Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Mircea Geoană a fost numit secretar adjunct al NATO, cea mai înaltă poziție internațională deținută de un român după 1989


Publicat

g

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a decis să-l numească pe Mircea Geoană în funcţia de adjunct al secretarului general, informează un comunicat postat miercuri pe site-ul NATO. El îşi va ocupa postul la jumătatea lui octombrie 2019.

El o va înlocui în funcţie pe Rose Gottemoeller din SUA, care ocupa această poziţie din octombrie 2016.

„Sunt fericit să anunţ numirea lui Mircea Geoană în funcţia de adjunct al secretarului general. El este un avocat devotat al legăturii transatlantice şi va aduce experienţa sa îndelungată ca om de stat şi diplomat acestui post. El va fi primul român care va deţine această poziţie de rang înalt”, a declarat Stoltenberg, citat în comunicat.

„Îi sunt foarte recunoscător lui Rose Gottemoeller. Aptitudinile ei diplomatice şi expertiza ei în securitate politică au fost de nepreţuit pentru Alianţă, într-un context în care NATO continuă să se adapteze la un mediu de securitate mai impredictibil”, a adăugat el.

Site-ul NATO reaminteşte că Mircea Geoană este fost preşedinte al Senatului României şi că a deţinut funcţiile de ministru de externe şi ambasador al României în SUA. De asemenea, Geoană este fondatorul şi preşedintele Institutului Aspen din România.

Până în prezent, cea mai înaltă funcţie a unui român în cadrul NATO a fost cea de asistent al secretarului general al NATO, ocupată în perioada 2013-2017 de Sorin Ducaru, care a exercitat rolul de şef al Diviziei pentru Riscuri de Securitate Emergente.

Sursa: AGERPRES

Fișă biografică a lui Mircea Geoană, realizată de jurnaliștii de la Agerpres

La 17 iulie 2019, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a decis să-l numească pe Mircea Geoană în funcţia de adjunct al secretarului general, informează un comunicat postat pe site-ul NATO.

Politicianul şi diplomatul Mircea-Dan Geoană s-a născut la Bucureşti, la 14 iulie 1958, conform site-ului senat.ro.

A absolvit cursurile Facultăţii de Mecanică, din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti. În perioada 1983-1990 a lucrat ca inginer la Trustul Energomontaj din Bucureşti. În 1987, s-a înscris la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti.

A intrat în corpul diplomatic în 1990, fiind repartizat ca referent în relaţia României cu Franţa. Un an an mai târziu, a fost numit director al Departamentului de Afaceri Europene, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

În 1992, a absolvit un curs de perfecţionare la prestigioasa „L’Ecole Nationale d’Administration de Paris”. În 1999, a absolvit cursurile Harvard Business School – Program de dezvoltare managerială a Grupului Băncii Mondiale.

Din 2005, are un doctorat în economie mondială (A.S.E. Bucureşti).

A devenit director general al Direcţiei Generale pentru Asia, America Latină, Orientul Mijlociu şi Africa din cadrul MAE, iar în 1994 a absolvit cursul despre instituţii democratice al NATO. În 1995, a fost numit director al Direcţiei Generale pentru Europa, America de Nord, America Latină, Asia, Africa şi Orientul Mijlociu. În perioada 1993-1995, Mircea Geoană a fost şi purtător de cuvânt al MAE.

În februarie 1996, a fost numit ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României la Washington, fiind cel mai tânăr ambasador al corpului diplomatic român.

În decembrie 2000, Mircea Geoană a fost desemnat ministru al Afacerilor Externe, funcţie deţinută până în decembrie 2004. În calitate de ministru de externe Mircea Geoană a coordonat, în 2001, preşedinţia în exerciţiu a OSCE.

Pentru câteva luni, în 2004, el a asigurat din partea României preşedinţia Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). În 2005, a îndeplinit mandatul de reprezentant personal al preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru Georgia.

Mircea Geoană a devenit membru al Partidului Social Democrat (PSD) în 2001, ocupând funcţia de vicepreşedinte al acestei formaţiuni (2001-2005).

În anul 2004, a candidat la alegerile pentru Primăria Capitalei, dar a pierdut din primul tur de scrutin în favoarea lui Traian Băsescu.

În 2004, a lansat proiectul-program „România Socială” care propune o viziune inovatoare asupra dezvoltării societăţii româneşti. În acelaşi an, Mircea Geoană a devenit senator de Dolj, preşedinte al Comisiei pentru Politică Externă a Senatului şi membru al Comisiei Parlamentului pentru Integrare Europeană.

A fost ales preşedinte al PSD, la 21 aprilie 2005. La 10 decembrie 2006, a fost reconfirmat în funcţie de Congresul Partidului Social Democrat.

În ianuarie 2006, a fost ales copreşedinte al Comitetului Internaţionalei Socialiste pentru Europa de Sud-Est, funcţie deţinută împreună cu liderul Partidului Socialist Bulgar, Serghei Stanişev.

La 30 noiembrie 2008, în urma alegerilor parlamentare, Mircea Geoană a câştigat cel de-al doilea mandat de senator, în circumscripţia electorală nr. 5 din judeţul Dolj, obţinând 65% din voturile exprimate.

Mircea Geoană a fost ales preşedinte al Senatului la 22 decembrie 2008, el succedând lui Nicolae Văcăroiu la conducerea Camerei superioare a Parlamentului. A fost revocat din funcţie la 23 noiembrie 2011.

Mircea Geoană a candidat, la alegerile din 9 decembrie 2012, pentru Senat, în Colegiul 5 Dăbuleni-Segarcea din Dolj, unul din cele mai mari colegii din ţară, obţinând 46.833 de voturi, un scor de 70,75%. În 2012, a fost preşedinte al Comisiei pentru Politică Externă din Senatul României. În perioada 20 decembrie 2012-7 octombrie 2013 a fost membru în Comisia pentru Afaceri Europene a Senatului României.

În 2013, a devenit preşedinte al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru Aderarea României la spaţiul Schengen. În 2014, a fost membru în Comisia Românilor de Pretutindeni şi Înalt Reprezentant al primului-ministru pentru promovarea proiectelor economice strategice şi de diplomaţie publică.

În mai 2009, Consiliul Naţional al PSD l-a desemnat drept candidatul Partidului Social Democrat la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2009. La 2 octombrie 2009, şi-a anunţat în mod oficial candidatura, în cadrul Congresului PSD, el participând în premieră la cursa prezidenţială. La 21 octombrie 2009, Mircea Geoană şi-a depus oficial la BEC candidatura pentru alegerile prezidenţiale.

Potrivit rezultatelor finale ale alegerilor prezidenţiale din 22 noiembrie 2009, furnizate de Biroul Electoral Central (BEC) la 26 noiembrie 2009, Mircea Geoană, candidat al Alianţei PSD+PC a obţinut în primul tur 31,15% din voturi. Acesta a reuşit să treacă în turul al doilea al prezidenţialelor, contracandidatul său fiind Traian Băsescu (32,44%). Mircea Geoană a pierdut alegerile prezidenţiale în urma celui de-al doilea tur de scrutin din data de 6 decembrie 2009. Potrivit datelor centralizate de BEC, Mircea Geoană, a fost votat de 5.205.760 de alegători, adică 49,66%, în timp ce contracandidatul său, Traian Băsescu, a obţinut 5.275.808 voturi, reprezentând 50,33%.

La 18 februarie 2010, Mircea Geoană şi-a depus candidatura pentru un nou mandat la conducerea Partidului Social Democrat. Acesta a pierdut însă funcţia de preşedinte al PSD, obţinând 781 de voturi la alegerile care au avut loc în cadrul Congresului Extraordinar al partidului, la 20 februarie 2010, în timp ce contracandidatul său, Victor Ponta a avut 856 de voturi.

Biroul Permanent Naţional al PSD a decis prin vot, la 13 decembrie 2010, sancţionarea cu suspendare pentru şase luni din partid a lui Mircea Geoană. La 14 noiembrie 2011, Biroul Permanent Naţional al PSD a decis, în unanimitate, excluderea sa din partid pentru încălcarea statutului partidului, iar câteva zile mai târziu la 22 noiembrie 2011, Comitetul Executiv Naţional al PSD a decis excluderea lui Mircea Geoană din partid.

La 16 martie 2012, Mircea Geoană a lansat o platformă apolitică, numită „România noastră”, cu scopul declarat de „a aduna energiile pozitive din societate pentru o Românie dezvoltată”.

A revenit în PSD în octombrie 2012, unde a rămas până în noiembrie 2014.

În aprilie 2015, Mircea Geoană a lansat Partidul Social Românesc. În decembrie 2017, partidul a organizat un congres în cadrul căruia s-a luat decizia de a se autodesfiinţa.

Din 2006, este fondator şi preşedinte al Institutului Aspen România, membru în board-ul Institutelor Aspen din SUA, Italia şi Germania, potrivit aspeninstitute.org.

Membru fondator al Harvard Club Romania – Republica Moldova, al Ecole Nationale d’Administration şi preşedinte de onoare al Institutului George C. Marshall.

În 2010, a înfiinţat ONG-ul numit „Comitetul Naţional pentru Dezvoltare”, se arată pe pagina oficială de Facebook a CND.

Printre lucrările publicate de Mircea Geoană se numără: „Politica externă a României la începutul secolului XXI” (2005); „America, Europa şi Modernizarea României – Fundamente pentru un proiect românesc de societate” (2006), „Modelul Social Românesc – Calea către o altă Românie” (2008). În noiembrie 2009 a lansat cartea autobiografică intitulată „Încredere”.

Este co-autor al recentului volumul „Open Door: NATO Enlargement and Euro-Atlantic Security in the 1990s”, publicat de Johns Hopkins School of Advanced International Studies şi Brookings Institution Press, arată nato.int.

A fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României”, în grad de Cavaler în decembrie 2000. În octombrie 2002, a fost decorat cu Legiunea de Onoare a Franţei, cea mai înaltă distincţie civilă şi militară a acestei ţări. În 2013, a primit distincţia italiană „Stella della Soliedarita”, potrivit site-ului senat.ro.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Un medic de la centrul de vaccinare Ocna Mureș, adus la audieri la IPJ Alba. Ar fi eliberat adeverințe false de vaccinare

Publicat

Un medic colaborator de la centrul de vaccinare din orașul Ocna Mureș a fost adus joi la sediul IPJ Alba. Reamintim faptul că polițiștii din Alba au efectuat joi dimineața două percheziții domiciliare în județul Cluj, la persoane bănuite că ar fi eliberat adeverințe care atestau, în fals, vaccinarea anti Covid – 19.

Potrivit IPJ Alba, joi dimineața, poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Alba, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, au efectuat două percheziții domiciliare, în județul Cluj, la persoane bănuite de fals informatic. Acestea ar fi accesat o platformă națională de evidență a vaccinărilor și ar fi eliberat adeverințe care atestau, în fals, vaccinarea anti Covid – 19.

Din cercetări a rezultat că, la data de 28 iunie a.c., o persoană ar fi accesat registrul electronic de evidență a vaccinărilor al unui centru din județul Alba și ar fi eliberat, mai multe adeverințe, care atestau, în fals, vaccinarea efectivă la acel centru de vaccinare, a mai multor persoane, care nu au fost vaccinate în locația respectivă.

O persoană a fost condusă la sediul poliției, iar alte 10 persoane vor fi citate, pentru audieri.

Potrivit unor surse, este vorba despre o femeie, medic colaborator la un centru de vaccinare din orașul Ocna Mureș.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Mesajul lui Mircea Hava, către primarii liberali din Alba, înaintea alegerilor din partid: Facem parte din Frăția Primarilor

Publicat

Mircea Hava le-a adresat primarilor liberali din județ un mesaj, în perspectiva alegerilor interne din partid, care au loc vineri. 

Acesta îl are drept contracandidat pe președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel.

Este prima confruntare deschisă dintre cei doi. Fiecare dintre ei se află într-o mini-campanie electorală internă, în care încearcă să atragă de partea lor cât mai mulți primari și delegați pe care aceștia îi controlează, cel puțin teoretic.

Mesajul europarlamentarului Mircea Hava, postat pe contul său de Facebook:

”Eu sunt, pentru fiecare dintre voi, Mircea si am ales să vă vorbesc, întotdeauna, din suflet, nu din cărți.

Nu suntem la finalul unei lupte interne, așa cum unii analiști de tușă au catalogat procesul intern.

Suntem la finalul unei perioade de consultări, în care am discutat cu toții, de la mic la mare, de la simplu membru și până la președinți de organizații și primari.

Chiar dacă în ultimii doi ani am fost la un telefon distanță și în permanentă comunicare, m-am bucurat de toate întâlnirile și reîntâlnirile, față în față, cu oamenii vrednici ai acestui partid, cu aleșii locali, oamenii din administrație și mai ales primarii din aproape toate localitățile județului.

Suntem și vom rămâne un partid ce știe administrație!

Ani de zilele am fost, alături de mulți dintre voi, în Frăția Primarilor, în cercul restrâns al oamenilor care au renunțat la ei ca să se dedice celor de lângă ei, din jurul lor.

Vă spun cu mâna pe inimă că nu a fost ușor, însă a meritat fiecare sacrificiu dacă mă uit la cum s-au schimbat comunitățile noastre.

E cel mai bun CV de afișat, dacă mă întrebați pe mine. Pentru că exact ăsta e rolul primarilor- să închege, să uneasscă și să crească orice comunitate, indiferent că e la Horea, Blaj, Ighiu sau Alba Iulia.

De aceea în campania asta am ales să fiu lângă voi, în comunitățile voastre, nu din fuga mașinii, nu doar vocea de la capătul firului unui telefon fără fir.

V-am ascultat, am dialogat și, zic eu, v-am înțeles pe fiecare. Vă mai zic că există soluții pentru fiecare. Totul e să se vrea.

Așa, pasul imediat următor e să se poată. Putem face din PNL Alba cea mai puternică organizație din țară!

E în alegerea fiecăruia dintre noi să facem asta. Să aveți în frunte un om care vă știe baiurile dar vă cunoaște și forța.

Un om care se poate lupta pentru voi și care poate sta cu spatele drept și capul sus în fața oricui, de la București până la Bruxelles.

În ce mă privește, sunt și vă voi fi alături, din Bruxelles sau Alba Iulia, așa cum am fost mereu, pentru că nici timpul și nici distanța nu pot schimba fibra morală ori caracterul.
PNL Alba va merge înainte, unit!

Suntem și vom rămâne același partid al primarilor, aflat în slujba cetățeanului și a comunităților.

Dumnezeu să ne dea gîndul bun si puterea de a păstra ce am câștigat cu toții! Decizia pe care o vom lua mâine poate fi una singură: mergem înainte,o singură tabără, a PNL, împreună!”

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul electronic de sănătate al pacienților, operațional din noiembrie 2021. Datele medicale ale persoanelor, anonimizate

Publicat

După nouă ani de discuţii, proceduri şi o mulţime de bani cheltuiţi CNAS anunță că dosarul electronic de sănătate va putea fi accesat la începutul lunii noiembrie.

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate spune că se lucrează încă la anonimizarea datelor, după ce Curtea Constituţională a decis în urmă cu doi ani că implementarea iniţială încalcă regulile GDPR.

Adrian Gheorghe, şeful CNAS la ProTv: ″Se implementează propriu zis la nivel tehnic procedura prin care pe de o parte orice cetăţean îşi poate anonimiza datele – ele rămân dar nu vor putea fi legate de persoana respectivă – respectiv procedura de ieşire din anonimizare″⁣.

A fost necesar acest lucru după ce, în 2019, Curtea Constituţională a precizat că documentul virtual nu respectă regulile GDPR. Practic, datele medicale ale pacientului, date cu carater personal, nu puteau fi protejate.

Chiar un raport al Minsterului Sănătăţii arată în urmă cu 2 ani că nu există serviciu de mentență pentru dosarul electronic, iar securitatea platformei nu putea fi asigurată.

Dosarul electronic de sănătate conţine toate info medicale ale unei persoane: de pildă grupa de sânge şi rh-ul, alergiile, bolile cronice.

Sunt cuprinse inclusiv internările şi ultimele prescripţii pe numele pacientului. S-a dorit implemetarea lui pentru a se scăpa de toată maculatura cuprinsă într un dosar fizic.

Modificările tehnice care se fac acum vor permite şi vizualizarea cu uşurinţă a acestor informaţii.

″Datele medicale vor rămâne la nivel de statistică în ansamblul sitemului însă nu va mai putea fi accesate la nivel individual.

Sunt foarte multe filtre așa încât cine doreşte să anonimizeze să înţeleagă ce se întâmplă”.

Despre dosarul electronic de sănătate se vorbeşte din 2012 iar în noiembrie 2016 a devenit obligatoriu.

Medicii s-au plâns în permanență că nu funcționează, iar din 2019 proiectul a fost oprit după ce Curtea Constituțională a constatat că platforma încalcă GDPR și că securitatea datelor pacienților sunt în pericol.

În prezent sunt peste 13 milioane de dosare medicale virtuale. Proiectul a costat 81,7 milioane lei iar banii au venit din fonduri europene.

Ce este Dosarul de Sănătate al Pacienților

Obligația deschiderii dosarului revine medicilor de familie și unităților sanitare. Potrivit prevederilor legale, furnizorii de servicii medicale sunt obligați să transmită date către DES.

Dosarul de sănătate pentru un pacient se constituie la prima trimitere a unui document medical de către un medic în sistemul DES. Practic, la transmiterea unui prim document medical, se verifică dacă pentru CNP-ul acelui pacient există deja generat un dosar de sănătate.

Dacă nu există, se vor interoga bazele de date SIUI (Sistemul Informatic Unic Integrat) și SIPE (Sistemul Informatic Prescripția Electronică) pentru CNP-ul respectiv, se vor extrage date istorice, iar datele din dosar vor fi consolidate pe baza acestor informații și a celor cuprinse în documentul medical transmis de medic.

Interogarea pentru date istorice se produce numai la crearea dosarului, urmând ca acesta să fie apoi alimentat cu date prin transmiterea de documente medicale.

Dosarul de sănătate se constituie și atunci când pacientul nu reclamă o problemă de sănătate ci dorește doar eliberarea unei așa-zise matrici de securitate (un formular tipărit destinat accesului în sistem) de la medic iar medicul o generează, o imprimă și o înmânează pacientului.

Din data de 12 noiembrie, toţi furnizorii de servicii medicale – medici, laboratoare, spitale publice şi private, furnizori de îngrijiri la domiciliu şi aşa mai departe, inclusiv cei care nu au contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate – sunt obligaţi prin lege să folosească sistemul dosarului electronic de sănătate.

Dosarul electronic de sănătate este ultima verigă a informatizării sistemului sanitar, după implementarea sistemului informatic unic integrat (SIUI), a sistemului reţetei electronice şi a cardului naţional de sănătate.

Proiectul dosarului electronic de sănătate (DES) a fost demarat în anul 2012 şi a fost pus în funcţiune în anul 2014, cu o investiţie de 81,7 milioane lei, finanţată din fonduri europene.

Abia din 12 noiembrie 2016, toţi furnizorii de servicii medicale – medici, laboratoare, spitale publice şi private, furnizori de îngrijiri la domiciliu şi aşa mai departe, inclusiv cei care nu au contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate, – sunt obligaţi prin lege să folosească sistemul dosarului electronic de sănătate.

Dosarul electronic de sănătate conţine într-o formă standardizată toate informaţiile relevante despre starea de sănătate a pacientului: de la alergii şi intoleranţe, proteze şi alte dispozitive medicale interne, transplanturi, istoricul de boli/diagnostice, boli transmisibile, intervenţii, proceduri şi rezultatele analizelor făcute de pacient de-a lungul timpului, imunizări, boli ereditare, care au fost cauzele decesului membrilor familiei sale (părinţi şi fraţi), care sunt bolile de care suferă (au suferit) membrii familiei sale (părinţi şi fraţi), şi aşa mai departe.

Toţi românii vor avea dosar electronic de sănătate, fie că sunt sau nu asiguraţi, minori sau adulţi. Peste 13 milioane de persoane au deja dosare electronice de sănătate, potrivit informaţiilor comunicate de CNAS

Cum vă veți putea conecta la portalul DES

Orice pacient se poate conecta la Portalul DES de la orice calculator cu conexiune la internet, accesând adresa www.des-cnas.ro, selectând butonul ”Accesați DES” și urmând instrucțiunile pentru pacienți afișate pe pagină.

Există două posibilități de autentificare. Prima este aceea cu un card de sănătate. Această modalitate de autentificare este accesibilă pacienților care au în posesie cardul de sănătate și au acces la un cititor de carduri.

Pacientul va selecta opțiunea ”Autentificare cu card de sănătate”, va introduce cardul de sănătate în cititor, iar apoi codul PIN aferent cardului.

A doua variantă presupune conectarea cu ajutorul CNP sau CID (Cod Identificare Asigurați) și matrice de securitate.

Această modalitate alternativă de autentificare se poate folosi doar după constituirea dosarului de sănătate de către un medic și înmânarea matricei de securitate către pacient.

Se va introduce în portalul DES CNP-ul sau codul CID și se va acționa butonul.

În pagina nou deschisă, se va introduce codul de 3 caractere de pe poziția cerută de portal din matricea de securitate, precum și parola personală aleasă la momentul înregistrării contului.

La prima autentificare în portal a unui pacient, acesta va fi îndrumat să își definească o parolă.

Matricea de securitate poate fi obținută de la orice medic. În timpul consultației se poate solicita medicului generarea și tipărirea unei matrici de securitate.

Pacientul îi va prezenta medicului un document de identitate, iar după tipărirea matricei va semna de primire. De asemenea, ulterior primei autentificări în portal, pacientul poate să își genereze singur o matrice, în cazul în care dorește sau a pierdut-o pe cea primită de la medic, prin accesarea butonului ”Nu pot accesa contul meu” , iar aplicația va deschide pagina de recuperare parolă sau matrice, în care se va alege fișa Regenerare matrice, unde se vor urma instrucțiunile afișate.

Matricea este un tabel cu opt coloane, opt linii. In fiecare căsuță se găsește câte un cod format din trei cifre și/sau litere care trebuie comunicat medicului. După epuizarea tuturor celor 64 de coduri, se emite o nouă matrice.

În cazul vizitelor repetate la același medic, DES va cere mereu poziții diferite din matricea de securitate pentru confirmarea prezenței pacientului. Pozițiile introduse o dată se consideră a fi consumate.

După consumarea tuturor celor 64 de poziții va fi necesară regenerarea matricei de securitate pentru acel pacient.

Ce conține DES

Dosarul electronic de sănătate conţine într-o formă standardizată şi securizată toate informaţiile relevante despre starea de sănătate a pacientului: de la alergii şi intoleranţe, proteze şi alte dispozitive medicale interne, transplanturi, istoricul de boli/diagnostice, boli transmisibile, intervenţii şi proceduri suferite de-a lungul timpului, rezultatele analizelor făcute de pacient de-a lungul timpului, imunizări, dacă are boli ereditare în familie, care au fost cauzele decesului membrilor familiei sale (părinţi şi fraţi), care sunt bolile de care suferă (au suferit) membrii familiei sale (părinţi şi fraţi) şi aşa mai departe.

Toţi românii trebuie să aibă DES, fie că sunt sau nu asiguraţi, minori sau adulţi.

După ce medicul de familie îi va constitui dosarul electronic de sănătate, pacientul se va putea autentifica în sistemul dosarului cu CNP-ul pentru a avea acces online la propriul dosar, ca să vadă, în timp real, orice modificare şi accesare făcute în dosarul său de sănătate, şi implicit, toate serviciile medicale pe care le-a primit.

Concret, după ce i se va constitui dosarul electronic de sănătate, pacientul va acces direct şi transparent la toate serviciile de care a beneficiat la medicul de familie, în spitale publice şi private, în laboratoare şi la orice alt furnizor de servicii medicale.

De exemplu, pacientul va vedea, în timp real, în portalul dosarului electronic ce tratament i-a fost administrat în timpul unui episod de spitalizare, la ce investigaţii şi intervenţii a fost supus.

Practic, toate deciziile medicale care îl vizează sunt înregistrate în dosarul său electronic de sănătate – cu oră, dată şi parafa medicului. Pacientul are acces oricând la toate aceste informaţii, în mod nemijlocit şi transparent.

Dosarul de sănătate este organizat pe cinci secţiuni

Acestea sunt:

Sumar pentru situaţii de urgenţă

; Această secţiune conţine date medicale vitale despre pacient, esenţiale medicilor în situaţii de urgenţă.

Medicii pot avea acces liber doar la secţiunea „Sumarul de Urgenţă” unde pot accesa informaţii care îi ajută în cazul unei urgenţe medicale, astfel încât să poată avea o privire de ansamblu asupra stării dumneavoastră de sănătate.

În această secţiune sunt cuprinse informaţii despre: alergii şi intoleranţe, proteze şi alte dispozitive medicale interne, transplanturi; proceduri medicale relevante pentru urgenţă, existenţa unei fistule arterio-venoase; boli cronice; boli hematologice relevante pentru urgenţe medicale; boli transmisibile relevante pentru urgenţe medicale; tratamente curente; internări recente.

În cazul unei urgenţe medicale, medicul curant poate lua cele mai bune decizii în timpul cel mai scurt, datorită accesului la informaţiile enumerate mai sus.

Toate informaţiile din această secţiune sunt colectate în deplină siguranţă iar accesarea lor este reglementată şi monitorizată foarte strict.

Astfel că, orice accesare şi modificare apărută în secţiunea „sumarul de urgenţă” sunt însoţite de data, ora şi parafa doctorului care a accesat sumarul de urgenţă.

Istoric medical al pacientului

Această secţiune va conţine informaţii despre alergii şi intoleranţe diagnosticate; boli cronice diagnosticate; istoricul de boli/diagnostice (altele decât alergii şi boli cronice); intervenţii şi proceduri efectuate; servicii medicale primite; imunizări; tratament medicamentos acordat în cadrul unor studii clinice.

Accesarea informaţiilor din secţiunea ”istoric medical” permite medicului curant să ia cele mai bune decizii în privinţa sănătăţii și să pune diagnosticul corect mai rapid.

Această secţiune va fi permanent actualizată cu toate date medicale şi în deplină siguranță.

Urmând procedurile de autentificare, puteţi consulta oricând dosarul medical personal sau al propriei familii, de la orice dispozitiv conectat la Internet pentru a avea acces la informaţiile din această secţiune.

Secţiunea antecedente declarate de pacient

Această secţiune conţine informaţii referitoare la dieta, odihna, efortul fizic depus zilnic de pacient, dar şi despre consumul de alcool, tutun, cafeină sau droguri.

În această secţiune medicul va înregistra răspunsurile pacientului la următoarele întrebări: dacă are boli ereditare în familie, care au fost cauzele decesului membrilor familiei sale (părinţi şi fraţi), care sunt bolile de care suferă (au suferit) membrii familiei sale (părinţi şi fraţi).

În cazul femeilor, dosarul electronic va stoca informaţii despre evoluţia sarcinilor, a naşterilor avute, despre avorturi, prima menstruaţie, menopauză.

Pentru copii, părinţii vor declara ce greutate au avut la naştere, ce scor Apgar au primit (nota sănătății la naștere – n.red.), cum au fost născuţi (naştere naturală sau prin cezariană).

Secţiunea documente medicale

Această secţiune conţine următoarele tipuri de documente medicale electronice, preluate într-o formă standardizată: fişa de observaţie clinică generală pentru spitalizare continuă, fişa de observaţie clinică generală pentru spitalizare de zi – prezentare vizită, fişa de consultaţie medic spacialist, fişă de consultaţie medic de familie, trimiteri pentru investigaţii clinice, trimiteri pentru investigaţii paraclinice, recomandări pentru îngrijiri la domiciliu, recomandări pentru dispozitive medicale, reţete prescrise de medici, reţete eliberate de farmacii.

Secţiunea date personale

În această secţiune sunt stocate informaţii privind: numele, prenumele, data naşterii, CID, sex, vârsta, grupa de sânge a pacientului.

Cine poate consulta dosarul pacientului

Dosarul unui pacient poate fi consultat în totalitate de către acel pacient și de către reprezentanții săi legali care pot fi introduși în sistem de un medic.

Sumarul și informațiile pentru urgență pot fi consultate de către orice medic autentificat cu un certificat autorizat.

Dacă pacientul a configurat drepturile de accesare ale propriului dosar și a acordat drept de acces anumitor medici sau anumitor categorii de medici, aceștia îi vor putea accesa dosarul conform politicilor de securitate selectate de pacient.

De asemenea, în prezența pacientului orice medic îi poate accesa acestuia dosarul după confirmarea acordului pacientului (prin prezentarea cardului de sănătate sau a poziției solicitate din matricea de securitate a pacientului).

În cele mai multe cazuri este necesar ca pacientul să fie prezent pentru ca medicul să poată consulta întregul său dosar de sănătate. Când pacientul nu este prezent, un medic îi poate consulta în totalitate dosarul de sănătate dacă anterior acel pacient i-a acordat drept de acces pe baza parafei.

De asemenea, dacă pacientul a configurat drepturile de accesare ale propriului dosar și a acordat drept de acces anumitor categorii de medici, aceștia îi vor putea accesa dosarul conform politicilor de securitate selectate de pacient.

Politicile de securitate la care poate adera un pacient

-Accesarea dosarul electronic de sănătate de către medicul de familie fără a fi necesară prezenţa pacientului sau împuternicitului

-Accesarea dosarul electronic de sănătate de către medicul specialist care are în evidenţă bolnavul cronic fără a fi necesară prezenţa pacientului sau împuternicitului

-Accesarea trimiterilor emise pentru o specialitate de către medici specialişti având acea specialitate fără a fi necesară prezenţa pacientului sau împuternicitului

-Accesarea dosarul electronic de sănătate de către orice medic din spital in timpul internării fără a fi necesară prezenţa pacientului sau împuternicitului.

Sumarul și informațiile de urgență pot fi consultate de către orice medic cu un certificat autorizat, chiar și fără ca pacientul să fie prezent.

Prin legislație, medicii sunt obligați să păstreze confidențialitatea datelor medicale ale pacienților.

În prezența pacientului orice medic îi poate accesa acestuia întregul dosar după confirmarea acordului pacientului (prin prezentarea cardului de sănătate sau a poziției solicitate din matricea de securitate a pacientului).

Sumarul și informațiile de urgență pot fi consultate de către orice medic cu un certificat autorizat, chiar și fără ca pacientul să fie prezent.

Pot fi trecute sub tăcere bolile?

Dar ce se întâmplă dacă pacientul are boli pe care nu dorește să le declare (inclusiv boli psihice)?

Informațiile medicale afișate în dosarul de sănătate al unui pacient nu pot fi modificate sau ascunse de către acesta, fiind preluate direct din documente medicale transmise în sistemul DES de către medici.

Dar poate pacientul adăuga documente medicale la dosar? Pacientul nu poate adăuga nici un fel de documente medicale la dosar.

Doar medicii pot transmite documente medicale, semnate cu un certificat digital calificat. Totodată pacientul nu poate șterge documente medicale din dosar.

Doar medicii pot anula (nu șterge) documentele medicale introduse de ei, pe baza semnăturii cu un certificat autorizat.

De asemenea, doar medicii pot modifica documentele medicale introduse de ei, pe baza semnăturii cu un certificat autorizat. Un medic nu poate modifica sau anula documentele medicale la care nu a participat (ca autor sau ca semnatar al documentului inițial).

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Ziar apropiat Guvernului de la Budapesta: Unul din cele mai importante oraşe miniere din vechea Ungarie a devenit sit UNESCO

Publicat

Oficiosul guvernamental Magyar Nemzet publică un nou articol cu mesaje cu substrat revizionist pe tema Roșia Montană.

”Unul din cele mai importante oraşe miniere din vechea Ungarie a devenit un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO”, titrează publicația maghiară, care încheie articolul cu următorul mesaj: ”Să salvăm şi Roşia Montană maghiară!”, scrie G4Media.ro

Nu este prima ieșire controversată din partea oficiosului de la Budapesta.

Publicația pro-guvernamentală Magyar Nemzet a scris, într-un text semnat de Attila D. Balázs publicat pe 26 iulie, că speră ca ”cele 300 tone de aur şi 1.600 tone argint vor rămâne în pământul natal” și precizează că rezerva de aur a Ungariei este în acest moment de 94,5 tone.

Publicația se mai întreabă și ”de când aparţine Roşia Montană de România?”

Pasaje din articolul din ziarul maghiar:

UNESCO a decis: Aşezarea transilvăneană situată deasupra unei comori imense de metale preţioase, Roşia Montană, a devenit parte a Patrimoniului Mondial.

Organizaţia nu a avut o sarcină uşoară: În acest oraş minier, cu câţiva ani în urmă experţii UNESCO erau încă consideraţi drept persoane nedorite dacă au îndrăznit să meargă acolo pentru a „măsura” patrimonul cultural şi natural.

În schimb, în noua situaţie creată va reveni un rol major şi Ungariei, deoarece trebuie să prezinte lumii bogata moştenire maghiară a Roşiei Montane.

În mijlocul anilor 2000, mulţi şi-au dat seama, datorită filmului documentar unguresc, intitulat „Noul Eldorado”, realizat de Tibor Kocsis, că după Primul Război Mondial, Ungaria nu a pierdut odată cu Transilvania Grădina Zânelor, ci şi o multitudine de mine de aur.

Ungaria nu şi-a exprimat degeaba dezaprobarea faţă de deschiderea minei de la Roşia Montană chiar de la începutul demersurilor dubioase întreprinse în această direcţie, pe lângă faptul că nu a întârziat să apară nici valul de proteste ale unor ONG-uri din străinătate care, în ciuda succeselor lor mai mari sau mai puţin mari, s-au lovit de ziduri.

Cazul privind protecţia mediului s-a transformat după un timp într-un caz de „mare român” care vedea din trecut doar daci şi, desigur, romani, cu toate că dacă ne uităm la întâietate, mai întâi agatârşii înrudiţi cu sciţii au domnit aici, în Roşia Montană, cu mult înainte de formarea provinciei Dacia.

Herodot a scris despre aceşti primi locuitori, care trăiau paşnic, că erau „plin de aur”. Desigur, Bucureştiul nu prea vrea să audă despre sciţii din Transilvania, aşa cum nu vrea să audă nici de regii români de origine cumană, chiar dacă ADN-ul lor a fost un factor revelator de ani de zile.

În Roşia Montană antică este suficient să facem o plimbare pe străzi sau să vizităm bisericile romano-catolice, reformate şi unitariene, şi, desigur, cimitirele noastre, pentru ca numele maghiare (şi germane) să ne privească precum o imagine a trecutului nostru în instantanee.

Abia putem auzi cuvinte în limba maghiară pe stradă, deşi se poate deduce cu uşurinţă din sunetul numelor de familie că mulţi s-au angajat pe calea românizării, cu toate că în urmă cu 110 ani nu a fost înregistrată nici jumătate din populaţie care număra trei mii de suflete.

Şi la Roşia Montană, care aparţinea Regatului Ungar, şi în minele numite după regele Matthias, Sf. Ştefan şi Árpád, câmpul de aur a fost exploatat fără utilizarea cianurii.

Acestea sunt fapte, iar această perioadă maghiară trebuie prezentată în detaliu şi la faţa locului, deoarece în marea febră a Patrimoniului Mondial, Roşia Montană, situată doar la patru ore de actuala frontieră ungară, va fi transformată într-o aşezare sterilă, antică, românească, unde nu va avea loc nici trecutul maghiar, nici prezentarea profesională a amintirilor artistice şi arhitecturale maghiare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate