Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Noul Cod Silvic, ADOPTAT. Furtul de arbori intră direct sub incidență penală, iar mașinile cu lemn ilegal pot fi confiscate


Publicat

Parlamentul a adoptat Noul Cod Silvic. Ministrul Mediului: Furtul de arbori va intra direct sub incidență penală, indiferent de prejudiciu, iar camioanele sau TIR-urile cu care sunt transportați arborii tăiați ilegal vor putea fi confiscate.

Actul normativ va intra în vigoare după promulgare. Costel Alexe, ministrul Mediului a arătat într-o postare publicată pe Facebook că amendamentele din noul Cod Silvic fac referire la următoarele modificări:

  • furtul de arbori va intra direct sub incidență penală, indiferent de prejudiciu;
  • camioanele sau tirurile cu care sunt transportați arborii tăiați ilegal vor putea fi confiscate;
  • tăierile la ras vor fi interzise în rezervațiile naturale;
  • avizul de transport va deveni obligatoriu și pentru: rumeguș, biomasă, coaja arborilor și orice rest de lemn;
  • lemnul va fi comercializat ca lemn fasonat;
  • sumele destinate pazei suprafețelor de pădure sub 30 de ha vor crește cu peste 30%;
  • evaluarea de mediu pentru amenajamentele silvice care se suprapun cu ariile naturale protejate va deveni obligatorie;
  • accesul la terenurile agricole va fi permis proprietarilor și din drumurile forestiere;
  • accesul cetățenilor în pădure va fi permis pentru recreere, inclusiv cu bicicleta.

Ministrul a mai spus că implementarea noului SUMAL se află pe ultima sută de metri, adică la „achiziția sistemului de monitorizare cu hărți satelitare, demararea studiului științific pentru identificarea și punerea sub protecție a 40.000 de ha de păduri virgine și întărirea capacității gărzilor forestiere”.

Vezi și: VIDEO INVESTIGAȚIE RECORDER: Pe urmele hoților de lemn. Cum funcționează sistemul de șpăgi care decimează pădurile României

SUMAL este un proiect privind un sistem informatic de urmărire a materialelor lemnoase rezultate din exploatarea pădurilor din România.

Sursa: Biziday

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

1 octombrie, Ziua internațională a cafelei. De la caprele dansatoare, la legătura cu viața intelectuală

Publicat

Ziua internaţională a cafelei este marcată, în fiecare an, la 1 octombrie, fiind dedicată cafelei şi iubitorilor acestei savuroase băuturi, dar şi milioanelor de oameni implicaţi în lungul proces de producere a acesteia, de la fermieri la specialiştii în prăjirea cafelei şi de la cei care o prepară la proprietarii magazinelor de cafea, potrivit www.internationalcoffeeday.org.

La ibric, filtru sau espresor, cu sau fără caimac, dulce sau amară, din Marele Bazar din Istanbul, până la cafenelele cochete din Roma sau Paris, din Orientul Mijlociu și până în Groenlanda, cafeaua este astăzi consumată pe toate continentele, într-o mare varietate de rețete și este cea mai îndrăgită băutură din lume.

Istoria cafelei

Legenda spune cum Kaldi, un tânăr pastor de capre din Etiopia secolului al IX-lea, a descoperit efectele energizante ale cafelei când și-a văzut caprele sărind atât de frenetic încât păreau că dansează. Pastorul a făcut legatura între comportamentul neobișnuit al caprelor și faptul că mâncaseră niște fructe roșii dintr-un mic arbust, notează Historia.

Kaldi a povestit întâmplarea starețului unei mănăstiri, iar acesta a venit cu ideea de a prăji și fierbe apoi fructele roșii, pentru a face o băutură. A aruncat fructele în foc și atunci a fost pentru prima dată când aroma inconfundabilă a ceea ce numim astăzi cafea a invadat aerul nopții. Boabele prăjite au fost măcinate și dizolvate în apă fierbinte: așa s-a făcut prima ceașcă de cafea din lume.

O altă poveste spune că, de fapt, cafeaua a fost descoperită pentru prima dată de un șeic pe nume Omar, discipol al misticii sufiste. Aflat în exil, Omar, care era renumit pentru capacitatea sa de a vindeca bolnavii prin rugăciune, a locuit într-o peștera. Flămând fiind, într-o zi Omar a găsit niște fructe roșii pe care a vrut să le mănânce, dar i s-au părut amare. Le-a prăjit, dar asta le-a făcut și mai tari. În cele din urmă, a încercat să le fiarbă, rezultând un lichid maroniu parfumat care, într-o clipă, i-a oferit o energie nefirească, ce i-a permis să rămână treaz zile întregi.

Descoperirea lui a avut un asemenea succes, încât i s-a permis să se întoarca acasă, în orașul Mocha, unde a fost ridicat la rangul de sfânt, în timp ce cafeaua a început să se răspândească în întreaga lume arabă.

Oricum ar fi fost, cele mai timpurii dovezi credibile despre cultivarea plantei de cafea și utilizarea boabelor pentru consum apar în mănăstirile sufite din Yemen, la mijlocul secolului al XV-lea. Călugării foloseau băutura pentru a-și prelungi timpul de devoțiune. De asemenea, era recunoscută ca un inhibitor al apetitului în perioadele de post. De aici, traducerile manuscrisului lui Al-Jaziri urmăresc drumul cafelei din Yemen spre celebrele Mecca și Medina, iar mai apoi spre cosmopolitele orașe orientale Cairo, Bagdad, Damasc, Alep, Constantinopol și Istanbul.

În 1511 apare prima interdicție a consumului de cafea. Imamul conservator al curții teologice din Mecca incriminează efectele energizante ale băuturii. În 1524, Suleiman I ridică prohibiția, permițând răspândirea cafelei spre restul Orientului Mijlociu și al Imperiului Otoman.

Până în secolul al XVI-lea, cafeaua devenise o băutură foarte populară în Persia, Egipt, Siria și Turcia, reputația sa fiind sporită de mii de pelerini care vizitau în fiecare an orașul sfânt, Mecca.

Din Orientul Mijlociu, popularitatea cafelei s-a răspândit curând prin Balcani, Italia și apoi în restul Europei – spre Est, până în Indonezia și apoi spre Vest, până în America.

Se pare că prima stație europeană a cafelei a fost insula Malta, care pe atunci nu era considerată parte a Europei, unde a ajuns odată cu sclavii musulmani, care deja o cunoșteau și o consumau.

Cafeaua a devenit treptat o forță atât de puternică, încât a schimbat societatea. Deși băutura preparată și consumată acasă, cafeaua era servită și în cafenelele publice (qahveh khaneh), apărute în sate și orașe din Orientul Mijlociu și din estul Africii.

În aceste cafenele oamenii mergeau să socializeze. Cafeaua și conversația au fost completate apoi cu tot felul de alte forme de divertisment: spectacole muzicale, dans, partide de șah și, cel mai important, bârfe, certuri și discuții despre noutățile zilei.

Curând, cafenelele și-au primit supra-numele de „școli ale celor întelepți”, locul în care oamenii mergeau când voiau să afle ce se mai întâmplă în lume. Așa s-a stabilit prima legătură dintre cafea și viața intelectuală.

Ziua internațională a cafelei

Ziua internaţională a cafelei marchează şi momentul în care toţi cei implicaţi în procesul de producere a cafelei – de la fermier şi până la consumator – trebuie să se concentreze pe o serie de activităţi de îmbunătăţire continuă pentru un viitor al cafelei. Există şapte etape în procesul de realizare a cafelei, pornind de la boaba de cafea şi până la lichidul revigorant din ceaşcă: culegerea boabelor de cafea, apoi, spălarea, uscarea, separarea boabelor în funcţie de mărime şi calitate, prăjirea acestora, degustarea cafelei propriu-zise (cupping coffe) pentru evaluarea profilului de aromă al acesteia în funcţie de dulceaţă, aciditate, senzaţia produsă în cavitatea bucală, echilibru şi aromă, şi în cele din urmă, savurarea unei cafele. Pentru fiecare dintre aceste etape există persoane special instruite, fiecare cu propria sa expertiză, care joacă un rol extrem de important în producerea cafelei.

Cafeaua se confruntă, în prezent, cu o problemă dramatică, întrucât preţurile pe care producătorii le primesc sunt cu peste 30% sub media ultimilor zece ani, ameninţând mediul de viaţă al fermierilor şi al familiilor lor.

În 2020, criza preţurilor cafelei a fost agravată de pandemia de COVID-19 şi, ca atare, există nu numai o ameninţare serioasă privind mijloacele de trai ale fermierilor de cafea de astăzi, ci şi un risc dramatic al viitorului cafelei, cu un număr tot mai mare de tineri din fermele producătoare de cafea care pleacă din „afacerea familiei” către alte zone şi locuri de muncă pe care le consideră progresiste şi mai profitabile pentru viitorul lor. Mai mult, femeile antreprenoare au fost afectate în mod disproporţionat de aceste provocări, în special în ţările producătoare.

Ziua internaţională a cafelei va servi, în acest an, drept platformă pentru lansarea unui program – „Coffee’s Next Generation” – care va sprijini tinerii antreprenori selectaţi din sectorul cafelei pentru a-şi dezvolta şi extinde proiectele inovatoare şi orientate spre impact. Programul intenţionează să ofere combinaţia justificată de sprijin financiar adecvat cu dezvoltarea şi formarea competenţelor, pentru a asigura sustenabilitatea şi extinderea întreprinderilor inovatoare conduse de tineri în sectorul cafelei. Investiţia în tineri va genera atât soluţii inovatoare, cât şi durabile pentru sectorul cafelei dar şi pentru cei care lucrează în cadrul acestuia, contribuind în acelaşi timp la un impact pozitiv asupra comunităţilor locale. În plus, va reduce lipsa de implicare a tinerilor în cultivarea cafelei, consolidând şi promovând contribuţia tinerilor la dezvoltarea durabilă a sectorului.

Organizaţia Internaţională a Cafelei (OIC) doreşte să evidenţieze din nou, cum a făcut-o şi în anii trecuţi, situaţia dificilă a fermierilor, ameninţarea cu care se confruntă în ceea ce priveşte mijloacele lor de trai şi necesitatea de a lua măsuri colective. În timp ce preţul unei ceşti de cafea în cafeneaua locală nu a fost niciodată mai mare, suma pe care agricultorii o plătesc pentru boabele pe care le produc este la un nivel minim. Fermierii nu câştigă suficient pentru a-şi asigura cele necesare traiului de zi cu zi pentru ei şi pentru familiile lor şi ar putea fi nevoiţi să se oprească cu totul din activitatea lor iar ceaşca de cafea, pe care o savurăm cu toţii, să fie astfel pusă în pericol.

Comunitatea globală a cafelei se reuneşte pentru a aborda această problemă, fiind nevoie de ajutorul tuturor, de la producători şi specialişti în prăjirea boabelor de cafea, la autorităţi guvernamentale şi bancare şi la publicul iubitor de cafea; comunitatea se reuneşte, de asemenea, să semneze #coffeepledge, susţinând, astfel, un venit real pentru fermierii producători de cafea, potrivit www.internationalcoffeeday.org. Anul acesta există o misiune colectivă, şi anume aceea de a ajuta producătorii de cafea din întreaga lume să primească un venit corect, pe măsura muncii depuse, în vederea asigurării unui trai decent.

Prima Zi internaţională a cafelei dedicată atât producătorilor, cât şi iubitorilor de cafea, a fost marcată la 1 octombrie 2015, şi a coincis cu cea de-a 115-a sesiune a Consiliului Internaţional al Cafelei (ICC) şi cu primul Forum global al cafelei (GCF), desfăşurat în cadrul Expo Milano (1 mai-31 oct. 2015), un eveniment la care au participat peste 150 de state, potrivit www.internationalcoffeeday.org. Decizia privind stabilirea unei zile internaţionale dedicate cafelei a fost luată de statele membre ale OIC, în martie 2014.

Organizaţia Internaţională a Cafelei a fost înfiinţată în 1963, la Londra, sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite, deoarece cafeaua verde neprăjită avea o mare importanţă economică şi era una dintre cele mai tranzacţionate mărfuri agricole din lume. OIC administrează Acordul internaţional privind cafeaua (ICA), un instrument important în ceea ce priveşte dezvoltarea cooperării. Primul Acord a intrat în vigoare în 1962 pentru o perioadă de cinci ani. Alte acorduri au fost semnate în 1968, 1976, 1983, 1994 şi 2001. Cel mai recent Acord a fost adoptat de Consiliu în septembrie 2007 şi a intrat în vigoare la 2 februarie 2011. La data de 4 februarie 2020, Organizaţia Internaţională a Cafelei număra 49 de membri, respectiv 43 de ţări membre exportatoare şi 6 ţări membre importatoare (inclusiv Uniunea Europeană), potrivit www.ico.org.

Etiopia este considerată a fi locul de naştere al arborelui de cafea şi al culturii de cafea. Astăzi, arborele de cafea este cultivat în peste 70 de ţări, în principal în America Latină, Asia de Sud şi Sud-Est, precum şi în Africa, notează site-ul www.umfcv.ro.

sursa: agerpres.ro, umfcv.ro, historia.ro, internationalcoffeeday.org

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Elevii Colegiului Militar din Alba Iulia, confirmați cu COVID-19 la începerea anului școlar, s-au vindecat și s-au întors la ore

Publicat

Elevii Colegiul Naţional Militar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia depistaţi cu COVID-19 cu o zi înainte de începerea anului şcolar s-au vindecat şi s-au reîntors la ore.

Cursurile de la colegiu se desfăşoară pentru toţi liceenii în sistemul clasic, după scenariul verde. Purtătorul de cuvânt al Colegiului, Ioana Popa, a declarat, miercuri, că nu a fost identificat niciun alt caz printre contacţii direcţi ai elevilor care au fost infectați, respectiv colegii de dormitor. Toți cotacții au stat în izolare, informează Agerpres.

Ioana Popa a adăugat că elevii sunt monitorizaţi zilnic şi, în cazul apariţiei a mai mult de trei simptome specifice bolilor de sezon, ei sunt testaţi de către DSP pentru COVID-19.

Chiar cu o zi înainte de începerea şcolii, au fost depistaţi pozitiv trei elevi de clasa a IX-a, din Alba, Maramureş şi Mureş, şi unul de clasa a XII-a, din Bistriţa Năsăud.

Cei patru elevi, care erau asimptomatici, au fost preluaţi de părinţi şi izolaţi acasă până când s-au vindecat.

Contacţii acestora, aproximativ 40 de colegi de dormitor, au fost şi ei în carantină, dar în internatul colegiului.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

2 – 4 octombrie: Noaptea Albă a Galeriilor, la Alba Iulia. PROGRAM la Museikon, Galeria de Artă și Hangar F

Publicat

În perioada 2 – 4 octombrie, în Alba Iulia și alte zece orașe din țară va avea loc Noaptea Albă a Galeriilor 2020. În municipiul Alba Iulia, evenimentul se va desfășura la Museikon, Galeria de Artă și Hangar F. 

Potrivit organizatorilor – Asociația Ephemair – Noaptea Albă a Galeriilor promovează cultura contemporană într-o structură de eveniment care nu are nici o legătură cu comerțul de artă. Noaptea Albă a Galeriilor dorește dezvoltarea unui dialog dintre public și scena culturală din România.

Program:

Galeria de Artă – strada 1 Decembrie 1918, bloc M10

  • 2 – 4 octombrie, 18:00 – 00:00
  • 2 octombrie, ora 18:00 – vernisaj

Artiști: Ana Maria Ariciu, Ana Pantea

Museikon – strada Unirii, nr. 3

 

  • 2 octombrie, 18:00 – 00:00

Expoziție de artă sacră

Hangar F – strada Atelierului, nr. 12

  • 3 – 4 octombrie 2020, 18:00 – 00:00
  • 3 – 4 octombrie – Vernisaj + experiment muzical
  • 4 octombrie – Proiecție filme – Kinedok România

Artiști: Florin Magda, Alex Damian, Ioana Ciolea

Hangar F este un o galerie de artă din Alba Iulia, care pune în lumină experimentarea cu spațiul și propune un dialog sculptural. Echipa din spatele proiectului este formată din Florin Magda, Marius Roșu, Maria Magda și Sorin Magda, iar profilul galeriei se bazează pe pasiunile lor, care includ comunicarea, design-ul și alte forme de expresie vizuală.

sursa: noapteagaleriilor.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Categoriile de persoane care beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 2 ani, extinse. Legea a fost promulgată

Publicat

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea care prevede extinderea categoriilor de persoane care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizare, dacă au locuit cel puţin 30 de ani în unele zone afectate de poluarea remanentă, precum şi pe o rază de 8 km în jurul acestora.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea articolului 65, alineatul 5 din Legea nr. 236/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Este vorba de localităţi afectate din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi preparării minereurilor de uraniu, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate, de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu ori de radiaţii din minereuri radio-active, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/sau de cocs metalurgic, a prelucrării ţiţeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a ţiţeiului parafinos şi neparafinos, a distilării ţiţeiului în vederea producerii păcurii şi a uleiurilor.

Localităţile prevăzute de lege sunt Baia Mare, Călăraşi, Copşa Mică, Drobeta-Turnu-Severin, Slatina, Târgu Mureş, Târnăveni, Turnu Măgurele; precum şi Aninoasa, Baia de Criş, Băiţa, Brad, Călan, Certej, Criscior, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Şoimuş, Teliuc, Uricani, Veţel, Vulcan din judeţul Hunedoara; Abrud, Baia de Arieş, Lupşa, Roşia Montană şi Zlatna din judeţul Alba; Bacău şi Oneşti din judeţul Bacău; Victoria şi Făgăraş din judeţul Braşov; Anina, Armeniş, Ciudanoviţa, Moldova Nouă, Oţelu Roşu şi Reşiţa din judeţul Caraş-Severin; Câmpia Turzii, Dej şi Turda din judeţul Cluj; Galaţi din judeţul Galaţi; Brăneşti, Drăgoteşti, Fărcăşeşti, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopşoru, Rovinari, Urdari şi Turceni din judeţul Gorj; Ciulniţa şi Slobozia din judeţul Ialomiţa; Brazi şi Ploieşti din judeţul Prahova; Iacobeni şi Vatra Dornei din judeţul Suceava; Fârdea, Margina, Nădrag şi Tomeşti din judeţul Timiş; Mina Altân Tepe din judeţul Tulcea; Berbeşti şi Râmnicu Vâlcea din judeţul Vâlcea.

sursa: agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate