Contacteaza-ne si pe
Publicitate

EVENIMENT

Sfânta Maria Mare: Cele mai cunoscute mănăstiri din România care poartă hramul Adormirea Maicii Domnului

Publicat


Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este, în fiecare an, un bun prilej pentru credincioşii ortodocşi să meargă în pelerinaje la mănăstiri care au acest hram.

Unele locuri au devenit deja adevărate atracţii, zeci de mii de oameni participând la slujbele oficiate cu acest prilej.

Citește și MESAJE de Sfânta Maria 2019. Felicitări pentru prieteni, familie şi cunoscuţi, de ziua numelui

Mănăstirea Nicula – judeţul Cluj

În anul 1326, Nicula era o pădure, în care s-a nevoit pustnicul ortodox Nicolae, cel care împrumută numele său pădurii, satului şi mânăstirii. „Prima mărturie istorică ce atestă aşezarea monahală este legată de prezenţa unei biserici de lemn, stil maramureşean, cu hramul „Sfânta Treime”, datată 1552. Între 1712-1714 biserica se reînnoieşte, dar va cădea pradă unui incendiu în 1973, fiind înlocuită cu o biserică de lemn, datând din secolul XVII, strămutată aici din cătunul Năsal – Fânaţe”, se arată în istoricul aşezământului monahal publicat pe site-ul manastireanicula.ro.

Citește și MESAJE de Sfânta Maria 2019. Felicitări și urări pentru prieteni, familie şi cunoscuţi, de ziua numelui

Conform aceleiaşi surse, începând cu 15 februarie 1699, Nicula iese din anonimat, devenind unul dintre celebrele locuri alese de Maica Domnului. Icoana ei, pictată de preotul ortodox Luca din Iclod în anul 1681, avea să plângă timp de 26 de zile, ca o prevestire a tristelor evenimente ce vor avea loc în jurul anului 1700, atât pentru viaţa monahală, cât mai ales pentru întreaga Ortodoxie românească din Transilvania. Din acest moment Maica Domnului va deveni nădejdea izbăvirii din robie, boli şi nevoi, credincioşii obişnuindu-se a veni în pelerinaj, an de an, pe jos, cu prapuri, cântând: „Am venit Măicuţă să ne mai vedem, să-ţi spunem necazul care-l mai avem!”

Biserica de zid s-a construit în perioada 1875-1879-1905, iar pictura interioară s-a realizat în tempera de prof. Vasile Pascu în 1961. Iconostasul care o împodobeşte este sculptat în lemn de tei de Samuil Keresteşiu din Tăşnad la 1938 şi are în centru Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Prin forma sa solară, iconostasul este unicat şi de o rară frumuseţe.

Citește și 15 august: Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare. Superstiţii, obiceiuri mai mult sau mai puţin cunoscute, semnificaţii

Mănăstirea Curtea de Argeş – judeţul Argeş

Mănăstirea Curtea de Argeş a fost ctitorită între anii 1512-1517 de Neagoe Basarab. Pictura interioară, realizată de zugravul Dobromir, a fost finalizată în anul 1526, în timpul domniei lui Radu de la Afumaţi. Între anii 1875-1886, la iniţiativa Regelui Carol I, biserica mănăstirii a intrat într-un amplu proces de restaurare, condus de arhitectul francez André Lecomte du Noüy, discipol al lui Eugène Viollet-le-Duc.

Conform specialiştilor, valoarea istorică a monumentului a fost diminuată în urma lucrărilor de restaurare, prin înlăturarea zidului fortificat din exterior şi prin demolarea vechii clopotniţe. În anul 1886 a început construirea palatului administrativ din latura de est a complexului. Pe lângă rolul său de reşedinţă episcopală, Mănăstirea Curtea de Argeş a fost şi necropolă domnească, iar mai apoi necropolă regală.

Pronaosul bisericii găzduieşte mormintele principalilor ctitori: Neagoe Basarab (†1521), Doamna Despina (†1554), soţia lui Neagoe Basarab, mormântul Doamnei Stana (†1531), fiica lui Neagoe Basarab şi soţia lui Ştefăniţă Vodă al Moldovei. Tot în pronaos se află şi piatra de mormânt a voievodului Radu de la Afumaţi (†1529), soţul Doamnei Ruxanda, fiica lui Neagoe Basarab, dar şi mormintele regilor României: Regele Carol I şi Regina Elisabeta, Regele Ferdinand şi Regina Maria, se arată pe doxologia.ro.

Mănăstirea Bistriţa – judeţul Neamţ

Mânăstirea Bistriţa Neamţ este, conform Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, printre cele mai mari din Moldova şi îi are ctitori pe voievozii Muşatini, dintre care primul întemeietor a fost Alexandru cel Bun.

Acesta a ridicat-o în 1402 pe locul unui fost schit, ca necropolă voievodală cu hramul Adormirea Maicii Domnului, pe care-l poartă şi astăzi. În acelaşi timp cu biserica, ctitorul a ridicat chiliile pentru călugări şi Casa Domnească. Sfântul Voievod Ştefan cel Mare a construit în 1498 clopotniţa şi un frumos paraclis, închinat Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Paraclisul, pictat în tehnica frescă în acelaşi an, este remarcabil din punct de vedere iconografic şi artistic. În 1538 Mănăstirea a fost asediată de turci care i-au distrus zidurile exterioare.

Între 1541 şi 1546 voievodul Petru Rareş a construit un nou turn la intrarea în mănăstire, un paraclis închinat Sfântului Ierarh Nicolae, noi ziduri întărite, chilii, precum şi o Casă Domnească, pe care a pictat-o în interior în tehnica frescă.

Citește și 15 august, Sfânta Maria Mare. Ce NUME se sărbătoresc şi semnificaţiile acestora

Mănăstirea Putna – judeţul Suceava

Mănăstirea Putna a fost construită începând cu 10 iunie 1466 şi s-a sfârşit în anul 1469, sfinţirea bisericii având loc anul următor, în data de 3 septembrie. Cronicarul Ion Neculce a povestit felul în care a fost ales locul unde a fost ridicată mănăstirea:”Ştefan-Vodă cel Bun, când s-au apucat să facă mănăstirea Putna, au tras cu arcul dintr-un vârfu de munte ce este lângă mănăstire. Şi unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în altariu”.

Marele voievod, Ştefan cel Mare a fost înmormântat, în anul 1504, la Mănăstirea Putna, după ce condus Moldova timp de 47 de ani şi trei luni. El a fost urmat la tron de fiul său Bogdan, cunoscut sub numele lui Bogdan cel Orb.

Mănăstirea Văratic – judeţul Neamţ

Începuturile mănăstiri Văratec sunt legate de numele Bălaşei Herescu (1757-1842), fiica preotului Mihail de la Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” din Iaşi. Aceasta vieţuia ca rasoforă în Schitul Topoliţa din apropiere, cu numele de sora Olimpiada.

Ea a dobândit mai multe terenuri în poiana Văratec, de la marele vistiernic Deleanu şi de la pădurarul Ion Bălănoiu. Sfătuită de stareţul Paisie Velicicovschi de la Mănăstirea Neamţ, care urmărea desfiinţarea schiturilor mici de călugăriţe aflate la marginea oraşelor şi satelor şi concentrarea lor în câteva mănăstiri mai mari, izolate de lume, maica Olimpiada a întemeiat, între anii 1781-1785, o mică sihăstrie în poiana Văratec.

În iunie 1785, Olimpiada, împreună cu duhovnicul Iosif, au început construirea unei biserici de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Lângă biserică, s-au clădit şi chilii în care s-au stabilit mai multe călugăriţe, fondându-se astfel Schitul Văratec.

Mănăstirea Sâmbăta de Sus – judeţul Braşov

Mănăstirea Sâmbăta de Sus, conform datelor prezentate pe site-ul locaşului, datează din jurul anului 1696, cînd vechea biserică, construită probabil din lemn a fost refăcută în piatră şi cărămidă de domnitorul Constantin Brâncoveanu (1688-1714), menţionat în scrieri drept cel mai vechi dintre ctitorii mânăstirii de la Sâmbăta de Sus.

Întrucât vechea inscripţie din vremea lui Constantin Brâncoveanu a dispărut, nu se cunoaşte prea bine anul ctitoriei, ceea ce a dat naştere la mai multe supoziţii.

În lipsa inscripţiei originale, data construcţiei mănăstirii poate fi dedusă de pe o însemnare făcută pe un Triod, tipărit la Buzău în 1701, unde se specifică: Acest Triod ni s-a dat de pomană de măria sa vodă Io Constantin B. Brâncoveanu voevod mânăstirii din satul măriei sale de la Sâmbăta de Sus, văleat 7209 (=1701). Este o dată certă, contemporană cu epoca în care s-a construit mânăstirea.

Mănăstirea Tismana – judeţul Gorj

Tradiţia spune că Sfântul Nicodim a primit în vis poruncă de la Maica Domnului să îi ridice mănăstire „la cascade”, aşa că a plecat de pe Sfântul Munte în căutarea acelui loc. În drumul său spre locul viitoarei Mănăstiri Tismana, Sfântul Nicodim a ridicat mai multe mănăstiri şi schituri (Vratna şi Mănăstiriţa în Serbia; Vodiţa, Gura Motrului, Topolniţa, Vişina, Aninoasa, Tismana în Ţara Românească şi Prislop în Ţara Haţegului).

Mănăstirea Tismana, ctitorită de Sfântul Nicodim cu ajutorul domnitorilor Basarabi Radu I şi fiii săi, Dan I şi Mircea cel Bătrân, ar fi fost sfinţită la 15 august 1377.

Tismana a fost încă de la început o mănăstire bogată, fiind înzestrată de Radu I cu multe sate şi moşii, case, vămi, odoare şi veşminte liturgice, iar de cneazul Lazăr, cu zece sate din Serbia.

Mănăstirea Moisei – judeţul Maramureş

Mânăstirea este citată documentar în anul 1637 ca rezidenţă a Episcopului Dumitru Pop. Biserica actuală de lemn a fost sfinţită de Mitropolitul Ardealului, Sfântul Ierarh Sava Brancovici, în 1672, când se pun temeliile vieţii mânăstireşti ca metoc al mânăstirii Putna, în prezenta delegaţilor din Moldova, aducători de cărţi şi daruri, dovadă a legăturilor cu mânăstirile bucovinene.

La 1682 egumenul Timotei Braşoveanu a arătat existenţa unor relaţii şi cu Braşovul. Arhitectura nu e de tip maramureşean, este de proporţii reduse, turn scurt, clopotniţa deasupra pronaosului. Picturile murale sunt vechi, după 1650, finisate parţial la sfinţirea din 1672.

Surse: Facebook, adevărul.ro, wikipedia.org

 


Vezi cele mai interesante video Alba24.ro


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Trascău Trail Run, concurs de alergare montană la Rimetea. Curse epice în peisaje de poveste. Înscriere și programul competiției

Publicat

trascau

La Rimetea va avea loc, pe 28 septembrie, a doua ediție a concursului de alergare montană Trascău Trail Run. Competiția se va desfășura pe unul dintre cele mai frumoase trasee din Transilvania, într-un peisaj de poveste și cu semnificație istorică. Piatra Secuiului, Cetatea Colțești cu donjonul secular și pădurile de foioase ce îmbracă muntele Ardașcheia […]

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Sondaj Alba24, faza pe partide: Cine considerați că ar trebui să candideze la funcția de primar al municipiului Alba Iulia?

Publicat

s

Alegerile pentru funcția de primar al municipiului Alba Iulia, stârnesc dezbateri și calcule în interiorul principalelor formațiuni politice din județ, în condițiile în care, în lipsa lui Mircea Hava, lupta este deschisă. Poziția de primar în municipiul reședință de județ este foarte importantă pentru orice partid, întrucât influențează mult și ceea ce se întâmplă în […]

Citește mai departe
Publicitate

CUGIR

Ce pedeapsă a primit un tânăr din Cugir, care a amenințat cu moartea bătaia și mutilarea un agent de poliție

Publicat

politie

Un tânăr de 19 ani, din Cugir, a fost condamnat la 7 luni de închisoare cu amânare, după ce a amenințat cu moarte, bătăia și cu mutilarea un agent de poliție.  Fapta s-a petrecut în data de 6 octombrie a anului 2018. Atunci agentul de poliție S.Ș. a intrevenit pe o stradă din municipiu, fiind […]

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Peste 18.300 de lei, pensia medie pentru magistrați. Câte pensii de serviciu se plătesc în România

Publicat

Peste 3.800 de persoane beneficiau de pensii de serviciu, la finalul lunii iulie 2019, în baza Legii 303/2004, privind statulul procurorilor şi judecătorilor. Pensia medie în cazul acestor beneficiari era de 18.315 lei, din care 17.143 de lei cotă suportată din bugetul de stat, informează Mediafax. În total, potrivit datelor centralizate de Casa Naţională de […]

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate