Reforma salarizării bugetare: sporuri de maxim 20% și12 trepte de salarizare. Amânarea ei lasă România fără bani din PNRR

Reforma salarizării bugetare: România nu a primit în 2024 nici un euro de la Uniunea Europeană din cele aproximativ 5 miliarde pe care le-ar fi avut la dispoziție. Motivul este acela că țara noastră este în întârziere cu implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Concret, este vorba despre Legea Salarizării Bugetare care la acest moment ar fi trebuit să se afle într-un stadiu avansat, sau chiar adoptată.

„În momentul în care vom avea absolut toate deciziile legate de Legea Salarizării luate, voi fi prima care vă voi informa. Deocamdată, suntem la prima reformă, cea legată de pensii”, a declarat pentru Europa Liberă ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu.

Este una dintre condițiile importante, dacă România vrea să solicite Comisiei Europene a patra tranșă de bani din PNRR în valoare de 2,7 miliarde de euro.

”Iar Guvernul nu poate depune la Comisia Europeană cererea de plată numărul patru până ce nu primește răspunsul final și banii din tranșa trei de la Comisia Europeană.

Întârzierea din a treia etapă este legată tot de lipsa reformelor asumate de Executiv încă din 2021” scriu jurnaliștii Europei Libere.

Ministerul Muncii a început să lucreze la proiectul de lege încă din 2023, doar că nimeni nu a văzut proiectul până acum.

Sporuri de maxim 20% și o nouă grilă de salarizare pentru bugetari

Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a vorbit totuși despre unele dintre principiile care se vor regăsi în noua lege a salarizării.

„Noi avem angajamente luate pe partea de echitate, pe respectarea coeficienților și reașezare a coeficienților cât mai corect în interiorul familiilor ocupaționale, pe solicitarea de a avea o grilă (n.r. de salarizare) inclusiv pentru administrația publică locală, pe solicitarea de a avea un nivel al sporurilor de maximum 20%”.

O altă prevedere din viitoarea lege va permite acordarea unor prime la stat, în funcție de performanță.

Salariile bugetarilor se vor întinde pe o scară cu 12 trepte, în care cel mai mare salariu îl va avea președintele țării.

De ce se dau bani prin PNRR

După criza economică provocată de pandemia de Covid, în 2022, Uniunea Europeană a decis să acorde statelor membre aproape 650 de miliarde de euro, împrumuturi și granturi (nerambursabile) pentru redresarea companiilor și piețelor.

Cu acești bani, cele 27 de state trebuie să facă investiții și reforme. României i-au fost alocate – după negocieri și renegocieri – aproximativ 27 de miliarde de euro, în zece tranșe.

La mijlocul perioadei de aplicare a programului, după doar două tranșe, România a atras 9,4 miliarde de euro, din care a folosit efectiv 3 miliarde de euro.

Diferența de peste 6 miliarde de euro stă la Banca Națională, din motive pe care politicienii refuză să le explice public, se mai arată în analiza publicației amintite.

Citește și Ce promite noul premier Marcel Ciolacu: salariu minim de 500 de euro, eliminarea pensiilor speciale, reformă în educație

Programul de finanțare se încheie în 2026. România nu a reușit să se țină de jaloanele asumate.

Nici măcar de cele mai simple, cum ar fi reducerea cu 50 % a numirilor interimare/temporare în consiliile de administrație ale companiilor de stat sau reforma RAPPS. Termenul era sfârșitul anului trecut.