Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Sfânta Maria Mare: Cele mai cunoscute mănăstiri din România care poartă hramul Adormirea Maicii Domnului


Publicat

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este, în fiecare an, un bun prilej pentru credincioşii ortodocşi să meargă în pelerinaje la mănăstiri care au acest hram.

Unele locuri au devenit deja adevărate atracţii, zeci de mii de oameni participând la slujbele oficiate cu acest prilej.

Citește și MESAJE de Sfânta Maria 2020. Felicitări pentru prieteni, familie şi cunoscuţi, de ziua numelui

Mănăstirea Nicula – judeţul Cluj

În anul 1326, Nicula era o pădure, în care s-a nevoit pustnicul ortodox Nicolae, cel care împrumută numele său pădurii, satului şi mânăstirii.

„Prima mărturie istorică ce atestă aşezarea monahală este legată de prezenţa unei biserici de lemn, stil maramureşean, cu hramul „Sfânta Treime”, datată 1552.

Vezi și SFÂNTA MARIA: Măsuri speciale la Mănăstirea Nicula. Reguli stricte, monitorizare cu drone, nimeni nu se apropie de icoană

Între 1712-1714 biserica se reînnoieşte, dar va cădea pradă unui incendiu în 1973, fiind înlocuită cu o biserică de lemn, datând din secolul XVII, strămutată aici din cătunul Năsal – Fânaţe”, se arată în istoricul aşezământului monahal publicat pe site-ul manastireanicula.ro.

Citește și MESAJE de Sfânta Maria 2020. Felicitări și urări pentru prieteni, familie şi cunoscuţi, de ziua numelui

Conform aceleiaşi surse, începând cu 15 februarie 1699, Nicula iese din anonimat, devenind unul dintre celebrele locuri alese de Maica Domnului.

Icoana ei, pictată de preotul ortodox Luca din Iclod în anul 1681, avea să plângă timp de 26 de zile, ca o prevestire a tristelor evenimente ce vor avea loc în jurul anului 1700, atât pentru viaţa monahală, cât mai ales pentru întreaga Ortodoxie românească din Transilvania.

Din acest moment Maica Domnului va deveni nădejdea izbăvirii din robie, boli şi nevoi, credincioşii obişnuindu-se a veni în pelerinaj, an de an, pe jos, cu prapuri, cântând: „Am venit Măicuţă să ne mai vedem, să-ţi spunem necazul care-l mai avem!”

Biserica de zid s-a construit în perioada 1875-1879-1905, iar pictura interioară s-a realizat în tempera de prof. Vasile Pascu în 1961.

Iconostasul care o împodobeşte este sculptat în lemn de tei de Samuil Keresteşiu din Tăşnad la 1938 şi are în centru Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Prin forma sa solară, iconostasul este unicat şi de o rară frumuseţe.

Citește și 15 august: Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare. Superstiţii, obiceiuri mai mult sau mai puţin cunoscute, semnificaţii

Mănăstirea Râmeț – județul Alba

Este situată la circa 12km vest de Aiud, 17 km nord-vest de Teiuș și 36 km nord-vest de Alșba Iulia. Mănăstirea este așezată în valea îngustă și stâncoasă săpată de apa Geoagiului în Munții Trascăului, fiind dominată de pereți de calcar ce se ridică de o parte și de alta a văii. Pe lângă mănăstire se strecoară la vale apa Mogoșului.

Așezământul este printre cele mai vechi mănăstiri ortodoxe din Transilvania, după unii autori chiar de la începutul sec XIII , are prima dată certă anul 1376, menționat pe al doilea strat de pictură interioară, aceasta însemnând că biserica a fost zidită cu mult înainte scrie ortodox.ro

Toponimul Râmeț ar deriva de la Eremit=pustnic, concluzia fiind că a fost întemeiată de călugării retrași în sihăstrie la adăpostul stâncilor de aici. În 1506, mănăstirea a fost luată sub ocrotiorea domnitorului Radu Vodă al Þării Romînești, care a primit de la regele Vladislav moșia de la Stremț în ținutul Râmeților.

Făcând parte din domeniul de la Stremț, manastirea a fost ocrotită și îngrijită de familii boierești, proprietare ale domeniului. Sunt cunoscute două distrugeri ale mănăstirii în perioada frământată de lupe ale românilor transilvăneni pentru apărarea ortodoxiei din sec al XVIII-lea. A treia distrugere parțiala a fost în anul  când o parte din așezământ a luat foc. Mănăstirea Râmeț, pe lângă importantul rol religios și național, a avut și un deosebit rol de instruire și cultural.

Vezi și Reguli și condiții la mănăstirile din Alba, de Sfânta Maria. Fără cazare, iar masca de protecție, obligatorie

Mănăstirea Râmeț reprezintă o etapă evoluată a arhitecturii românești în Transilvania ăn care se vede tendința de înlocuire a stilșului gotic și de adaptare a exigențelor cultului ortodox.

Biserica Veche este construită din piatră, în formă de navă dreptunghiulară, cu o boltă cilindrică. În partea de apus care o tindă deasupra căreia este un turn maisiv. Ultima restaurare fiind făcută în anii 1987-1989, cărora li se datorează întregul parament al fațadei.

Are ca hramuri Adormirea Maicii Domnului și Sfinșii Apostoli Petru și Pavel, construită din zid în formă de cruce în anii 1982-1986 este d dimensiuni monumentale. Este compartimentată în altar, naos și pronaos.

Are un pridvor deschis, susținut din stâlpi mari de piatră și cu pardoseală de marmură, ca și biserica.

Acoperișul sete din tabla vopsită maro, cu streașină mare, care protejează pictura din partea superioară a zidurilor. Construcția s-a putut face cu ajutorul mai multor ctitori, a credincioșilor și cu osteneala soborului mănăstirii.

Mănăstirea Oașa – județul Alba

La o distanță de aproape 70 de kilometri de Alba Iulia, pe traseul care duce spre Șureanu, se află Mănăstirea Oașa, o adevărată oază de liniște pentru cei dornici să descopere viața duhovnicească și rugăciunea. Situată pe Valea Frumoasei, la o altitudine de 1350 de metri, între păduri de brad și de molid, pe malul lacului cu același nume, Mănăstirea Oașa este un punct de referință în monahismul românesc.

Vezi și FOTO-VIDEO: Mănăstirea Oașa, o oază de liniște sufletească, cu o priveliște care îți taie respirația

Din locul acesta, priveliștea îți taie respirația. Cât cuprinzi cu privirea se întinde „împărăția sălbăticiunilor” așa cum numea Sadoveanu acești munți care i-au îmblânzit sufletul cu frumusețea lor și l-au făcut să declare că este cel mai frumos loc pe care l-a văzut. În fiecare an, Mănăstirea Oaşa găzduieşte tabere de tineret prin care mii de tineri îl găsesc acolo pe Dumnezeu și se descoperă pe ei înșiși cu ajutorul părinților din mănăstire.

Biserica centrală a Mănăstirii Oașa este închinată Adormirii Maicii Domnului, hram prăznuit în ziua de 15 august. În urmă cu mai bine de nouă ani, pe 27 iulie 2011, Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, a pus piatra de temelie pentru noua biserică a mănăstirii, biserică ce poartă hramul Sfântului Mucenic Pantelimon, hram prăznuit în ziua de 27 iulie.

Mănăstirea Curtea de Argeş – judeţul Argeş

Mănăstirea Curtea de Argeş a fost ctitorită între anii 1512-1517 de Neagoe Basarab. Pictura interioară, realizată de zugravul Dobromir, a fost finalizată în anul 1526, în timpul domniei lui Radu de la Afumaţi.

Între anii 1875-1886, la iniţiativa Regelui Carol I, biserica mănăstirii a intrat într-un amplu proces de restaurare, condus de arhitectul francez André Lecomte du Noüy, discipol al lui Eugène Viollet-le-Duc.

Conform specialiştilor, valoarea istorică a monumentului a fost diminuată în urma lucrărilor de restaurare, prin înlăturarea zidului fortificat din exterior şi prin demolarea vechii clopotniţe.

În anul 1886 a început construirea palatului administrativ din latura de est a complexului. Pe lângă rolul său de reşedinţă episcopală, Mănăstirea Curtea de Argeş a fost şi necropolă domnească, iar mai apoi necropolă regală.

Pronaosul bisericii găzduieşte mormintele principalilor ctitori: Neagoe Basarab (†1521), Doamna Despina (†1554), soţia lui Neagoe Basarab, mormântul Doamnei Stana (†1531), fiica lui Neagoe Basarab şi soţia lui Ştefăniţă Vodă al Moldovei.

Tot în pronaos se află şi piatra de mormânt a voievodului Radu de la Afumaţi (†1529), soţul Doamnei Ruxanda, fiica lui Neagoe Basarab, dar şi mormintele regilor României: Regele Carol I şi Regina Elisabeta, Regele Ferdinand şi Regina Maria, se arată pe doxologia.ro.

Mănăstirea Bistriţa – judeţul Neamţ

Mânăstirea Bistriţa Neamţ este, conform Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, printre cele mai mari din Moldova şi îi are ctitori pe voievozii Muşatini, dintre care primul întemeietor a fost Alexandru cel Bun.

Acesta a ridicat-o în 1402 pe locul unui fost schit, ca necropolă voievodală cu hramul Adormirea Maicii Domnului, pe care-l poartă şi astăzi.

În acelaşi timp cu biserica, ctitorul a ridicat chiliile pentru călugări şi Casa Domnească. Sfântul Voievod Ştefan cel Mare a construit în 1498 clopotniţa şi un frumos paraclis, închinat Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava.

Paraclisul, pictat în tehnica frescă în acelaşi an, este remarcabil din punct de vedere iconografic şi artistic. În 1538 Mănăstirea a fost asediată de turci care i-au distrus zidurile exterioare.

Între 1541 şi 1546 voievodul Petru Rareş a construit un nou turn la intrarea în mănăstire, un paraclis închinat Sfântului Ierarh Nicolae, noi ziduri întărite, chilii, precum şi o Casă Domnească, pe care a pictat-o în interior în tehnica frescă.

Citește și 15 august, Sfânta Maria Mare. Ce NUME se sărbătoresc şi semnificaţiile acestora

Mănăstirea Putna – judeţul Suceava

Mănăstirea Putna a fost construită începând cu 10 iunie 1466 şi s-a sfârşit în anul 1469, sfinţirea bisericii având loc anul următor, în data de 3 septembrie.

Cronicarul Ion Neculce a povestit felul în care a fost ales locul unde a fost ridicată mănăstirea:”Ştefan-Vodă cel Bun, când s-au apucat să facă mănăstirea Putna, au tras cu arcul dintr-un vârfu de munte ce este lângă mănăstire. Şi unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în altariu”.

Marele voievod, Ştefan cel Mare a fost înmormântat, în anul 1504, la Mănăstirea Putna, după ce condus Moldova timp de 47 de ani şi trei luni. El a fost urmat la tron de fiul său Bogdan, cunoscut sub numele lui Bogdan cel Orb.

Mănăstirea Văratic – judeţul Neamţ

Începuturile mănăstiri Văratec sunt legate de numele Bălaşei Herescu (1757-1842), fiica preotului Mihail de la Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” din Iaşi. Aceasta vieţuia ca rasoforă în Schitul Topoliţa din apropiere, cu numele de sora Olimpiada.

Ea a dobândit mai multe terenuri în poiana Văratec, de la marele vistiernic Deleanu şi de la pădurarul Ion Bălănoiu. Sfătuită de stareţul Paisie Velicicovschi de la Mănăstirea Neamţ, care urmărea desfiinţarea schiturilor mici de călugăriţe aflate la marginea oraşelor şi satelor şi concentrarea lor în câteva mănăstiri mai mari, izolate de lume, maica Olimpiada a întemeiat, între anii 1781-1785, o mică sihăstrie în poiana Văratec.

În iunie 1785, Olimpiada, împreună cu duhovnicul Iosif, au început construirea unei biserici de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

Lângă biserică, s-au clădit şi chilii în care s-au stabilit mai multe călugăriţe, fondându-se astfel Schitul Văratec.

Mănăstirea Sâmbăta de Sus – judeţul Braşov

Mănăstirea Sâmbăta de Sus, conform datelor prezentate pe site-ul locaşului, datează din jurul anului 1696, cînd vechea biserică, construită probabil din lemn a fost refăcută în piatră şi cărămidă de domnitorul Constantin Brâncoveanu (1688-1714), menţionat în scrieri drept cel mai vechi dintre ctitorii mânăstirii de la Sâmbăta de Sus.

Întrucât vechea inscripţie din vremea lui Constantin Brâncoveanu a dispărut, nu se cunoaşte prea bine anul ctitoriei, ceea ce a dat naştere la mai multe supoziţii.

În lipsa inscripţiei originale, data construcţiei mănăstirii poate fi dedusă de pe o însemnare făcută pe un Triod, tipărit la Buzău în 1701, unde se specifică: Acest Triod ni s-a dat de pomană de măria sa vodă Io Constantin B. Brâncoveanu voevod mânăstirii din satul măriei sale de la Sâmbăta de Sus, văleat 7209 (=1701).

Este o dată certă, contemporană cu epoca în care s-a construit mânăstirea.

Mănăstirea Tismana – judeţul Gorj

Tradiţia spune că Sfântul Nicodim a primit în vis poruncă de la Maica Domnului să îi ridice mănăstire „la cascade”, aşa că a plecat de pe Sfântul Munte în căutarea acelui loc.

În drumul său spre locul viitoarei Mănăstiri Tismana, Sfântul Nicodim a ridicat mai multe mănăstiri şi schituri (Vratna şi Mănăstiriţa în Serbia; Vodiţa, Gura Motrului, Topolniţa, Vişina, Aninoasa, Tismana în Ţara Românească şi Prislop în Ţara Haţegului).

Mănăstirea Tismana, ctitorită de Sfântul Nicodim cu ajutorul domnitorilor Basarabi Radu I şi fiii săi, Dan I şi Mircea cel Bătrân, ar fi fost sfinţită la 15 august 1377.

Tismana a fost încă de la început o mănăstire bogată, fiind înzestrată de Radu I cu multe sate şi moşii, case, vămi, odoare şi veşminte liturgice, iar de cneazul Lazăr, cu zece sate din Serbia.

Mănăstirea Moisei – judeţul Maramureş

Mânăstirea este citată documentar în anul 1637 ca rezidenţă a Episcopului Dumitru Pop.

Biserica actuală de lemn a fost sfinţită de Mitropolitul Ardealului, Sfântul Ierarh Sava Brancovici, în 1672, când se pun temeliile vieţii mânăstireşti ca metoc al mânăstirii Putna, în prezenta delegaţilor din Moldova, aducători de cărţi şi daruri, dovadă a legăturilor cu mânăstirile bucovinene.

La 1682 egumenul Timotei Braşoveanu a arătat existenţa unor relaţii şi cu Braşovul.

Arhitectura nu e de tip maramureşean, este de proporţii reduse, turn scurt, clopotniţa deasupra pronaosului. Picturile murale sunt vechi, după 1650, finisate parţial la sfinţirea din 1672.

Surse: Facebook, adevărul.ro, wikipedia.org, ortodox.ro

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Amenzi majorate pentru depăşirea tonajului pe drumurile din țară și aruncarea deșeurilor pe marginea șoselelor. PROIECT

Publicat

Mai mulți parlamentari propun majorarea amenzilor în cazul în care vehiculele depășesc masa totală autorizată. De asemenea, aceștia vor să fie aplicate amenzi de până la 30.000 de lei pentru cei care aruncă deșeuri în zona de siguranță a drumurilor. 

În acest sens, la Senat a fost înregistrată în data de 14 aprilie o propunere legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor. Inițiatorii proiectului sunt mai mulți parlamentari de la PNL.

Aceștia propun majorarea cuantumului limitelor amenzilor pentru depășirea masei totale maxime admise, respectiv pentru contravenții grave și foarte grave.

„Prin această propunere de modificare a actului normativ dorim să prevenim degradarea materialului rulant, parte componentă a drumurilor județene.

În momentul de față cântărirea autovehiculelor se efectuează cu sisteme mobile de cântărire aflate în dotarea unităților administrațiilor teritoriale. Pe lângă aceste sisteme de cântărire mobile aflate în dotarea echipelor de control, propunem și implementarea în puncte fixe a unor sisteme dinamice de cântărire care să fie încastrate în suprafețele de rulare ale drumurilor județene, permițând astfel o cântărire automată și fluentă a tututor mijloacelor de transport marfă ce depășesc 8 tone pe axă”, explică parlamentarii, în expunerea de motive.

Astfel, pentru depășirea masei totale admise sau depășirea masei totale autorizate prin AST, se modifică limitele amenzilor după cum urmează:

Contravenții minore:

  • până la 5%, inclusiv – de la 1.500 lei la 1.800 lei, dacă depășirea se constată din documentele de transport

La constatarea masei totale prin cântărire nu se aplică tarife suplimentare, nu se eliberează AST și nu se aplică sancțiuni contravenționale dacă masa totală maximă admisă sau masa totală autorizată prin AST este depășită cu cel mult 5%.

Contravenții grave:

  • cu mai mult de 5%, dar nu mai mult de 10% – de la 6.000 lei la 8.000 lei
  • cu mai mult de 10%, dar nu mai mult de 20% – de la 10.000 lei la 12.000 lei

Contravenții foarte grave:

  • cu mai mult de 20%, dar nu mai mult de 25% – de la 12.000 lei la 15.000 lei
  • cu mai mult de 25% – de la 15.000 lei la 20.000 lei

Potrivit proiectului, refuzul de a supune vehiculul verificării prin cântărire și/sau măsurare a dimensiunilor, refuzul de însoți vehiculul personalului cu atribuții de control în vederea cântăririi și/sau măsurării dimensiunilor transportului, precum și refuzul de a prezenta personalului cu atribuții de control documentele privind transportul, se va sancționa cu amendă de la 10.000 la 20.000, aplicată conducătorului auto.

De asemenea, aruncarea și depozitarea deșeurilor în zona de siguranță a drumurilor și podurilor și aruncarea și depozitarea deșeurilor în locurile de parcare, oprire și staționare, altele decât cele provenite din oprirea/staționarea participanților la trafic în locurile de parcare, oprire și staționare ar urma să fie sancționată cu amendă de la 10.000 de lei la 30.000 de lei, aplicată persoanei fizice sau juridice.

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

Investiții în infrastructura rutieră, lângă Blaj: Strada Principală din Petrisat va fi reabilitată. Valoarea investiției

Publicat

Strada Principală din Petrisat – localitate componentă a municipiului Blaj, va fi reabilitată printr-o investiție de peste două milioane de lei. 

Primăria Blaj a lansat vineri, 16 aprilie, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru achiziția de lucrări de reabilitare strada Principală din localitatea Petrisat.

Valoarea totală estimată este de 2.030.151 de lei, fără TVA. 

Potrivit memoriului tehnic, strada Principală din localitatea Petrisat – municipiul Blaj a fost modernizată în urmă cu mai mulți ani, în mai multe etape, respectiv pe tronsoane. Lungimea străzii este de 1.585 metri cu lăţimea medie între fronturile construite de 12 metri.

