SÂMBĂTA MARE: Ultima zi pentru pregătirea preparatelor tradiţionale de Paște. Tradiţii şi superstiţii

Sâmbăta Mare este ultima zi dedicată pregătirii bucatelor tradiţionale de Paşti. Tot acum, trebuie să ne ocupăm de hainele pe care le vom îmbrăca în noaptea Învierii şi în ziua de Paşti.

Citeşte şi URĂRI DE PAŞTE 2019 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

Astăzi, credincioşii comemorează ziua în care trupul lui Isus Hristos a fost pus în mormânt şi se pregătesc pentru momentul Învierii Lui.

Tradiţia spune că aceasta este ziua în care se sacrifică mielul şi se gătesc bucatele tradiţionale. Este o zi în care nu se doarme, ci se pun la punct ultimele rămăşiţe de dezordine a caselor şi se fac ultimele retuşuri la hainele de Paşti.

Vezi şi PAŞTI 2019: PROGRAMUL liturgic la Catedrala Încoronării din Alba Iulia, în Săptămâna Mare şi slujba de ÎNVIERE

În trecut se obişnuia ca mielul pascal să fie sacrificat în Sâmbăta Mare, iar mâncărurile tradiţionale erau preparate tot în această zi: drobul („guşiţa”), ciorba şi friptura de miel.

Vezi şi Drobul de miel pentru Paște, rețeta tradițională

Tot Sâmbăta se prepară şi Pasca, pâinea care intră în compoziţia „paştilor” primite la biserică după slujba de Înviere. Momentul frământării rituale a pascăi primeşte de multe ori valenţe mistice, prin forma care se dă aluatului (acesta poate trimite la naşterea sau la moartea lui Iisus). Despre acest aluat se crede că are puteri magice, iar din această cauză, gospodinele obişnuiau să „dea” din puterile lui şi gospodăriei: se ungeau pomii cu aluat din acesta, de pe mâinile gospodinelor, pentru a le asigura rodirea, se semăna vegetaţia din grădină în această zi sau se chiar făcea o pască specială pentru animalele din jurul casei (vite etc) pentru un trai sănătos şi prolific.

Vezi şi Rețete de Paște: Cum se prepară pasca, pentru masa tradiţională de sărbători

Înaintea slujbei de Înviere, femeile pregătesc un coş cu mâncare, pe care urmează să îl ducă la biserică pentru a fi sfinţit. În coş se asează un prosop curat, o lumânare albă, ouă roşii, cozonac, pască, drob, zahăr, fâină, ulei, câţiva câţei de usturoi şi o ramură de busuioc, toate acestea acoperite cu cel mai frumos prosop pe care îl au, în semn de preţuire a sărbătorii şi de mândrie personală.

Superstiţii în Sâmbăta Mare:

De Paşti se spune că femeile trebuie să aibă măcar o cămaşă nouă, iar bărbaţii măcar o pălărie.

De luni şi până sâmbătă, în Săptămâna Patimilor, se îmbracă haine de doliu. În ziua de Înviere se schimbă hainele cu altele noi, albe.

În noaptea din Sâmbăta Mare nu se doarme. Se spune că în această noapte, cerurile sunt deschise şi Domnul vede înăuntrul fiinţelor, aşa că dorinţele fiecăruia sunt mai uşor de îndeplinit. Cel mai bun moment pentru formularea năzuinţelor este când bat clopotele de Înviere, acestea se vor împlini şi rezultatul lor va dura tot anul.

Dacă te împiedici în timp ce te îndrepţi către slujba de Înviere, se spune că vei avea un an greu şi plin de încercări.

Ouăle de Paşti apără de ghinioane, iar coaja lor, îngropată în pământ, apără vitele de deochi. Fetele nemăritate, dacă păstrează cojile, grăbesc căsătoria.