Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Motivele pentru care Alba Iulia a fost eliminată din competiția pentru Capitală Europeană a Culturii 2021. Rezultatele raportului

Publicat

cetatea alba carolina Raportul privind evaluarea dosarelor de participare în faza de preselecție a competiției pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 a fost publicat de comisia internațională responsabilă de selecția candidaturilor. Membrii juriului au notat performanțele orașului Alba Iulia însă au depunctat unele aspecte, printre care lipsa instituțiilor culturale permanente și bugetul prea mic pentru un proiect atât de complex.

Reamintim faptul că Alba Iulia nu a intrat pe lista scurtă pentru selecţia finală în vederea acordării titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021. În urma audierilor din perioada 7-10 decembrie a celor 14 candidaţi în cursa pentru obţinerea prestigiosului titlu, au fost selectate municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Baia Mare. Aceste municipalităţi au prezentat concepte de organizare a unor evenimente care au fost considerate mai relevante de către juriu.

Comisia care a analizat dosarele orașelor candidate și a elaborat raportul a fost formată din 12 experți independenți, dintre care 10 desemnați de către instituțiile și organismele Uniunii Europene, iar doi de către Ministerul român al Culturii.

Citește și Alba Iulia a pierdut şansa la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. Alte patru oraşe au intrat pe lista scurtă pentru selecţia finală

În timpul prezentării, juriul internațional a înțeles că strategia culturală și proiectul ECOC ( European Capitals of Culture – Capitală Culturală Europeană) au fost dezvoltate în același timp pentru a asigura consistența. De asemenea a fost notată evoluția recentă impresionantă, respectiv utilizarea spațiului public ca o etapă pentru evenimente și evenimente culturale în special festivaluri în aer liber, mai ales în Cetatea Alba Carolina. Acestea au format elementul central al programul. Mai mult, juriul a notat existența unei intenții de a revigora cartierele orașului din afara Cetății prin investirea într-o cartografiere a resurselor și în inițiative culturale de mici dimensiuni. În cele din urmă, din cauza absenței unei infrastructuri culturale, unele clădiri, în special site-uri industriale, de asemenea, ar putea fi renovate pentru locuri culturale”, se mai precizează în raport.

Juriul internațional responsabil de selecția candidaturilor a considerat că o strategie culturală ar trebui să acopere obiective mai ample și pe un termen mai lung decât proiectul Capitală Culturală Europeană. De asemenea, au fost neclare ambițiile specifice ale programului, comparativ cu un simplu program de evenimente culturale îmbunătățit.

„Accentul pe festival arată proiectul Capitală Culturală Europeană mai degrabă ca pe un loc de întâlnire pentru consumul cultural, decât un spațiu de dezvoltare al artiștilor și industriilor creative și culturale din oraș. Propunerea alocării unor sume relativ mari la capitolul marketing (26% din cheltuielile de program, dar cu un accent internațional limitat) a întărit această percepție a juriului”, se precizează în raport.

Viitorul plan de dezvoltare urbană a fost apreciat de membrii juriului, însă aceștia și-ar fi dorit să vadă în același timp o strategie de dezvoltare și construcție a capacității unor organizații și proiecte artistice, culturale și creative durabile în aceste spații, dat fiind faptul că în dosarul de candidatură lipsesc instituțiile culturale permanente. Juriul mai notează faptul că un plan de consolidare al acestor capacități ar fi putut fi dezvoltat cu ajutorul investițiilor de cheltuieli de capital.

Raportul arată că dimensiunea europeană a fost subevaluată, fiind identificat un dezechilibru între producțiile artiștilor care ar urma să fie aduse și crearea de parteneriate durabile pentru dezvoltarea de conținut nou. „Programul propus centrat pe performanță cu accent puțin pe creație și inovare; nu ar întruni cerințele criteriului privind creșterea în rândul cetățenilor a nivelului de conștientizare și de înțelegere a diversității culturilor din Europa. A fost de asemenea un dezechilibru între artele spectacolului în comparație cu alte forme de artă. Implicarea comunității locale a fost de asemenea subdezvoltată. Juriul a fost dezamăgit să vădă că proiectele care implică cetățenii romani au fost clasificate în cadrul dimensiunii europene, mai degrabă decât în calitate de cetățeni ai orașului, se mai precizează în raport.

În plus, conceptul de Alba Iulia ca „simbol al Unirii” (în România și în Europa) nu a propus o narațiune concretă nouă, cu legături și valori comune specifice.

De asemenea, potrivit raportului, procesul de implicare a comunității, inclusiv în sectorul cultural existent, nu a fost clar.

Intenția de a aduce alte comunități etnice înapoi în oraș nu a fost însoțită de un program concret sau o strategie clară. Totodată, propunerea privind organizarea nu a fost clară, în special legătura și ierarhiile între coordonare, concepție și implementare / producție cât și între politic și executiv.

Juriul a avut îndoieli cu privire la structura de management propusă în dosarul proiectului. Nu a fost destul de clar modul în care vor fi împărțite responsabilitățile dar și independența fundației care va avea grijă de managementul proiectului, totodată guvernarea fundației în ceea ce privește autoritățile locale ridicând întrebări.

Membrii comisiei au avut îndoieli și cu privire la conectarea proiectului cu ceea ce înseamnă de fapt o Capitală Culturală Europeană.

În ceea ce privește bugetul, juriul a considerat că bugetul propus (n.r. – 13,6 milioane de euro) este prea mic pentru un proiect atât de complex și de mare și ar fi puțin probabil să aibă un impact la nivel european.

În general, juriul a considerat că oferta a fost potrivită pentru obiectivul strategic al orașului de a oferi o gamă largă de spații artistice pentru spectacole, atât pentru beneficiul local cât și cel turistic. „Programul de dezvoltare urbană și a dezvolatrea abordării Festival merită să continue”, se mai transmite în raport.

Citește și Lista scurtă pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, contestată de cinci oraşe. Reclamă vicii de procedură şi solicită reluarea selecţiei

Vezi aici raportul complet (în limba engleză).

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Adrian

    marți, 02.02.2016 at 16:56

    Pai cum sa fii capitala europeana cand nu ai un Teatru in oras unde sa poata sa vina trupe de teatru sau opera. Nu ai o sala polivalenta unde sa tii concerte, spectacole, competitii….
    Bine ca avem pavaje, borduri, sensuri giratorii, parcari…toate facute la niste preturi foarte mari.
    Si sa nu uit: ati vazutcce mizerie si noroi sunt pe drumurile din oras zilele acestea de parca am fi intr-un sat de la tara ….

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate



Parteneri: Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro. Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax