Orice persoană fizică sau juridică va putea fi transformată în colaborator SRI, prin lege. România, predată serviciilor secrete

Persoanele fizice și juridice, precum și autoritățile și instituțiile publice vor fi obligate să acorde sprijin SRI la cerere pentru derularea operațiunilor sale și mai mult, vor trebui să păstreze secretul în legătură cu abordarea lor de către agenți.

Practic, prin lege, oricine poate deveni  colaborator al SRI, fie că vrea, fie că nu vrea. Mai mult, pot folosi identități și firme acoperite, iar angajații pot fi urmăriți penal doar în anumite situații speciale. 

Vezi și: Angajații SIE vor putea fi audiați, percheziționați sau reținuți numai de procurori militari ANUME desemnați. Proiect de lege

Prevederile sunt într-un proiect de lege care reglementează funcționarea SRI, aflat în dezbaterea coaliției de guvernare și prezentat pe larg de G4Media.

Proiectul de lege consultat de jurnaliști arată că persoana căreia un angajat al SRI i-a cerut sprijinul este obligată să păstreze secretul ”asupra aspectelor care au făcut obiectul cererii”.

Beneficiarii legali ai serviciilor furnizate de SRI vor răspunde civil, disciplinar sau material pentru prejudiciile cauzate de neluarea măsurilor necesare, în conditiile legii.

Acest lucru elimină o frustrare a serviciilor care fac informări către structurile de stat, care le ignoră. Pe de altă parte, introducerea acestei prevederi îi obligă pe beneficiarii informațiilor (de la autorități naționale la locale) să ia deciziile sugerate de servicii.

Nu sunt totuși clare sancțiunile pentru instituțiile sau autoritățile publice care sunt considerate beneficiari legali.

Proteste împotriva legii

13 ONG-uri au publicat, marți, un text de protest față de prevederile proiectului de lege privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, pe motiv că noile reguli dau puteri sporite SRI și le oferă impunitate ofițerilor de informații.

„Militarizarea rapidă a statului, sub conducerea unui premier trecut mult prea repede din haina de general activ în cea de politician de carieră, și la comanda unui președinte aflat moral tot mai departe de cetățeni, de democrație și de libertate, este o tendință ce ne îngrijorează profund, și solicităm ferm tuturor partidelor politice să o oprească de îndată”, se arată în comunicatul celor 13 ONG-uri, publicat pe site-ul stareademocrației.ro

ONG-urile mai arată că acest proiect de lege a fost precedat de acte normative, adoptate de Guvern și de Parlament, ce au crescut puterile serviciilor de securitate în alte domenii: interceptarea comunicațiilor electronice prin Codul Comunicațiilor (lege declarată parțial neconstituțională de CCR), filtrarea investițiilor străine din țări din afara spațiului comunitar, sau servicii secrete cu un rol central în proiectul de cloud guvernamental, cu acces direct toate datele de trafic.

Ce prevede legea

Art. 23 (1) În vederea exercitării competenţelor şi îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin, Serviciul este autorizat:

b)  să folosească identităţi, documente, indicative, bunuri mobile şi imobile, de acoperire;

g) să acceseze şi să utilizeze informaţiile din baze de date ale altor autorităţi şi instituţii publice, în limitele competenţelor conferite prin lege;

h)  să solicite persoanelor fizice şi juridice, în condiţiile prezentei legi, date, indiferent de forma de stocare a acestora, informaţii şi, după caz, obiecte;

Art. 44 – Serviciul poate avea în coordonare, în raport cu nevoile proprii şi cu respectarea strictă a prevederilor legale, o regie autonomă, precum şi asociaţii cu caracter profesional, social, cultural, sportiv sau recreativ ori umanitar.

Art. 42 – (1) Fondurile băneşti necesare pentru desfăşurarea activităţii Serviciului se asigură de la bugetul de stat şi din alte surse, legal constituite.

(2) În cadrul Serviciului pot fi înfiinţate activităţi finanţate integral din venituri proprii, potrivit legii.

(5) Documentele justificative aferente cheltuielilor operative se clasează sau se distrug în condiţiile stabilite prin ordin al directorului general al Serviciului, după încheierea exerciţiului bugetar şi aprobarea CSAT.

Parlamentul nu mai poate iniția demiterea directorului SRI

În actuala lege în vigoare, șeful SRI poate fi eliberat din funcție doar de către Parlament, în ședința comună a celor două Camere, la propunerea Președintelui României sau a cel puțin o treime din numărul total al deputaților ori al senatorilor.

Or, din noul proiect de lege dispare prevederea legată de eliberarea din funcție de către Parlament, titularul acțiunii fiind președintele țării.

De unde rezultă că este suficient ca propunerea președintelui să fie trimisă Parlamentului, avizată de comisia specială iar condiția de demitere este astfel îndeplinită. 

De asemenea, din proiectul nou dispare posibilitatea ca demiterea șefului SRI să poată fi inițiată de o treime din numărul total al deputaților ori al senatorilor.

Bani la negru, afaceri secrete

Nu în ultimul rând, SRI ar primi dreptul de a-și crea și administra propriile firme („pot fi înfiinţate activităţi finanţate integral din venituri proprii, potrivit legii”) și chiar propria societate civilă („asociaţii cu caracter profesional, social, cultural, sportiv sau recreativ ori umanitar”), totul departe de ochii publicului, și, potențial, chiar și în afara controlului fiscal, pentru că documentele operative privind cheltuielile se casează și se distrug anual, la finalul exercițiului fiscal.

Oricum fondurile pot veni și din orice “alte surse, legal constituite” (sponsorizari, donatii, activități economice).

ONG-urile amintesc că proiectul, aflat în dezbaterea coaliției de guvernare și publicat de G4Media.ro, a fost precedat de acte normative, adoptate de Guvern și de Parlament, ce au crescut puterile serviciilor de securitate în alte domenii:

interceptarea comunicațiilor electronice prin Codul Comunicațiilor (lege declarată parțial neconstituțională de CCR), filtrarea investițiilor străine din țări din afara spațiului comunitar, sau servicii secrete cu un rol central în proiectul de cloud guvernamental, cu acces direct toate datele de trafic.

Conform aceluiași proiect de lege, SRI ar urma să devină autoritate națională în domeniul interceptării comunicațiilor, astfel că viitorul Centru Național pentru Interceptarea Comunicațiilor va funcționa în cadrul SRI.

Cel puțin două decizii anterioare ale Curții Constituționale au declarat în afara Constituției prezența SRI în procedura de urmărire penală, ca autoritate responsabilă cu interceptările”, se arată în comunicat.

Sursă: G4Media.ro

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News