România în Cartea Recordurilor. La ce suntem primii în lume. Cinci recorduri mondiale omologate în județul Alba

România se mândrește cu o colecție impresionantă de recorduri – de la sportivi legendari, la artiști, inventatori și comunități întregi. Aceste performanțe arată talentul, rezistența și creativitatea românilor, care continuă să își pună amprenta pe harta lumii.

România a intrat pentru prima dată în Cartea Recordurilor în 1986, iar până astăzi a adunat aproape 85 de recorduri mondiale. În august 2025, ediția în limba română a Guinness World Records a fost lansată oficial la Londra, de ziua „cății recordurilor”. Cartea are coperta galbenă și adună povești impresionante despre performanțele românilor.

România în Guinness Book: Recorduri sportive

• Nadia Comăneci – perfecțiunea de 10: Nadia Comăneci a fost prima gimnastă din lume care a obținut nota 10 la Jocurile Olimpice (1976), primind șapte „perfect 10” și intrând definitiv în istorie.
• Iolanda Balaș – 10 ani de invincibilitate: Campioana de la săritura în înălțime a rămas neînvinsă timp de un deceniu, cu 142 de victorii consecutive.
• Mihaela Melinte – forța ciocanului: Sportiva româncă a realizat cea mai lungă aruncare a ciocanului, stabilind un reper greu de egalat.
• Ghiță Mureșan – uriașul NBA: Cu o înălțime de 2,31 metri, „Big Ghiță” este cel mai înalt jucător din istoria NBA.
• Helmut Duckadam – eroul de la Sevilla: Portarul român a intrat în Guinness după ce a apărat patru penalty-uri consecutive în finala Cupei Campionilor Europeni din 1986.
• Constantina Diță – campioana maratonului la 38 de ani: A câștigat aurul olimpic la Beijing în 2008, devenind cea mai vârstnică maratonistă campioană olimpică.
• Cristina Neagu – regina handbalului: Singura handbalistă din lume recompensată de patru ori cu titlul de „Cea mai bună jucătoare IHF a anului”.
• Lia Manoliu – 6 Jocuri Olimpice consecutive: O prezență istorică în atletism, fiind prima sportivă din lume cu șase participări consecutive la Jocurile Olimpice.
• Octavian Belu și Mariana Bitang – cei mai titrați antrenori. Octavian Belu: 16 medalii olimpice de aur și 279 de medalii în total. Mariana Bitang: 19 medalii olimpice și peste 150 la Mondiale și Europene.

Recorduri individuale și culturale

• Adriana Iliescu – cea mai vârstnică mamă din lume (66 de ani, în 2005).
• Gogu Neagoe – record pentru 246 de caricaturi realizate în doar 6 ore.
• Diana Jipa și Ștefan Doniga – cel mai rapid turneu de concerte pe toate cele 7 continente.

Recorduri colective și arhitecturale

• Palatul Parlamentului – cea mai mare, mai grea și mai scumpă clădire administrativă din lume.
• Hora de la Năsăud – 9.506 persoane în costume populare dansând împreună.
• Cel mai lung meci de baschet – Sibiu, 2007: 80 de ore de joc.
• Cea mai lungă scrisoare pentru Moș Crăciun – Brașov, 2008: 413,8 metri, scrisă de 2.110 copii.
• Cea mai lungă trenă de mireasă – București, 2009: 1.579 metri.
• Cea mai mare dioramă LEGO – peste 1 milion de piese, 46 mp, realizată la Comic Con București 2024.

Județul Alba – Cinci recorduri Guinness, din care trei la Alba Iulia

Județul Alba deține patru recorduri mondiale. Două dintre acestea au fost înregistrate oficial în Cartea Recordurilor Guiness de Alba Iulia. Vezi Povestea celor 4 recorduri mondiale, deținute de județul Alba. La ce suntem primii din lume în Cartea Recordurilor Guiness

2009: Marea Îmbrățișare de la Alba Iulia

Alba Iulia au intrat în Cartea Recordurilor cu cea mai mare „îmbrăţişare de oameni” care a cuprins cetatea istorică din municipiu şi s-a întins pe o distanţă de peste patru kilometri.  În 29 mai 2009 la marea îmbrăţişare de la Alba Iulia au participat 9.758 de oameni, printre care şi preşedintele Traian Băsescu. Guinness World Records a omologat evenimentul ca „Cea mai mare îmbrățișare colectivă din lume”. „Cea mai mare îmbrăţişare” a adunat aproape 10.000 de oameni, care au format un lanț uman în jurul Cetății.

2018: Cea mai mare hartă a României formată din oameni- Alba Iulia

Tot la Alba Iulia, de Centenarul Unirii, în 1 Decembrie 2018 s-a realizat cea mai mare hartă vie a României, formată din mii de elevi și voluntari. A intrat în Cartea Recordurilor.

2009: Cel mai mare număr de oameni care au căutat aur cu șaitrocul, la Roșia Montană

Roșia Montană deține recordul mondial pentru cel mai mare număr de oameni care au căutat aur cu șaitrocul (un instrument arhaic de separat aurul).

În 30 august 2009 peste o sută de localnici, adunaţi pe stadionul din localitate, au căutat aur cu şaitrocul.

Șaitrocul este un vas de lemn, cu fundul curbat, folosit în mod tradițional la separarea aurului din minereul sfărâmat. S-a căutat aur în aluviunile aduse de pe râurile din zonă, în jurul unui jgheab de aproape 50 de metri lungime.

Localnicii au găsit paiete de aur, care au fost apoi trimise pentru analiza la Facultatea de Biologie și Geologie din cadrul Universității “Babeș-Bolyai”.

2007: Cel mai mare balmoș-  record înregistrat la Gârda

Un alt record, de fapt primul înregistrat în județ, a fost dat tot de o localitate din Apuseni: Gârda. Cel mai mare balmoș din lume a fost realizat acolo în 2007.

La Târgul de Turism Arieșeni – Gârda – Scărișoara, moții au preparat cel mai mare balmoş din lume. A avut o greutate de 510 kilograme, peste o jumătate de tonă, fiind inclus în The Book of World Records.

Rețeta balmoșului a presupus cantități uriașe de ingrediente: 443 de kilograme de smântână, de la producătorii locali din Gârda şi Arieşeni, 4,43 kilograme de sare, 35 de kilograme de făină albă şi 55,3 kilograme de mălai.

După ce toate aceste ingrediente au fiert pentru câteva ore, au rămas 500 kg de balmoş tradiţional, adică peste 2.000 de porţii, care au fost împărţite celor prezenţi la Târgul de Turism.

2025- ”Masa care Unește”- Alba Iulia

Record mondial stabilit la Alba Iulia, în 13 septembrie 2025: cea mai lungă masă din materiale reciclabile. Masa care Unește a avut peste 2,7 kilometri, a cuprins aproape în întregime șanțurile Cetății și a reunit peste 10.000 de persoane.