Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

SIIJ: Codruţa Kovesi ar fi primit 268.689 lei MITĂ şi ar fi negat o relaţie privată cu Sebastian Ghiţă


Publicat

kovesi

Procurorii Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) susţin că Laura Codruţa Kovesi ar fi pretins şi primit, în cursul anului 2011, suma de 268.689 lei de la omul de afaceri Sebastian Ghiţă în legătură extrădarea fostului director al FNI Nicolae Popa.

„Procurorii Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) au dispus la data de 13 februarie 2019 extinderea urmăririi penale, începerea urmăririi penale in rem şi efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de un fost procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 7 alin. 1 lit. b din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal în cond. art. 35 alin. 1 Cod penal (5 acte materiale) şi mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 Cod penal. Din probele administrate până în prezent în această cauză s-a reţinut următoarea situaţie de fapt – în cursul anului 2011, fostul procuror general al PICCJ ar fi pretins şi primit suma de 268.689,36 lei de la persoana vătămată în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, acte constând în extrădarea unei persoane condamnate, care fusese localizată în Indonezia – Jakarta”, se arată într-un comunicat al Secţiei.

SIIJ mai susţine că, în perioada 2010 – aprilie 2011, aflându-se în exercitarea funcţiei de procuror general, Laura Codruţa Kovesi ar fi implicat instituţia pe care o conducea în procedura extrădării lui Nicolae Popa, cu încălcarea dispoziţiilor art.10 din Legea 302/2004, care reglementează competenţa autorităţilor centrale române în materie penală, a dispoziţiilor art.70 şi următoarele din Legea 304/2004, care reglementează organizarea şi atribuţiile Ministerului Public, şi ar fi dispus suportarea cheltuielilor de transport pentru persoanele care aveau obligaţia să asigure aducerea în ţară a lui Nicolae Popa şi care făceau parte din Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul IGPR, precum şi a unei persoane care făcea parte din cadrele active ale SRI.

„Printre demersurile efectuate în vederea urgentării finalizării procedurii de extrădare ar fi fost organizarea unei vizite a unei delegaţii de procurori indonezieni în România, la sfârşitul anului 2010, deplasarea efectuată în Indonezia, la Jakarta, cu prilejul organizării unei conferinţe, plata biletelor de avion ale persoanelor care au făcut parte din delegaţia desemnată să procedeze la aducerea în ţară a condamnatului din bugetul PICCJ. De asemenea, fostul procuror general al PICCJ ar fi determinat, prin autoritatea de care dispunea, ca Ministerul de Interne să pună la dispoziţia IGPR suma de bani necesară plăţii transportului Jakarta – Bucureşti”, mai spune Secţia.

Procurorii SIIJ mai susţin că, la data de 10 aprilie 2017, pe parcursul procedurilor judiciare efectuate într-un dosar penal instrumentat de Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului General, Laura Codruţa Kovesi a fost audiată, în calitate de martor, prilej cu care aceasta ar fi declarat în mod nereal că relaţia pe care a avut-o cu persoana vătămată (Sebastian Ghiţă – n.r.) a fost o relaţie pur instituţională, negând existenţa unei relaţii private, deşi această relaţie ar fi constituit o împrejurare esenţială pentru cauza penală.

Dosarul în care este acuzată Laura Codruţa Kovesi a fost deschis în decembrie 2018, în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă. Acesta a fugit în Serbia, după ce a fost trimis în judecată în mai multe dosare de corupţie.

Ghiţă susţinea că, în anul 2011, Kovesi i-a cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea lui Nicolae Popa cu un avion din Indonezia, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare.

Laura Codruţa Kovesi s-a prezentat vineri la Parchetul General, unde i s-au adus la cunoştinţă învinuirile în dosarul deschis pe numele său în urma sesizării depuse de Sebastian Ghiţă.

La ieşirea din Parchetul General, Kovesi a declarat că nu a discutat niciodată cu Sebastian Ghiţă despre extrădarea fostului şef al FNI Nicolae Popa şi a arătat că nu a avut niciun fel de atribuţii legate de extrădarea acestuia.

”Nu am comis niciodată fapte penale. Acuzaţiile pe care le-am văzut în spaţiul public, făcute de către un inculpat dintr-un dosar al DNA, sunt pure fabulaţii. (…) Pot să vă spun că nu am avut niciun fel de atribuţii legate de extrădarea condamnatului Popa Nicolae, nu am exercitat niciun act abuziv în legătură cu extrădarea, pentru că nici nu aveam aceste atribuţii. De extrădare s-au ocupat Poliţia Română şi ministrul Justiţiei. Acuzaţia de luare de mită, din ce mi s-a prezentat, este că aş fi luat eu bani în mod direct pentru a plăti extrădarea. Nu este adevărat. Este şi un comunicat al Poliţiei Române din care rezulta că plata extrădării s-a făcut de către Poliţia Română. De asemenea, există un comunicat al Parchetului General din ianuarie 2017 din care rezulta că plata s-a făcut de către Poliţia Română”, a menţionat Kovesi.

sursă: Romania24.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. pilu

    vineri, 15.02.2019 at 21:00

    De acolo din Serbia Ghita poate spune orice pentru ca nimic nu-l atinge. De ce nu a spus pana acum ?
    Parca Tiriac a cerut 100 000 euro pe cursa respectiva, de unde 200 000 ?