Strada este împărțită în trei tronsoane, astfel:

  • tronsonul 1 are lungimea de 773 m cu lăţimea medie între fronturile construite de 12 m și lățimea părții carosabile de 6 m
  • tronsonul 2 are lungimea de 308 m cu lăţimea medie între fronturile construite de 14 m și lățimea părții carosabile de 4 m
  • tronsonul 3 are lungimea de 504 m cu lăţimea medie între fronturile construite de 12 m și lățimea părții carosabile de 5,5 m

Strada are trotuare modernizate cu îmbrăcăminte din beton, parțial pe toate cele trei tronsoane, dar degradate. Pentru scurgerea apelor pluviale este rigolă deschisă betonată, parțial degradată.

În prezent, accesele în curți sunt amenajate cu dale carosabile, dar degradate.

Proiectul prevede, printre altele, refacerea sistemului rutier, amenajarea rigolelor, refacerea trotuarelor, a acceselor la proprietăți, reparații la podețe și lucrări pentru siguranța circulației.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Polițiști REȚINUȚI la Pitești. Sunt acuzați de lovituri cauzatoare de moarte după ce un bărbat a murit în timp ce era imobilizat

Publicat

Doi poliţişti au fost reţinuţi, duminică, pentru intervenţia în cazul unui bărbat din Pitești care a decedat în timp ce era evacuat de poliţişti de pe o terasă din municipiu, unde avusese loc un incendiu, a anunţat prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş.

„Prin ordonanţele procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş, astăzi s-a dispus reţinerea pe o perioadă de 24 de ore a doi suspecţi, ambii agenţi de poliţie, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de purtare abuzivă şi loviri sau vătămări cauzatoare de moarte”, a spus prim-procurorul Marius Ştefan, citat de Agerpres.

El a precizat că, în urma necropsiei, s-a schimbat încadrarea juridică din ucidere din culpă în lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte, pentru care legea prevede închisoarea de la 6 la 12 ani.

„La audieri, cei doi au încercat să ofere variante, ţine de exercitarea dreptului la apărare. Au fost analizate imaginile, declaraţiile martorilor şi raportul de necropsie în ceea ce priveşte natura şi modul de dispunere a leziunilor”, a mai spus prim procurorul.

Un bărbat de 63 de ani din Pitești a murit vineri, la scurt timp după ce a fost imobilizat de polițiști pe motiv că refuza să plece de la terasa unui restaurant cuprins de incendiu. În imaginile apărute în presa locală se poate vedea cum bărbatul a fost trântit de polițiști cu fața la pământ.

Bărbatul a avut o moarte violentă, în urma asfixiei mecanice, după comprimarea gâtului și toracelui, a declarat duminică dimineață, medicul șef legist din Argeș, Dan Manu.

Acesta a declarat că, în urma autopsiei efectuate sâmbătă dimineață, rezultatele preliminare arată că „că moartea a fost violentă, survenită în urma unui politraumatism, iar cauza imediată de deces a fost asfixia mecanică, prin comprimarea părților moi ale gâtului și ale toracelui”.

Medicul legist a precizat că bărbatul nu a murit de infarct și că acesta avea o alcoolemie de peste 2 la mie.

”Sunt mai multe traumatisme, şi cranio-cerebrale, evident care s-au putut produce prin cădere şi lovire (…) şi aceste leziuni traumatice, care au dus la asfixia mecanică, traumatismul cervical şi traumatismul toracic”, a explicat Dan Manu.

Medicul legist a spus că urmează să fie făcute și alte analize în acest caz: „Sunt prelevate probe biologice care merg la microscop, la laboratoarele noastre”.

Marius Ștefan, prim-procuror al Parchetului Argeș a spus, în aceeași conferință de presă, că au fost efectuate cercetări la fața locului și au fost audiate persoanele care erau acolo la momentul incidentului, inclusiv polițiștii.

„În acest moment, urmărirea penală se efectuează cu privire la faptă – pentru că am aşteptat şi concluziile preliminare ale raportului de necropsie, urmează să evaluăm şi probele administrate până în acest moment, inclusiv imaginile surprinse, în raport cu aceste leziuni, pentru a stabili o eventuală participaţie penală a persoanelor implicate”, a adăugat procurorul

ATENȚIE: Video cu un puternic impact emoțional

Incidentul a avut loc vineri, la un restaurant din Autogara Sud din Piteşti. Friteuza din restaurant a luat foc, iar în urma apelurilor la 112 acolo au fost trimise echipaje de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Serviciul de Ambulanţă şi Poliţie.

Pe imagini se poate vedea cum la un moment dat bărbatul, care nu voia să plece de la terasă, este împins de un polițist, care îl trântește la pământ, în timp ce un alt agent îl înjură. În imagini pot fi văzuți apoi mai mulți polițiști care încearcă să îl imobilizeze pe bărbatul care era căzut.

La scurt timp, bărbatului i s-a făcut rău, iar echipajul de pe ambulanță nu l-a putut salva, fiind declarat decesul.

sursa: agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Coordonatorul AJVPS Alba: Apariția urșilor în zona așezărilor omenești nu este cauzată de defrișări, ci de lipsa hranei

Publicat

Coordonatorul tehnic al AJVPS Alba, Felix-Bogdan Dragomir, a explicat duminică de ce defrișările nu sunt principala cauză a faptului că urșii au ajuns tot mai des în zona așezărilor umane.

Potrivit acestuia, „migrația” animalelor din pădure spre zona localităților este cauzată de lipsa hranei, dar și de lipsa intervenției omului prin vânătoare, singura activitate care poate regla populația de urși înmulțită excesiv în ultimii ani. 

Vezi și FOTO: Un urs a făcut prăpăd într-o stână, la Noșlac. A omorât opt oi și patru miei. Alți patru urși, semnalați lângă Alba Iulia

„Tot discutăm despre problema urșilor din România și despre cauza care a dus la apariția acestora în zone în care până nu demult nici nu te gândeai să întâlnești acest animal. Toată lumea (în primul rând cei în necunoștiință de cauză) dau vina pe defrișări. TOTAL FALS.

Principala cauză care a făcut ca ursul să fie prezent în zone urbane nu este defrișarea, ci lipsa hranei, a liniștii și a intervenției omului prin vânătoare, această activitate fiind singura care poate regla populația de urși înmulțită excesiv în ultimii 5 ani.

Dacă omul nu mai poate interveni prin vânătoare și astfel să regleze populația de urși în schimb, dar despre asta nu vorbește nimeni, un factor principal care duce la răspândirea populației de urși, este faptul că aceasta este privată de hrana de zi cu zi, fructe de pădure și ciuperci care sunt culese fără nici o bază științifică și fără nici o regulă, de-a halma – valma tot sezonul. Iar acești culegători deranjează enorm habitatul ursului privând-ul de liniștea de care are nevoie.

Poate de aici ar trebui să începem cu managementul ursului în România. Reguli clare în ceea ce privește recoltarea fructelor de pădure și a ciupercilor, dar na, acestea ajung în supermarketurile din Europa, normal că nu trebuie să facem ceva în acest sens.

Nu vreau să îmi dați dreptate doar să observați. Câte dintre ONG-urile „iubitoare de natură” au sesizat că hoardele de culegători de fructe de pădure și de ciuperci fac ravagii în habitatul ursului, câte ONG-uri „iubitoare de natură” au sesizat ce și câta mizerie rămâne în munte după aceste tabere de culegători de fructe de pădure și de ciuperci și cât deranj fac aceștia prin activitatea lor”, a scris Felix Bogdan Dragomir, pe pagina de Facebook.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate