Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Sfânta Maria Mare: Cele mai cunoscute mănăstiri din România care poartă hramul Adormirea Maicii Domnului


Publicat

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este, în fiecare an, un bun prilej pentru credincioşii ortodocşi să meargă în pelerinaje la mănăstiri care au acest hram.

Unele locuri au devenit deja adevărate atracţii, zeci de mii de oameni participând la slujbele oficiate cu acest prilej.

Citește și MESAJE de Sfânta Maria 2019. Felicitări pentru prieteni, familie şi cunoscuţi, de ziua numelui

Mănăstirea Nicula – judeţul Cluj

În anul 1326, Nicula era o pădure, în care s-a nevoit pustnicul ortodox Nicolae, cel care împrumută numele său pădurii, satului şi mânăstirii. „Prima mărturie istorică ce atestă aşezarea monahală este legată de prezenţa unei biserici de lemn, stil maramureşean, cu hramul „Sfânta Treime”, datată 1552. Între 1712-1714 biserica se reînnoieşte, dar va cădea pradă unui incendiu în 1973, fiind înlocuită cu o biserică de lemn, datând din secolul XVII, strămutată aici din cătunul Năsal – Fânaţe”, se arată în istoricul aşezământului monahal publicat pe site-ul manastireanicula.ro.

Citește și MESAJE de Sfânta Maria 2019. Felicitări și urări pentru prieteni, familie şi cunoscuţi, de ziua numelui

Conform aceleiaşi surse, începând cu 15 februarie 1699, Nicula iese din anonimat, devenind unul dintre celebrele locuri alese de Maica Domnului. Icoana ei, pictată de preotul ortodox Luca din Iclod în anul 1681, avea să plângă timp de 26 de zile, ca o prevestire a tristelor evenimente ce vor avea loc în jurul anului 1700, atât pentru viaţa monahală, cât mai ales pentru întreaga Ortodoxie românească din Transilvania. Din acest moment Maica Domnului va deveni nădejdea izbăvirii din robie, boli şi nevoi, credincioşii obişnuindu-se a veni în pelerinaj, an de an, pe jos, cu prapuri, cântând: „Am venit Măicuţă să ne mai vedem, să-ţi spunem necazul care-l mai avem!”

Biserica de zid s-a construit în perioada 1875-1879-1905, iar pictura interioară s-a realizat în tempera de prof. Vasile Pascu în 1961. Iconostasul care o împodobeşte este sculptat în lemn de tei de Samuil Keresteşiu din Tăşnad la 1938 şi are în centru Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Prin forma sa solară, iconostasul este unicat şi de o rară frumuseţe.

Citește și 15 august: Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare. Superstiţii, obiceiuri mai mult sau mai puţin cunoscute, semnificaţii

Mănăstirea Curtea de Argeş – judeţul Argeş

Mănăstirea Curtea de Argeş a fost ctitorită între anii 1512-1517 de Neagoe Basarab. Pictura interioară, realizată de zugravul Dobromir, a fost finalizată în anul 1526, în timpul domniei lui Radu de la Afumaţi. Între anii 1875-1886, la iniţiativa Regelui Carol I, biserica mănăstirii a intrat într-un amplu proces de restaurare, condus de arhitectul francez André Lecomte du Noüy, discipol al lui Eugène Viollet-le-Duc.

Conform specialiştilor, valoarea istorică a monumentului a fost diminuată în urma lucrărilor de restaurare, prin înlăturarea zidului fortificat din exterior şi prin demolarea vechii clopotniţe. În anul 1886 a început construirea palatului administrativ din latura de est a complexului. Pe lângă rolul său de reşedinţă episcopală, Mănăstirea Curtea de Argeş a fost şi necropolă domnească, iar mai apoi necropolă regală.

Pronaosul bisericii găzduieşte mormintele principalilor ctitori: Neagoe Basarab (†1521), Doamna Despina (†1554), soţia lui Neagoe Basarab, mormântul Doamnei Stana (†1531), fiica lui Neagoe Basarab şi soţia lui Ştefăniţă Vodă al Moldovei. Tot în pronaos se află şi piatra de mormânt a voievodului Radu de la Afumaţi (†1529), soţul Doamnei Ruxanda, fiica lui Neagoe Basarab, dar şi mormintele regilor României: Regele Carol I şi Regina Elisabeta, Regele Ferdinand şi Regina Maria, se arată pe doxologia.ro.

Mănăstirea Bistriţa – judeţul Neamţ

Mânăstirea Bistriţa Neamţ este, conform Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, printre cele mai mari din Moldova şi îi are ctitori pe voievozii Muşatini, dintre care primul întemeietor a fost Alexandru cel Bun.

Acesta a ridicat-o în 1402 pe locul unui fost schit, ca necropolă voievodală cu hramul Adormirea Maicii Domnului, pe care-l poartă şi astăzi. În acelaşi timp cu biserica, ctitorul a ridicat chiliile pentru călugări şi Casa Domnească. Sfântul Voievod Ştefan cel Mare a construit în 1498 clopotniţa şi un frumos paraclis, închinat Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Paraclisul, pictat în tehnica frescă în acelaşi an, este remarcabil din punct de vedere iconografic şi artistic. În 1538 Mănăstirea a fost asediată de turci care i-au distrus zidurile exterioare.

Între 1541 şi 1546 voievodul Petru Rareş a construit un nou turn la intrarea în mănăstire, un paraclis închinat Sfântului Ierarh Nicolae, noi ziduri întărite, chilii, precum şi o Casă Domnească, pe care a pictat-o în interior în tehnica frescă.

Citește și 15 august, Sfânta Maria Mare. Ce NUME se sărbătoresc şi semnificaţiile acestora

Mănăstirea Putna – judeţul Suceava

Mănăstirea Putna a fost construită începând cu 10 iunie 1466 şi s-a sfârşit în anul 1469, sfinţirea bisericii având loc anul următor, în data de 3 septembrie. Cronicarul Ion Neculce a povestit felul în care a fost ales locul unde a fost ridicată mănăstirea:”Ştefan-Vodă cel Bun, când s-au apucat să facă mănăstirea Putna, au tras cu arcul dintr-un vârfu de munte ce este lângă mănăstire. Şi unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în altariu”.

Marele voievod, Ştefan cel Mare a fost înmormântat, în anul 1504, la Mănăstirea Putna, după ce condus Moldova timp de 47 de ani şi trei luni. El a fost urmat la tron de fiul său Bogdan, cunoscut sub numele lui Bogdan cel Orb.

Mănăstirea Văratic – judeţul Neamţ

Începuturile mănăstiri Văratec sunt legate de numele Bălaşei Herescu (1757-1842), fiica preotului Mihail de la Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” din Iaşi. Aceasta vieţuia ca rasoforă în Schitul Topoliţa din apropiere, cu numele de sora Olimpiada.

Ea a dobândit mai multe terenuri în poiana Văratec, de la marele vistiernic Deleanu şi de la pădurarul Ion Bălănoiu. Sfătuită de stareţul Paisie Velicicovschi de la Mănăstirea Neamţ, care urmărea desfiinţarea schiturilor mici de călugăriţe aflate la marginea oraşelor şi satelor şi concentrarea lor în câteva mănăstiri mai mari, izolate de lume, maica Olimpiada a întemeiat, între anii 1781-1785, o mică sihăstrie în poiana Văratec.

În iunie 1785, Olimpiada, împreună cu duhovnicul Iosif, au început construirea unei biserici de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Lângă biserică, s-au clădit şi chilii în care s-au stabilit mai multe călugăriţe, fondându-se astfel Schitul Văratec.

Mănăstirea Sâmbăta de Sus – judeţul Braşov

Mănăstirea Sâmbăta de Sus, conform datelor prezentate pe site-ul locaşului, datează din jurul anului 1696, cînd vechea biserică, construită probabil din lemn a fost refăcută în piatră şi cărămidă de domnitorul Constantin Brâncoveanu (1688-1714), menţionat în scrieri drept cel mai vechi dintre ctitorii mânăstirii de la Sâmbăta de Sus.

Întrucât vechea inscripţie din vremea lui Constantin Brâncoveanu a dispărut, nu se cunoaşte prea bine anul ctitoriei, ceea ce a dat naştere la mai multe supoziţii.

În lipsa inscripţiei originale, data construcţiei mănăstirii poate fi dedusă de pe o însemnare făcută pe un Triod, tipărit la Buzău în 1701, unde se specifică: Acest Triod ni s-a dat de pomană de măria sa vodă Io Constantin B. Brâncoveanu voevod mânăstirii din satul măriei sale de la Sâmbăta de Sus, văleat 7209 (=1701). Este o dată certă, contemporană cu epoca în care s-a construit mânăstirea.

Mănăstirea Tismana – judeţul Gorj

Tradiţia spune că Sfântul Nicodim a primit în vis poruncă de la Maica Domnului să îi ridice mănăstire „la cascade”, aşa că a plecat de pe Sfântul Munte în căutarea acelui loc. În drumul său spre locul viitoarei Mănăstiri Tismana, Sfântul Nicodim a ridicat mai multe mănăstiri şi schituri (Vratna şi Mănăstiriţa în Serbia; Vodiţa, Gura Motrului, Topolniţa, Vişina, Aninoasa, Tismana în Ţara Românească şi Prislop în Ţara Haţegului).

Mănăstirea Tismana, ctitorită de Sfântul Nicodim cu ajutorul domnitorilor Basarabi Radu I şi fiii săi, Dan I şi Mircea cel Bătrân, ar fi fost sfinţită la 15 august 1377.

Tismana a fost încă de la început o mănăstire bogată, fiind înzestrată de Radu I cu multe sate şi moşii, case, vămi, odoare şi veşminte liturgice, iar de cneazul Lazăr, cu zece sate din Serbia.

Mănăstirea Moisei – judeţul Maramureş

Mânăstirea este citată documentar în anul 1637 ca rezidenţă a Episcopului Dumitru Pop. Biserica actuală de lemn a fost sfinţită de Mitropolitul Ardealului, Sfântul Ierarh Sava Brancovici, în 1672, când se pun temeliile vieţii mânăstireşti ca metoc al mânăstirii Putna, în prezenta delegaţilor din Moldova, aducători de cărţi şi daruri, dovadă a legăturilor cu mânăstirile bucovinene.

La 1682 egumenul Timotei Braşoveanu a arătat existenţa unor relaţii şi cu Braşovul. Arhitectura nu e de tip maramureşean, este de proporţii reduse, turn scurt, clopotniţa deasupra pronaosului. Picturile murale sunt vechi, după 1650, finisate parţial la sfinţirea din 1672.

Surse: Facebook, adevărul.ro, wikipedia.org

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Zile libere în luna iunie: Românii au parte de două minivacanțe. Care sunt perioadele de sărbători legale până la finalul anului

Publicat

zile libere

Weekendul 30 – 31 mai alături de 1 iunie formează prima minivacanță, de care românii au parte în această perioadă. 

De asemenea, o altă minivacanță va fi în perioada 6, 7, 8 iunie, care cuprinde duminica și a doua zi de Rusalii. 

De altfel, zilele de 1 iunie – luni – Ziua Copilului și 8 iunie – luni – A doua zi de Rusalii sunt singurele zile libere din luna iunie.

Până la sfârșitul anului românii mai au parte de urmatoarele zile libere:

15 august – sâmbătă – Adormirea Maicii Domnului

30 noiembrie – luni – Sfântul Andrei (minivacanță de 4 zile)

1 decembrie – marţi – Ziua Marii Uniri

25 decembrie – vineri – Crăciun (minivacanță de 3 zile)

26 decembrie – sâmbătă – A doua zi de Crăciun

Sărbătorile legale în România sunt zilele declarate prin lege ca fiind nelucrătoare, altele decât zilele de week-end.

În zilele de sărbătoare legală nu se lucrează, cu excepția unităților sanitare și a celor de alimentație publică, precum și a unităților în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită procesului de producție sau specificului activității.

Salariații care lucrează în astfel de unități au dreptul la compensarea cu timp liber corespunzător, acordat în următoarele 30 de zile.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Voicu Paul anunță pentru a treia oară deschiderea pasajului subteran din Alba Iulia. Când ar urma să aibă loc recepția

Publicat

Primaria Alba Iulia, prin vocea viceprimarului cu atribuții de primar, Voicu Paul, anunță pentru a treia oară deschiderea pasajului subteran care face legătura între Parcului Unirii și Bulevardul Transilvaniei din Alba Iulia.

Prima data, Voicu Paul anunța într-o conferință de presă, la sfârșitul lunii octombrie, chiar în interiorul pasajului deschiderea acestuia cu ocazia Zilei Naționale a României din 2019.

După ce a trecut și ziua Națională, o nouă dată a fost făcută publică, undeva prin luna martie, dar potrivit lui Voicu Paul, mai multe probleme cu diferite achiziții și pandemia de coronavirus au anulat deschiderea.

Vineri, 29 mai, întrebat de reporterul Alba24 când va fi deschis, Voicu Paul a declarat: ”Este finalizat, facem recepția, nu pot să vă spun chiar acum ziua, dar maxim într-o săptămână două, îl vom deschide”.

Referitor la informația care se vehicula în spațiul public că ar exista infiltrații la tavanul pasajului, acesta a declarat:

”Nu, nu există inflitrații, când a fost desfăcut și nu era tavanul fals am observat foarte atent acele lucrări, acolo este un tavan fals și oricum dacă sunt mici infiltrații în sensul de câțiva picuri de apă ei sunt preluați și conduși spre partea de ape pluviale”, a precizat Voicu Paul.

Cu câteva zile înainte de 1 decembrie 2019, la nivelul grupurilor sanitare existau infiltrații, fiind derulate lucrări de hidroizolație.

Valoarea totală a proiectului este de peste 1,9 milioane de lei cu TVA.

foto: Arhiva Alba24.ro –  stadiul lucrărilor în noiembrie 2019.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO REPORTAJ Cum arată o terasă din Alba Iulia, pregătită de ”marea deschidere” din 1 iunie. Reguli pentru clienți și personal

Publicat

Din 1 iunie terasele din țară se redeschid pentru clienți. Industria pub-urilor a fost printre cele mai afectate de pandemia de coronavirus, deoarece fără clienți afacerile nu pot exista. 

După aproape trei luni de inactivitate, ”marea deschidere” vine cu o serie de recomandări, dar și cu o capacitate mult mai redusă decât cea normală. 

Am stat de vorbă cu Irinel Gruian, patronul terasei „La Vizitiu” situată în Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia, pentru a afla cum s-a pregătit pentru redeschiderea de luni, 1 iunie. 

În primul rând redeschiderea vine cu o reducere a capacității terasei cu aproape 60 %, deoarece trebuie respectată distanța de 2 metri între mese, la care se adaugă un culoar de trecere de 1,5 metri, necesar deplasării ospătarului de la o masă la alta.

La intrarea în tură, angajaților li se va măsura temperatura care nu trebuie să fie mai mare de 37 de grade, iar valoarea rezultată va fi trecută într-un registru.

CITEȘTE ȘI: La terasă, de la 1 iunie, doar cu rezervare. Autoritățile vor să știe cine stă la masă. REGULI, publicate în Monitorul Oficial

De asemenea, toți angajații vor purta mască de protecție, capișon și șorț. Măști vor fi  nevoiți să poarte și clienții când vor folosi toaleta din interiorul localului.

Dacă aceștia nu au  mască asupra lor, vor primi una din partea firmei. De asemenea, la intrarea pe terasă vor exista aparate cu dezinfectant.

Un alt lucru implementat la barul din Alba Iulia este posibilitatea de a scana meniul cu un smartphone, utilizând tehnologia QR code. În acest fel clienții nu vor mai atinge fizic meniul imprimat.

După ce clienții vor pleca de pe terasă, ospătarii vor dezinfecta masa la care aceștia au stat.

Potrivit autorităților, după deschiderea teraselor în aer liber de pe 1 iunie, la jumătatea lunii ar putea fi deschise și resturantele la interior.

Un reportaj de Cristian Panu și Raul Baciu – Alba24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Peste 4.400 de tablete, oferite de Biserica ortodoxă română, elevilor din comunități defavorizate

Publicat

soare

Patriarhia Română a oferit elevilor de clasa a VIII-a și a XII, care provin din comunități defavorizate, dar și cadrelor didactice, peste 4.400 de tablete prin proiectul ”Alege Școala!”. În proiect s-au implicat eparhiile din țară și din diaspora română.

„În contextul pandemiei actuale, Patriarhia Română oferă tablete sau alte dispozitive electronice elevilor (în special, celor de clasa a VIII-a şi a XII-a) şi cadrelor didactice din comunităţile dezavantajate, pentru a se putea conecta la lecţiile on-line şi pentru a continua astfel procesul de predare-învăţare”, potrivit unui comunicat al BOR transmis, sâmbătă.

Patriarhia a oferit 4.470 tablete sau alte dispozitive electronice, în valoare totală de 2.661.852 lei. Prin Proiectul „Alege Şcoala!” au fost date 1.919 tablete, în valoare de 1.151.400 lei, iar prin intermediul eparhiilor – 2.551 tablete sau alte dispozitive electronice, în valoare de 1.510.452 lei.

sursă: agerpres.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate