Sedii de şcoli şi primării din Alba şi alte judeţe, expuse la valori ridicate ale unui gaz radioactiv ce poate cauza cancer. Concluziile unor cercetători

O echipă de cercetători de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului de la UBB Cluj derulează un proiect care are ca scop dezvoltarea unor sisteme de reducere a expunerii populaţiei la radon, gaz radioactiv considerat a avea un rol important în producerea cancerului bronho-pulmonar, dar şi a leucemiei. Potrivit managerului de proiect, în cadrul cercetărilor, a fost realizată o hartă de risc, fiind descoperite valori mari de radon în cazul sediilor a 180 de şcoli, grădiniţe şi primării din mai multe judeţe, printre care şi din Alba.

Managerul de proiect precizează că s-au înregistrat valori mari de radon în mai multe judeţe, printre care Cluj, Mureş, Alba, Timiş, Suceava.

“Zone se risc sunt toate cele care au peste 300 de Bq/m3 și unde ar trebui făcute măsurători detaliate și ar trebui implementat un protocol riguros de control. (…) S-au identificat niște zone, însă rezultate mai mari de 300 sunt cam în toate județele. (…) Sunt în toate județele variații, în instituții publice am avut surprize ca în aproximativ 180 de școli și grădinițe, primării, pe care le-am monitorizat în aceste campanii să constatăm nivel ridicat, atât în Alba, în mai multe școli și grădinițe, în județul Timiș, în Suceava.

Trebuie implementate niște protocoale, atât pentru expunerea profesională din aceste instituții publice, cât și din mediul subteran, respectiv Peștera Urșilor, care e foarte vizitată și unde un ghid, în sezonul cald, ar trebui să își limiteze circuitele la 12 ore pe lună”, a declarat Alexandra Cucoș-Dinu, manager de proiect, citată de Agerpres.

Rezultate foarte mari s-au determinat și în Peștera Muierii și Peștera Polovragi, precum și în câteva puncte de pe traseele turistice din zonă. În peșteri această concentrație poate ajunge și la 1000-2000 de Bq/m3.

Ce este radonul şi de ce este periculos pentru sănătate

Potrivit smartradon.ro, „la nivel mondial, radonul este unul dintre cei mai investigaţi factori carcinogeni. Impactul carcinogen al radonului şi produşilor săi de dezintegrare este dovedit atât de studiile efectuate în cadrul cohortelor de mineri, cât şi de studiile caz-martor privind expunerea la radonul rezidenţial. În ultimii 25 de ani au fost efectuate 22 de studii majore privind impactul radonului rezidenţial în apariţia cancerului pulmonar, concluzia principală fiind că riscul de a dezvolta cancer pulmonar datorat radonului creşte cu 16 % pe 100 Bq/m3 (Darby et al., 2006). Din aceste motive, radonul este considerat principalul factor, după fumat, responsabil în apariţia cancerului pulmonar (IARC, 1988).

Vezi şi TOATE produsele cancerigene. Lista completă a celor 116 substanţe şi activităţi care sunt considerate că pot cauza cancer

Radonul este un gaz radioactiv prezent pretutindeni, rezultat din dezintegrarea uraniului din roci. Concentraţiile de radon variază în limite foarte largi (de la câteva dezintegrări radioactive pe secundă într-un volum de un metru cub (Bq/m3) în aerul de exterior până la câteva mii sau zeci de mii Bq/m3 în casele amplasate în zone uranifere). OMS recomandǎ prin noile reglementări din anul 2012 o concentraţie de radon inferioară valorii de 100 Bq/m3. Deoarece solul este principala sursă a radonului din locuinţele noastre, se recomandă o monitorizare în special a caselor cu regim de înălțime mic (P+1(2)E), acestea având un contact direct cu solul pe o suprafață mare raportată la înălțimea clădirii. Studiile internaţionale efectuate în acest domeniu au ilustrat faptul că prezența radonului în interiorul spatiilor de locuit variază de la o casă la alta ca urmare a modului diferit de utilizare, a gradului şi tipului de aerisire, specifiul podelei etc”.

Aceeaşi sursă mai precizează că „unul dintre cei mai toxici compuşi organici volatili este formaldehida. Ea este emisă din diverse surse cum ar fi materiale de construcţii, materiale folosite pentru izolaţii (spumă pe bază de uree şi formaldehidă, UFFI), mobilă, pardosele, tapet de perete, materiale celulozice etc., fiind unul dintre cei mai comuni poluanţi ai aerului de interior. Efectele expunerii la formaldehidă sunt dintre cele mai grave şi pot fi asociate cu iritaţii nazale, boli respiratorii cronice, astm bronşic, deficit neuropsihologic, efecte adverse asupra sistemului nervos central şi a sistemului de reproducere (Novac, 2014). Efectul cancerigen a fost demostrat experimental, formaldehida fiind răspunzătoare de cancerul buconazal. Totodată, Institutul Naţional pentru Cancer din SUA stipulează că expunerea îndelungată la formaldehidă creşte riscul leucemiei şi al cancerului de creier.”

Potrivit specialiştilor, în România ar fi 16 judeţe unde nivelul concentraţiei de radon poate produce probleme în locuinţe: Alba, Arad, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sibiu, Sălaj, Satu Mare şi Timiş.

Vezi şi Pericolul din casă: Ce riscuri pentru sănătate ascund materialele de izolare termică din locuinţe

Masuri pentru reducerea concentrației de radon:

– etanşarea fisurilor din podele și ziduri

– mărirea niveului de ventilare prin depresurizare prin conducte și ventilatoare.

– înlăturarea dalelor de granit sau evitarea granitului în casă dacă acesta provine din zone cu depozite de uraniu.

– aerisirea frecventă a camerelor, utilizarea unităţilor de aer condiţionat au un impact puternic în reducerea concentraţiei de radon în interior.

– fundaţia alveolară şi o placă de bază pe fundaţie, din beton de cel puţin 20 de centimetri reduc capacitatea de trecere a radonului din pământ în casă.