RAPORT ONG: Schweighofer exploatează lemn din parcurile naţionale. Despre aprovizionarea riscantă a Kronospan Sebeș

Compania de prelucrare a lemnului Holzindustrie Schweighofer continuă să se aprovizioneze cu material lemnos provenit din parcurile naţionale ale României, în ultimele 18 luni furnizorii de lemn ai firmei transportând peste 35.000 de metri cubi de lemn provenit din două parcuri naţionale, susţine un raport al Agenţiei americane pentru Investigaţii de Mediu (EIA – Environmental Investigation Agency).

Autorii raportului solicită Guvernului să continue instrumentarea cazului Schweighofer, îmbunătăţirea platformei Inspectorul Pădurii pentru a pune mai multe informaţii la dispoziţia publicului, consolidarea aplicării legii în domeniul tăierilor ilegale şi corupţiei şi oprirea tăierilor comerciale în parcurile naţionale.

Potrivit raportului intitulat „Jaful pădurilor din România”, furnizorii firmei Schweighofer exploatează peste 50 de zone din două parcuri naţionale din nordul României. În ultimul an şi jumătate, arată realizatorii raportului, au fost transportaţi peste 35.000 de metri cubi de lemn din aceste zone.

EIA arată că firma Schweighofer şi-a vândut majoritatea depozitelor proprii şi toate pădurile pe care le deţinea, iar acum este dependentă de depozitele private.

Unul dintre depozitele care furnizează lemn către Schweighofer este compania românească Frasinul, care vinde lemn din patru depozite de lângă parcurile naţionale Rodna şi Călimani. Camioanele firmei Frasinul au transportat cel puţin 6.000 de metri cubi de lemn din aceste parcuri pe parcursul ultimelor 18 luni.

„Firma Frasinul are un istoric în privinţa problemelor cu legea. Patronul acesteia se află sub investigaţia autorităţilor româneşti anticorupţie începând cu anul 2014”, atrag atenţia realizatorii raportului.

Ei amintesc şi de ancheta DIICOT privind modul ilegal de obţinere a lemnului de către Schweighofer, care este acuzată de fraudarea statului cu suma de 25 de milioane de euro.

Potrivit raportului EIA, din Parcul Naţional Călimani, dintr-un singur loc, o companie de exploatare a lemnului care aprovizionează firma austriacă a tăiat peste 4.600 de copaci, mai mulţi decât în orice alt loc dintr-un parc naţional românesc în 2017. De asemenea, importurile de lemn ale companiei Schweighofer în României au crescut la 1,6 milioane de metri cubi, o mare parte din acestea provenind din ţări vecine cu niveluri de corupţie ridicate, printre care Ucraina şi Belarus.

Kronospan și Egger

„Atât Kronospan, cât şi Egger fabrică produse cu un grad mai înalt de procesare decât Schweighofer. Din această cauză, ambele companii procesează mai puţini buşteni decât Schweighofer şi mai puţine dintre camioanele care au fost văzute intrând în fiecare fabrică au fost găsite în sistemul Inspectorul Pădurii. În România, fiecare transport de buşteni sau cherestea trebuie să se înregistreze pentru un aviz oficial de transport – care imediat devine public pe site-ul www.inspectorulpadurii.ro. Şoferii trebuie să înregistreze transporturile de lemn tocat şi alte deșeuri din lemn aferente primelor curse – direct din păduri – însă nu şi dacă vin de la fabrici sau depozite de cherestea.

Aprovizionarea riscantă a Kronospan Sebeș

Realizatorii studiului mai spun că au verificat numerele de înmatriculare ale camioanelor care au intrat în fabricile celor două companii. Pe durata a cinci ore de supraveghere, au fost înregistrate 137 de camioane care au intrat în fabrica Kronospan din Sebeş, dintre acestea 86 erau acoperite, 19 erau încrăcate cu resturi lemnoase, alte 30 erau încărcate cu buşteni întregi. 22 dintre aceste camioane veneau direct de la locurile de încărcare din pături, în timp ce alte opt veneau de la depozite. 18 erau înregistrate ca transportând buşteni pentru lemn de foc, în timp ce alte 12 transportau buşteni cu calitate standard. Cele mai multe dintre camioanele care transportau lemn tocat şi camioanele acoperite nu erau înregistrate.

De asemenea, într-o pădure din care se aproviziona firma Kronospan cu buşteni, lângă locul de încărcare, EIA a descoperit o operaţiune de exploatare forestieră în curs de desfăşurare, unde muncitorii făceau mici defrişări circulare, transformând un rău într-un drum forestier ilegal, pe care târau buştenii pe o distanţă de 700 de metri până la zona de încărcare.

În ceea ce priveşte firma Egger din Rădăuţi, realizatorii raportului au observat 20 de camioane care intrau în fabrică şi niciunul nu era înregistrat în sistemul Inspectorul Pădurii.

EIA a trage atenţia că România rămâne o ţară cu risc ridicat în privinţa tăierilor ilegale de lemn şi cere companiei Schweighofer să stopeze achiziţiile de material lemnos fără deplină trasabilitate până în pădurea de origine, nu doar la punctul de încărcare, iar companiilor Kronospan şi Egger – reanalizarea lanţurilor de aprovizionare şi stabilirea unor termene pentru obţienrea trasabilităţii până cel târziu în 2020. Guvernului japonez, care în prezent se aprovizionează de la Schweighofer, EIA îi solicită să oprească aprovizionarea până în momentul în care compania poate asigura o trasabilitate completă.

De asemenea, realizatorii raportului solicită Guvernului să continue instrumentarea cazului Schweighofer, îmbunătăţirea platformei Inspectorul Pădurii pentru a pune mai multe informaţii la dispoziţia publicului, consolidarea aplicării legii în domeniul tăierilor ilegale şi corupţiei şi oprirea tăierilor comerciale în parcurile naţionale.

Citește AICI raportul complet.

Reacția Romsilva

Lemnul rezultat din lucrările silvice desfăşurate în zonele de conservare durabilă nu provine din tăieri ilegale, ci din lucrări silvice legale şi autorizate, transmite marţi seară Romsilva. Regia a reacţionat, astfel, la raportul Agenţiei americane pentru Investigaţii de Mediu (EIA – Environmental Investigation Agency), care arată că firma prelucrare a lemnului Holzindustrie Schweighofer continuă să se aprovizioneze cu material lemnos provenit din parcurile naţionale ale României, iar în ultimele 18 luni furnizorii de lemn au transportat peste 35.000 de metri cubi de lemn provenit din două parcuri naţionale.

„În urma <investigației> organizației Environmental Investigation Agency, ”Behind the scenes. How log yards hide the destruction of Europe’s ancient forests”, prezentată public marți, într-o conferință de presă, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva face următoarele precizări:

Lemnul rezultat din lucrări silvice din zonele de conservare durabilă a parcurilor naționale sau naturale are o proveniență legală, lucrările silvice fiind în concordanță cu legislația privind ariile naturale protejate, planurile de management și amenajamentele silvice, toate elaborate de specialiști în arii protejate și silvicultură, aprobate de autorități.

Solicitarea organizației respective de a stopa lucrările silvice în zonele de conservare durabilă a parcurilor naționale nu are nicio bază legală și nu se bazează pe nici un studiu.

Toate parcurile naționale și naturale au o zonare internă, zone de protecție strictă și integrală, unde intervenția umană este interzisă, și zone de conservare durabilă, <tampon>, unde legislația prevede foarte clar anumite lucrări silvice.

Spre exemplu, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 12 parcuri naționale cu o suprafață cumulată de 307.406 hectare, din care 115.319 hectare se află în zone de protecție strictă sau integrală, restul aflându-se în zone de conservare durabilă, unde lucrările silvice sunt efectuate cu respectarea legislației și a tuturor normelor silvice, în conformitate cu planurile de management ale parcurilor.

Așadar, lemnul rezultat din lucrări silvice din zonele de conservare durabilă ale Parcului Național Călimani și Parcului Național Munții Rodnei nu provine din tăieri ilegale, ci din lucrări silvice legale și autorizate.

De asemenea, <investigația> conține numeroase date neclare privind pădurile virgine din România, precum ”Carpații României adăposteau odinioară”, fără a se preciza intervalul de timp, sau faptul că două treimi din pădurile virgine ale României ar fi dispărut în ultimul deceniu, citând ”experți în silvicultură” anonimi sau <studii în derulare>.

Lecturarea atentă a acestei <investigației> arată că autorii nu stăpânesc legislația din România și nici cunoștințe privind silvicultura și normele silvice.

Ne exprimăm regretul că unele organizații lansează în spațiul public informații care nu corespund realității, fără a cunoaște legislația și normele silvice din România”, au transmis reprezentanții Romsilva.

Reacția Holzindustrie Schweighofer

Reprezentanții Holzindustrie Schweighofer, unul dintre cei mai importanți procesatori de lemn din Europa, cu trei fabrici de cherestea și două fabrici de panouri din lemn masiv în România, susțin că a fost introdus un plan extins de acțiune pentru o industrie sustenabilă a lemnului încă din ianuarie 2017.

„Din moment ce compania nu efectuează operațiuni de exploatare forestieră, ci cumpără materie primă de la furnizori, scopul companiei este de a se asigura că numai lemnul recoltat în mod legal este achiziționat și prelucrat. În plus, compania și-a luat de bună voie angajamentul de a nu achiziționa lemn din parcurile naționale, chiar dacă exploatarea este permisă în zonele tampon ale acestora. Holzindustrie Schweighofer prelucrează aproximativ 6% din volumul total de lemn recoltat din România. În anul 2017 compania a importat și a achiziționat intracomunitar aproximativ 60% din consumul său intern (Slovacia, Polonia, Republica Cehă, Austria și din alte țări)”, au transmis reprezentanții Holzindustrie Schweighofer într-un comunicat.

Holzindustrie Schweighofer susține că a investit un total de 1 milion de euro într-o arhitectură de securitate, pe care compania o îmbunătățește în mod continuu, în strânsă colaborare cu organizațiile de mediu și celelalte părți interesate.

Sistemul de due diligence pentru livrările de material lemnos direct din pădure și pentru livrările din depozitele de buștean

Sistemul de due diligence al Holzindustrie Schweighofer este eficient atât pentru livrările de material lemnos direct din pădure către fabrici, cât și pentru lemnul care este transportat mai întâi la depozitele de buștean și apoi livrat la fabricile companiei.

Potrivit reprezentanților Holzindustrie Schweighofer, cele mai importante măsuri ale planului de acțiuni sunt următoarele:

• Sistemul Timflow de monitorizare prin GPS – transparență în lanțul de aprovizionare

Toate camioanele care livrează buștean la fabricile de cherestea ale companiei sunt echipate cu un dispozitiv GPS care demonstrează locul exact de încărcare a buștenilor. Datele sunt accesibile publicului pe www.timflow.com.

• Zero lemn din parcurile naționale

Renunțarea la furnizorii care nu respectă politica de achiziții a Holzindustrie Schweighofer

• Politică de ,,deschidere” pentru organizațiile neguvernamentale

În conformitate cu principiul asumat de comunicare transparentă, Holzindustrie Schweighofer a implementat o politică a porților deschise pentru organizațiile non-guvernamentale.

• Training de conformitate și anti-corupție

Pentru angajați, în special pentru cei care se ocupă de achiziții, Holzindustrie Schweighofer organizează în mod regulat training-uri de conformitate și anticorupție.

• O mai bună consultare cu părțile interesate

Holzindustrie Schweighofer și-a intensificat dialogul cu ONG-urile de mediu și ia în serios criticile și sugestiile aduse de acestea.

• Verificarea electronică a cantităților livrate

Holzindustrie Schweighofer folosește un sistem de măsurare electronică 3D pentru a se asigura că toate cantitățile menționate pe documentele de transport corespund cantităților livrate.

Informații despre depozitele de buștean din România

„Depozitele de buștean reprezintă o verigă naturală a lanțului de aprovizionare din industria lemnului. Pentru a putea valorifica superior lemnul, acesta este livrat în primă fază în depozitele de buștean, unde este secționat, sortat și livrat către diverși clienți. Pentru Holzindustrie Schweighofer este important ca în aceste depozite masa lemnoasă provenită din zonele tampon ale parcurilor naționale să nu fie amestecată cu masa lemnoasă pe care compania o acceptă pentru prelucrare”, au mai transmis reprezentanții companiei.

sursa: eia-global.org, digi24.ro