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Comunicat Mircea Hava: Fiecare vot pentru PNL înseamnă prosperitate în/ pentru fiecare comunitate!

Publicat

Deși campania electorală a fost una oarecum atipică, finalul e același: demagogii, trâmbițașii, lipitorile și băgătorii în seamă vor lua din nou o pauză, de 4 ani. Și vor primi, în loc de vot, un binemeritat “au revoir!”.

Pentru că Alba e prea matură ca să mai plece urechea la compoziții de presă făcute de mercenari ai tastelor, sloganuri, mâneci suflecate și cămăși albe ce nu pot însă ascunde suflete negre.

Partidul Național Liberal și-a concentrat și această campanie, ca și toate campaniile de până acum, pe planuri clare și acțiuni concrete. Pe asfalt turnat, nu promis, pe rețele de utilități construite sau reabilitate, pe țevi îngropate, nu desenate.

Ce îmi doresc să înțelagă oricine, din Horea până la Șugag și din Ocoliș până-n Șibot este că tot ce s-a putut și s-a făcut la Alba Iulia, la Blaj sau Sebeș, Aiud și Cugir se poate face în fiecare comună și sat din Alba, până la ultimul cătun. Asta face administrația liberală în fiecare localitate și pentru fiecare comunitate.

Președintele Klaus Iohannis și echipa sa de negociatori au marcat cel mai important punct diplomatic și economic: 80 de miliarde de euro pentru România, de la Uniunea Europeană.

Primarii liberali, Consiliile Locale liberale, administrația liberală pe scurt, au cea mai importantă misiune: să transforme aceste fonduri în prosperitate pentru fiecare localitate pe care o administrează. În Alba Iulia, în Alba și în toată România.

Încrederea voastră și votul vostru vor fi punctele de start pentru ceea ce eu sunt convins că va rămâne în istorie drept cea mai înfloritoare perioadă din istoria contemporană!

Duminica asta votați cu inima, votați PNL!

Mircea Hava, europarlamentar, președinte PNL Alba

Comandat de Partidul Național Liberal, distribuit de SC INDEPENDENT SRL – portal: https://alba24.ro, cod unic mandatar financiar coordonator 21200012

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

25 septembrie: 30 de ani de la înființarea SMURD în România. Povestea Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare

Publicat

Activitatea SMURD în România a început în 1990, la Târgu Mureș, prin experimentarea unui sistem de urgenţă care funcţiona şi în alte ţări europene. Avea la bază transferul unui echipaj medical la locul unde era pacientul aflat în stare critică. Azi se împlinesc 30 de ani de la „aducerea spitalului la pacient”.

DSU anunță, vineri, că se împlinesc 30 de ani de la înființarea Serviciului Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare în România.

„Astăzi, 25 septembrie celebrăm 30 de ani în care Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare, prin echipele sale salvatoare a reușit să se poziționeze în toți acești ani ca parte indispensabilă a sistemului de urgență, salvând vieți, redând speranța de <a doua zi>.

Timp de 30 de ani sistemul integrat de răspuns la urgențe s-a transformat continuu, a evoluat, fiind mereu orientat în a răspunde prompt și eficient nevoilor cetățenilor.

Performanțele vizibile sunt rezultate ale muncii în echipă, dedicării și sacrificiului, valori înnăscute menite în a susține cele mai de preț cuvinte ale salvatorilor <Pentru ca alții să trăiască!>

Personificat, SMURD este salvatorul, inima, lui, motorul care încă de la început, de la prima intervenție la Târgu Mureș a refuzat să se oprească, continuând în ritm și mai alert, pentru că la bază, combustibilul este dat de colegii a căror viață și-au dedicat-o salvării semenilor lor, pentru o inimă care azi încă bate.

30 de ani pentru oameni. Astăzi, mâine, mereu…pentru ca alții să trăiască!

La mulţi ani, medici, asistenți, pompieri, piloți și voluntari!”, au transmis reprezentanții DSU, pe pagina de Facebook.

Povestea SMURD

SMURD-ul s-a „născut” la Târgu-Mureș, experimentarea sistemului de urgenţă începând sub egida Clinicii de Anestezie Terapie Intensivă, în septembrie 1990. Atunci a funționat doar cu personal voluntar.

Echipajul care se deplasa pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă era condus de un medic de anestezie şi terapie intensive şi de medicină de urgenţă.

Noul serviciu, numit SMUR – Serviciul Mobil de Urgenţă şi Reanimare, avea în dotare o singură maşină echipată pentru intervenţie rapidă, fără posibilitatea de a transporta pacientul. Acest lucru era asigurat atunci de o autosanitară a Serviciului de Ambulanţă.

SMUR a primit prima ambulanţă de reanimare în anul 1991, sub forma unei donaţii din Germania, iar șoferii ambulanţei SMUR erau studenţi ai Facultăţii de Medicină, medici sau voluntari ai Crucii Roşii din Târgu Mureş.

În anul 1993, SMUR a început să se dezvolte prin crearea camerei de reanimare în cadrul Spitalului Clinic Judeţean Mureş, în vederea continuării îngrijirii pacienţilor în stare gravă aduşi de SMUR sau sosiţi cu alte mijloace la spital, până la preluarea acestora de diferite secţii ale spitalului. Noua cameră de reanimare a început să funcţioneze cu medicii, asistenţii şi voluntarii ce lucrau în cadrul echipajelor din faza prespitalicească, iar mortalitatea în cadrul Serviciului de Primiri Urgenţă al Spitalului Judeţean Mureş a fost redusă cu aproximativ 50 la sută.

Tot în anul 1993 au apărut primele modele, preluate după cel din Târgu Mureş, la Oradea şi Sibiu.

„Serviciul de Urgenţă” a fost amplasat în curtea Spitalului Clinic Judeţean Mureş şi a început să funcţioneze în 31 iulie 1994.

În 2006 a fost înfiinţată şi Fundaţia pentru SMURD, de către doctorul Raed Arafat, fondatorul SMURD, dar nu există nicio relaţie directă de subordonare sau de control între SMURD şi Fundaţia pentru SMURD, cele două fiind două entităţi total diferite.

În prezent, zilnic, peste 1.000 de persoane primesc ajutor din partea pompierilor, asistenților, medicilor și piloților care încadrează cele aproape 600 de mijloace SMURD pregătite să intervină la solicitările oamenilor.

sursa: digifm.ro, DSU, IGSU

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

TOP localități din județul Alba, după incidența cazurilor noi de COVID, în ultimele 14 zile. LISTA prezentată de DSP

Publicat

Direcția de Sănătate Publică Alba a prezentat, vineri, situația incidenței cazurilor de COVID-19 în județ. Este vorba despre situația cazurilor noi în intervalul ultimelor 14 zile, raportate la mia de locuitori.

În total, la nivelul județului, incidența cazurilor noi de COVID-19 în ultimele 14 zile este de 0,91, potrivit DSP Alba.

În perioada 11-24 septembrie 2020, la nivelul județuui Alba s-au înregistrat 340 de infectări noi cu coronavirus.

Cele mai multe îmbolnăviri sunt în mediul urban, adică 275, în acest caz incidența fiind de 1,22 la mie.

Ce mai mare incidență a cazurilor noi este la Alba Iulia: 2,31 la mie.

Cea mai mare incidență în mediul rural este la Ciugud, unde sunt 13 cazuri, iar incidența ajunge la 4,13 la mie.

Localități:

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

SÂMBĂTĂ și DUMINICĂ: Circulaţie rutieră oprită pe DN 67C – Transalpina, pentru Campionatul Naţional de Drift

Publicat

Sâmbătă, 26 septembrie și duminică, 27 septembrie, se închide circulația rutieră pe Transalpina (DN 67C), între km 38+500 – km 41+500, în vederea desfășurării „Campionatului Național de Drift – Etapa a IV-a”.

Potrivit CNAIR, circulația rutieră va fi închisă astfel:

– În data de 26 septembrie 2020 – între orele: 08:00 – 13.00 și 15:00 – 20:00

– În data de 27 septembrie 2020 – între orele: 08:00 – 13:00 și 15:00 – 20:00

Pentru asigurarea traficului rutier în condiții de siguranță și protejarea participanților la competiție, circulația rutieră se va desfășura cu sprijinul echipajelor din cadrul Poliției Rutiere.

„Rugăm conducătorii auto să circule prudent și să respecte semnalizarea instituită temporar.

Informaţii suplimentare privind starea reţelei de drumuri naţionale pot fi obţinute de la Dispeceratul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romania S.A., la numerele de telefon 021/264.33.33; 021/9360 sau pot accesa pagina de internet: www.cnadnr.ro/Situatia Drumurilor Naționale”, au transmis reprezentanții CNAIR.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate