Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Motivele pentru care Alba Iulia a fost eliminată din competiția pentru Capitală Europeană a Culturii 2021. Rezultatele raportului


Publicat

cetatea alba carolinaRaportul privind evaluarea dosarelor de participare în faza de preselecție a competiției pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 a fost publicat de comisia internațională responsabilă de selecția candidaturilor. Membrii juriului au notat performanțele orașului Alba Iulia însă au depunctat unele aspecte, printre care lipsa instituțiilor culturale permanente și bugetul prea mic pentru un proiect atât de complex.

Reamintim faptul că Alba Iulia nu a intrat pe lista scurtă pentru selecţia finală în vederea acordării titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021. În urma audierilor din perioada 7-10 decembrie a celor 14 candidaţi în cursa pentru obţinerea prestigiosului titlu, au fost selectate municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Baia Mare. Aceste municipalităţi au prezentat concepte de organizare a unor evenimente care au fost considerate mai relevante de către juriu.

Comisia care a analizat dosarele orașelor candidate și a elaborat raportul a fost formată din 12 experți independenți, dintre care 10 desemnați de către instituțiile și organismele Uniunii Europene, iar doi de către Ministerul român al Culturii.

Citește și Alba Iulia a pierdut şansa la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. Alte patru oraşe au intrat pe lista scurtă pentru selecţia finală

În timpul prezentării, juriul internațional a înțeles că strategia culturală și proiectul ECOC ( European Capitals of Culture – Capitală Culturală Europeană) au fost dezvoltate în același timp pentru a asigura consistența. De asemenea a fost notată evoluția recentă impresionantă, respectiv utilizarea spațiului public ca o etapă pentru evenimente și evenimente culturale în special festivaluri în aer liber, mai ales în Cetatea Alba Carolina. Acestea au format elementul central al programul. Mai mult, juriul a notat existența unei intenții de a revigora cartierele orașului din afara Cetății prin investirea într-o cartografiere a resurselor și în inițiative culturale de mici dimensiuni. În cele din urmă, din cauza absenței unei infrastructuri culturale, unele clădiri, în special site-uri industriale, de asemenea, ar putea fi renovate pentru locuri culturale”, se mai precizează în raport.

Juriul internațional responsabil de selecția candidaturilor a considerat că o strategie culturală ar trebui să acopere obiective mai ample și pe un termen mai lung decât proiectul Capitală Culturală Europeană. De asemenea, au fost neclare ambițiile specifice ale programului, comparativ cu un simplu program de evenimente culturale îmbunătățit.

„Accentul pe festival arată proiectul Capitală Culturală Europeană mai degrabă ca pe un loc de întâlnire pentru consumul cultural, decât un spațiu de dezvoltare al artiștilor și industriilor creative și culturale din oraș. Propunerea alocării unor sume relativ mari la capitolul marketing (26% din cheltuielile de program, dar cu un accent internațional limitat) a întărit această percepție a juriului”, se precizează în raport.

Viitorul plan de dezvoltare urbană a fost apreciat de membrii juriului, însă aceștia și-ar fi dorit să vadă în același timp o strategie de dezvoltare și construcție a capacității unor organizații și proiecte artistice, culturale și creative durabile în aceste spații, dat fiind faptul că în dosarul de candidatură lipsesc instituțiile culturale permanente. Juriul mai notează faptul că un plan de consolidare al acestor capacități ar fi putut fi dezvoltat cu ajutorul investițiilor de cheltuieli de capital.

Raportul arată că dimensiunea europeană a fost subevaluată, fiind identificat un dezechilibru între producțiile artiștilor care ar urma să fie aduse și crearea de parteneriate durabile pentru dezvoltarea de conținut nou. „Programul propus centrat pe performanță cu accent puțin pe creație și inovare; nu ar întruni cerințele criteriului privind creșterea în rândul cetățenilor a nivelului de conștientizare și de înțelegere a diversității culturilor din Europa. A fost de asemenea un dezechilibru între artele spectacolului în comparație cu alte forme de artă. Implicarea comunității locale a fost de asemenea subdezvoltată. Juriul a fost dezamăgit să vădă că proiectele care implică cetățenii romani au fost clasificate în cadrul dimensiunii europene, mai degrabă decât în calitate de cetățeni ai orașului, se mai precizează în raport.

În plus, conceptul de Alba Iulia ca „simbol al Unirii” (în România și în Europa) nu a propus o narațiune concretă nouă, cu legături și valori comune specifice.

De asemenea, potrivit raportului, procesul de implicare a comunității, inclusiv în sectorul cultural existent, nu a fost clar.

Intenția de a aduce alte comunități etnice înapoi în oraș nu a fost însoțită de un program concret sau o strategie clară. Totodată, propunerea privind organizarea nu a fost clară, în special legătura și ierarhiile între coordonare, concepție și implementare / producție cât și între politic și executiv.

Juriul a avut îndoieli cu privire la structura de management propusă în dosarul proiectului. Nu a fost destul de clar modul în care vor fi împărțite responsabilitățile dar și independența fundației care va avea grijă de managementul proiectului, totodată guvernarea fundației în ceea ce privește autoritățile locale ridicând întrebări.

Membrii comisiei au avut îndoieli și cu privire la conectarea proiectului cu ceea ce înseamnă de fapt o Capitală Culturală Europeană.

În ceea ce privește bugetul, juriul a considerat că bugetul propus (n.r. – 13,6 milioane de euro) este prea mic pentru un proiect atât de complex și de mare și ar fi puțin probabil să aibă un impact la nivel european.

În general, juriul a considerat că oferta a fost potrivită pentru obiectivul strategic al orașului de a oferi o gamă largă de spații artistice pentru spectacole, atât pentru beneficiul local cât și cel turistic. „Programul de dezvoltare urbană și a dezvolatrea abordării Festival merită să continue”, se mai transmite în raport.

Citește și Lista scurtă pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, contestată de cinci oraşe. Reclamă vicii de procedură şi solicită reluarea selecţiei

Vezi aici raportul complet (în limba engleză).



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. Adrian

    marți, 02.02.2016 at 16:56

    Pai cum sa fii capitala europeana cand nu ai un Teatru in oras unde sa poata sa vina trupe de teatru sau opera. Nu ai o sala polivalenta unde sa tii concerte, spectacole, competitii….
    Bine ca avem pavaje, borduri, sensuri giratorii, parcari…toate facute la niste preturi foarte mari.
    Si sa nu uit: ati vazutcce mizerie si noroi sunt pe drumurile din oras zilele acestea de parca am fi intr-un sat de la tara ….

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Comunicat Beniamin Todosiu (USR – PLUS): Județul Alba va primi sume importante din bugetul de stat pentru investiții

Publicat

Beniamin Todosiu, deputat USR PLUS de Alba, anunță că în bugetul de stat pentru acest an sunt incluse sume importante pentru investiții în județ. Amintește de continuarea lucrărilor la Autostrada Sebeș-Turda, bani pentru heliport și construirea unui pasaj în Blaj, pentru spitalele din Cîmpeni și Abrud și pentru Palatul Principilor din Alba Iulia.

”Parlamentul României a început dezbaterile pe bugetul de stat propus pentru acest an de Guvern, în proiect fiind incluse sume importante pentru județul Alba.

Bugetul pentru 2021 este configurat cu responsabilitate, fiind axat pe susținerea investițiilor și pregătirea economiei românești pentru a putea face față provocărilor și șocurilor viitoare, generate de pandemie. Este astfel un buget al relansării economice, robust, echilibrat și realist.

Pentru județul Alba, noul buget înseamnă sume importante pentru susținerea unor investiții prioritare, cum ar fi asigurarea sumelor necesare finalizării Autostrăzii Sebeș – Turda, cel mai important proiect de infrastructură din zonă.

Alba Iulia va primi din bugetul de stat 16 milioane de lei pentru proiectul de conservare, restaurare și valorificare durabilă a ansamblului Palatului Principilor. Consiliul Județean Alba va primi 1,5 milioane de lei pentru construirea unui heliport, investiție importantă pentru sistemul de sănătate, deoarece heliportul va fi folosit de elicopterele SMURD. De asemenea, orașele Abrud și Câmpeni vor primi fiecare câte 500.000 de lei pentru investiții în cele două spitale orășenești pe care le administrează. Și municipiul Blaj va primi 7 milioane de lei pentru construirea unui pasaj.

Sperăm ca Parlamentul României să aprobe cât mai repede legea bugetului de stat pentru anul 2021, astfel încât administrațiile locale să își poată aproba propriile bugete cu importanță majoră pentru fiecare comunitate.

Proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creștere economică de 4,3% prevăzută pentru anul 2021, cu un vârf în anul 2023 de 5% și un ritm mediu anual de 4,9% pe întreg orizontul 2022-2024, mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul țărilor UE (4,2% la nivelul zonei euro și 4,1% pe total UE, estimată pentru anul 2021, conform prognozei de toamnă a UE).  În condițiile unui cadru internațional și intern dificil, marcat de criza pandemică, România are o viziune de politici fiscale și bugetare care să permită recuperarea contracției economice din anul 2020 și să potențeze și să mențină creșterea economică la un nivel de peste 4% pe orizontul de referință,  fiind conștientă că  trebuie să utilizeze toate pârghiile pentru a pregăti economia să facă față unor eventuale șocuri viitoare.

Din păcate, Pandemia de Covid-19 ce a marcat anul 2020 a provocat o recesiune bruscă și profundă în întreaga lume, punând la încercare sistemele de sănătate și de protecție socială, societățile și economiile, modul în care trăim și colaborăm. În aceste condiții, conform prognozei de toamnă, economia Zonei Euro va înregistra o contracție de 7,8% în 2020, și se estimează o creștere de 4,2 % în 2021 și de 3% în 2022. Conform previziunilor, economia UE s-a contractat cu 7,4 % în 2020,  fiind preconizată o creștere de 4,1 % în 2021 și de 3 % în 2022. Perspectivele de redresare sunt neuniforme de la țară la țară, în funcție de răspândirea virusului, strictețea măsurilor de sănătate publică adoptate pentru a-l ține sub control, compoziția sectorială a economiilor naționale și forța răspunsurilor politice naționale. Având în vedere aceste previziuni, țările europene sunt sfătuite să adopte bugete realiste și robuste, astfel încât să poată face față oricăror șocuri economice, care ar putea fi generate de pandemie”, transmite Beniamin Todosiu, deputat USR PLUS de Alba, într-un comunicat.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Tânăr din comuna Noșlac, după gratii, pentru conducere fără permis. Cât va sta la închisoare

Publicat

inchisoare

Un tânăr de 23 de ani din comuna Noșlac a ajuns după gratii, fiind condamnat la închisoare pentru conducere fără permis. Instanța a decis, în cazul său, 8 luni de închisoare.

Potrivit IPJ Alba, miercuri, 25 februarie 2021, polițiștii din Noșlac l-au depistat și reținut pe un tânăr de 23 de ani din comuna Noșlac, posesor al unui mandat de executare a pedepsei închisorii emis de către Judecătoria Aiud.

Tânărul a fost condamnat la executarea unei pedepse privative de libertate de 8 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere fără permis.

Condamnatul a fost depus la Penitenciarul Aiud în vederea executării pedepsei.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Bărbat din Alba, amendat de polițiști după ce nu a respectat măsura carantinării. Ce sancțiune a primit

Publicat

politie, IPJ, masina politie

Un bărbat de 30 de ani, din comuna Bucerdea Grânoasă, a fost amendat cu 5.000 de lei din cauza faptului că nu a respectat măsura carantinării. 

Potrivit reprezentaților IPJ Alba, polițiștii secției 5 Poliție Rurală Blaj l-au depistat pe un bărbat de 30 de ani, din comuna Bucerdea Grânoasă, care nu a respectat măsura carantinării și a părăsit locația unde ar fi trebuit să se afla pentru următoarele două săptămâni, ca urmare a faptului că s-a întors din Franța.

A fost sancționat contravențional, cu amendă în valoare de 5.000 de lei, în conformitate cu prevederile Legii 55/2020.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Încă trei centre de vaccinare anti COVID se vor deschide în județul Alba. Unde sunt și ce vaccin vor folosi

Publicat

În județul Alba se vor deschide, de la 1 martie 2021, alte trei centre de vaccinare anti-COVID-19. 

Potrivit directorului DSP Alba, Alexandru Sinea, în fiecare centru va funcționa un flux de vaccinare cu o capacitate de 60 de vaccinări pe zi, astfel:

1 flux la Ocna Mureș (Sala de Sport a Școlii Gimnaziale ”Lucian Blaga”, str. 9 Mai nr. 2);

1 flux la Teiuș (Sala de sport, str. Clujului nr. 80)

și

1 flux la Zlatna (Cantina Liceului Corneliu Medrea, str. Tudor Vladimirescu nr. 14)

Potrivit precizărilor Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), înscrierile în platforma națională pentru programări în vederea vaccinării la cele 3 noi centre vor putea fi făcute începând de sâmbătă, 27 februarie.

În cele 3 centre imunizările vor fi realizate cu vaccin marca Pfizer și se adresează persoanelor vulnerabile care fac parte din Etapa a II-a, respectiv persoane cu boli cronice, cu vârsta peste 65 de ani și persoane cu dizabilități.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate