Legiunea de Onoare a Franţei, cea mai înaltă distincţie civilă şi militară a acestei ţări. În 2013, a primit distincţia italiană „Stella della Soliedarita”, potrivit site-ului senat.ro.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Reguli noi în fotbalul din România: Jucătorii care scuipă sau își suflă nasul pe teren riscă suspendarea și chiar amendă

Publicat

fotbal covid

Coronavirusul a adus reguli noi în fotbal. Jucătorii din România riscă să fie suspendați între 6 și 12 meciuri și să ia chiar șiamendă în cazul în care scuipă sau își suflă nasul pe teren, potrivit noului protocol ce va fi pus în aplicare odată cu reluarea sezonului, aprobat de Federația Română de Fotbal scrie Romania24.ro.

Liga Profesionistă de Fotbal (LPF) și Federația Română de Fotbal (FRF) au pus la punct două protocoale, care au fost aprobate de Comitetul Executiv al FRF. Documentele cuprind noi regul cu privire la desfășurarea meciurilor din România odată cu reluarea competiției după pauza provocată de criza COVID-19, ce este planificată pentru luna iunie.

Potrivit documentului, fotbaliștii vor trebui să păstreze o distanță de cel puțin 2 metri unul față de celălalt în timpul antrenamentelor, iar echipa și rezervele nu vor avea voie să stea împreună înaintea meciurilor.

Liga română va fi reluată fără spectatori, iar pe stadion nu va fi permisă prezența a mai mult de 150 de persoane în timpul meciurilor.

UEFA a cerut FRF ca până la 1 iunie să prezinte un plan privind reluarea meciurilor.

Federația Română de Fotbal speră că sezonul fotbalistic intern va putea fi reluat la 13 iunie, însă decizia are nevoie de aprobarea guvernului.

Toate competițiile au fost suspendate la mijlocul lunii martie din cauza epidemiei de coronavirus.

Regulile stabilite LPF și FRF pentru reluarea campionatului de fotbal

Autocarele echipelor vor veni la ore diferite la stadion – oaspeții cu 90 de minute înainte de startul partidei, iar gazdele cu 75 – astfel încât să fie evitată aglomerarea pe holurile de acces.

Protocolul LPF stipulează că jucătorii echipei gazdă trebuie să folosească mașinile personale, și nu autocarul echipei.

Dacă fotbaliștilor le va fi măsurată temperatura în cantonament, arbitrii vor trece prin această procedură la stadion.

Jucătorii  vor fi nevoiți să își dezinfecteze mâinile la intrarea în stadion. În urma lor va veni cineva – fără să intre în contact cu ei – care va curăța cu dezinfectant și „spațiile comune atinse cu mâinile”.

Odată ajunși la stadion – unde fotbaliștii își vor aduce singuri echipamentele – titularii se duc direct la vestiare, iar rezervele merg pe gazon. Când s-au îmbrăcat fotbaliștii din „primul 11”, ei vor face schimb de locuri cu ceilalți.

Echipele vor ieși la încălzire pe rând, iar jucătorii vor păstra distanța socială chiar și pe teren, dar doar în timpul încălzirii, bineînțeles.

Mingile vor fi și ele dezinfectate. Mai mult decât atât, este recomandat ca ședințele tehnico-tactie să aibă loc doar în situații excepționale.

„Nu sunt recomandate ședințele tehnico-tactice în vestiar decât dacă acestea sunt strict necesare. De preferat ca ședințele tehnico-tactice să se desfașoare înaintea sosirii la stadion, în spații deschise (aer liber) sau în săli/incinte unde se poate păstra distanța de 2 metri intre participanți”, arată una din propuneri.

Salutul între jucători interzis

Protocolul FRF interzice în mod clar salutul dintre jucători – manifestat prin strângere de mână – înainte de partidă, iar cele două echipe nu vor mai veni împreună la centru pentru tradiționalul salut al tribunelor, care oricum vor fi fără spectatori, ci numai cu reprezentanți mass-media, oficiali de club și alți actori din categorii similare.

Arbitrii vor ieși pe gazon cu 10 minute înainte de start, în timp ce gazdele o vor face cu opt minute, iar oaspeții cu șase minute.

„Pe întreaga durată a jocului este interzis jucătorilor, staff-ului tehnic și oficialilor cluburilor eliminarea secrețiilor nazale și/sau a salivei pe suprafața de joc sau în zona vestiarelor, a tunelului de acces și a băncii tehnice”.

Toți cei care scuipă sau își suflă nasul, „vor fi sancționați în conformitate cu prevederile art. 63 alin. 2.3 din Regulamentul Disciplinar la care se va adăuga o penalitate sportivă”, ceea ce înseamnă, potrivit publicației citate, o suspendare între șase și 12 etape.

Coronavirusul a paralizat fotbalul din România

Fotbalul din România, care a fost paralizat de criza COVID-19, ar putea reîncepe după 13 iunie, fără spectatori. Anunțul a fost făcut de Ionuț Stroe, ministrul Tineretului și Sportului, care a explicat că, oricum, decizia privind reluarea activității sportive depinde de evoluția pandemiei de coronavirus.

„Gândim un plan pentru fotbal și pentru celelalte competiții, pentru că vor fi sporturi cu caracter individual care și doresc a a relua competițiile. avem un plan pt înot, pentru sălile de fitness, pentru pregătirea sportivă pentru celelalte sporturi care sunt închise și le vom analiza pe fiecare în parte.

Pe 1-2 iunie vom organiza o conferință în care vom prezenta toate regulile pentru repornirea Ligi I de fotbal.

Joi, la INSP, vom avea o discuție mult mai consistentă în legătură cu aceste scenarii, cu propunerile pe care LPF și FRF le-au avansat deja și vom avea în continuare discuții cu cei doi organizatori de competiții, astfel încât să le avansăm public”, a afirmat ministrul Ionuț Stroe, într-o intervenție la Digi24.

Ministrul a mai spus că pe stadioane vor fi delimitate 3 zone: o zonă de securitate interioară – terenul, tunelul de acces și vestiarele, unde vor fi maximum 100 de persoane, o a doua zonă, în tribune, care va fi organizată pentru transmisiile TV și presă și o zonă exterioară, pentru personalul de pază.

Nu va fi permis deocamdată accesul publicului.

„Din păcate, în faza incipientă, competițiile în România vor fi fără public. Dacă lucrurile evoluează în sens pozitiv, probabil că vom ajunge și în acel moment”, a precizat Stroe.

Sursa: hotnews.ro, Digi24, Fanatik.ro
Foto: Facebook/ CFR Cluj

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Grecia a relansat liniile de feribot spre insule. Când ar putea fi deschise hotelurile

Publicat

Grecia a reluat legăturile cu feribotul spre insule, fiind permis restaurantelor, cafenelelor și barurilor să se redeschidă.

Guvernul elen deschide gradual activitatea, hotelurile urmând să poată primi oaspeți din 15 iunie, după 3 luni în care au fost închise.

Zborurile internaționale vor ajunge în destinațiile principale începând cu 1 iulie.

Până acum, insulele grecești au fost ferite de coronavirus.

Unul din cinci greci lucrează în turism.

În Grecia, au fost înregistrate mai puțin de 3000 de cazuri de coronavirus în Grecia și 172 de decese.

Sursă: hotnews.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

HARTA județelor fără nici o infectare cu COVID-19, înregistrată în ultimele 24 de ore. 8 județe au câte un singur caz

Publicat

În judeţele Alba, Arad, Caraş-Severin, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Neamţ, Satu Mare, Tulcea şi Vâlcea nu a mai fost înregistrat nici un caz de infectare cu COVID-19, în ultimele 24 de ore.

Există alte opt judeţe din ţară unde, în ultimele 24 de ore, a fost înregistrat doar câte un singur caz confirmat de infecţie cu COVID-19: Bistriţa-Năsăud, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Maramureş, Mehedinţi, Timiş şi Vaslui.

La nivel naţional sunt 18.594 de cazuri confirmate cu COVID-19, iar pe secţiile ATI sunt internați 198 de pacienți, potrivit raportării Institutului Național de Sănătate Publică.

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

ZERO cazuri active de coronavirus la Aiud. Primăria a anunțat că toate cele 20 de persoane infectate s-au vindecat

Publicat

Municipiul Aiud nu mai are nici un caz activ de coronavirus, au anunțat miercuri reprezentanții primăriei pe pagina de Facebook a instituției.

20 de persoane s-au vindecat, potrivit sursei citate, iar o persoană infectată cu acest virus și-a pierdut viața.

Postarea Primăriei:

”Informare privind situația COVID-19 la nivelul municipiului Aiud la data de 27.05.2020:

– 0 cazuri active, conform DSP ALBA;
– 20 persoane vindecate;
– 1 persoană decedată;
– 85 persoane izolate la domiciliu;
– 0 persoane în carantină.

Începând de la momentul aplicării măsurilor de izolare pe raza municipiului Aiud, DSP Alba a dispus izolarea la domiciliu a 478 de persoane. Pentru 393 persoane perioada de izolare a încetat”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate