Târgul de Fete de pe Muntele Găina 2023, în 22-23 iulie. Tradiții și legende legate de cea mai mare sărbătoare a moților. PROGRAM

Târgul de Fete de pe Muntele Găina va fi organizat în acest an în perioada 22-23 iulie. Târgul, devenit tradiție, are loc pe un platou montan, la o altitudine de 1467 metri. Manifestarea a fost menționată prima dată documentar în 1816.

Ediția din acest an va aduce în atenția publicului numeroase activități de conservare, valorificare și promovare a elementelor de patrimoniu cultural, anunță Centrul de Cultură ”Augustin Bena” Alba.

La mijlocul lunii iulie, în judeţul Alba se celebrează o sărbătoare populară cu tradiţie de sute de ani: „Târgul de Fete” de pe Muntele Găina.

În trecut, locuitorii din peste 80 de sate ale Apusenilor se adunau pe platoul de la Găina pentru a-şi schimba produsele. Sătenii care urcau pe munte îi duceau cu ei și pe cei tineri, pentru a se cunoaște și, dacă se plăceau, se puteau căsători.

Târgul făcea posibilă întâlnirea şi căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, pentru a se evita cosangvinizarea.

Inițial era un eveniment dedicat soarelui, dar mai târziu, marele platou de la Găina a devenit locul unde se strângeau locuitorii din peste 80 de sate ale Apusenilor, pentru schimb de produse.

Târgul de fete de pe muntele Găina se organizează, în fiecare an, din vremuri străvechi, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie, ziua Sfântului Ilie.

Potrivit etnografilor, la Târgul de fete se adunau locuitorii din Munții Apuseni, pentru a face schimb de produse. Era și un prilej pentru întâlnirea și căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, care veneau aici cu părinții.

Pregătirile pentru urcatul pe munte se făceau cu câteva zile înainte. Duminica, cu noaptea în cap, se urca pe munte în poiana unde avea loc târgul. Se spune că fetele veneau cu zestrea încărcată pe cai. Cununia se făcea pe loc, de către preoții care participau la eveniment. Ceremonia era însoțită cu cântece și schimb de jocuri cu ”strigături”, iar fetele ”se luau”, nu se cumpărau.

Tradițiile sărbătorii de pe Muntele Găina

La finele secolului al XIX-lea, sătenii urcau, de cu seară, pe platoul Muntelui Găina. Dis-de-dimineaţă, doi delegaţi din partea moţilor şi doi din partea crişenilor trăgeau o linie de despărţire între cele două tabere, astfel încât moţii îşi aşezau merindele în partea de răsărit, iar crişenii în apus.

Se zice că mândrele, sperând că îşi găsesc soţ, veneau cu zestrea gata așezată pe cai, iar preoţii săvârşeau cununiile acolo, pe Muntele Găina.

Ceremonia era însoţită de cântece şi jocuri cu „strigături”, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau. Fetele se pregăteau ani întregi pentru ziua cea mare de pe munte.

Fiecare familie, care avea fată de măritat, îşi ridica un cort pe munte, în care scotea zestrea la vedere şi îi aştepta pe peţitori. Nici feciorii nu se lăsau mai prejos.

Se adunau însoţiţi de familiile lor şi aduceau ceea ce era mai bun, mai ales o curea frumoasă plină de argint şi aur. Iar după ce îşi alegeau mireasa, urma o „încredinţare“ înaintea publicului, ce consta în schimbarea de năfrămi numite „credinţe“.

După încredinţare, se lua prânzul, apoi se încingea hora peste târg, formată din moţi şi crişeni, care îşi adresau tot felul de satire. Din aceste glume, de cele mai multe ori se iscau certuri care degenerau în bătăi sau, aşa cum se zicea, în „nerânduieli“.

La apusul soarelui, însă, toate bune şi frumoase. Oamenii începeau să plece râzând şi glumind. Crişeanul, fiind mai iute la fire şi rău la mânie fiindcă nu şi-a putut vinde oalele, începea să le spargă cu bâta.

Moţul, în schimb, dorind ca oalele cumpărate să ajungă mai iute acasă, le dădea de-a rostogolul din deal.

Muntele Găina – legende

Două legende se povestesc la focurile de pe munte despre vârful Găina. Una din ele spune că locuitorii comunei Vidra de Sus, aflată la poalele muntelui, lucrau pe vremuri la băile de aur din munţii Bihariei.

Aici, ei tot vedeau o găină de aur ieşind din băi şi mergând să îşi clocească ouăle într-un cuib din vârful muntelui. Au încercat de multe ori să o prindă, dar găina, speriată, a fugit cu tot cu aur în adâncuri.

Se spune că de atunci oamenii nu au mai găsit aur în acea zonă şi au încetat să mai sape după el. Muntele a luat numele Găina şi a despărţit, ca şi graniţă naturală, ţinuturile moţilor de cele ale crişenilor.

Cealaltă legendă vorbeşte despre o zână frumoasă şi foarte bogată, care avea o găină ce făcea ouă de aur. Odată pe an, zâna dăruia câte un astfel de ou unei fete sărace şi cuminţi, ca să aibă şi ea zestre pentru măritiş.

Multă vreme, oamenii au trăit în armonie cu zâna, pentru că îi cereau sfatul şi ajutorul când aveau nevoie.

Dar, într-o zi, cinci feciori din comuna Vidra, travestiţi în fete, s-au furişat până la adăpostul zânei, au aflat unde ţine găina cu ouăle de aur şi au furat-o, cu tot cu coşul plin de ouă.

Însă, în fuga lor cea iute, cel care ducea coşul l-a scăpat, iar ouăle au ajuns în apele învolburate ale Arieşului, care şi acum mai are, ici-colo, sclipiri de aur în adânc.

Speriaţi, feciorii au ascuns găina în Munţii Abrudului (renumiţi şi acum pentru bogăţia lor în aur).

De atunci, Arieşul poartă în nisipul său fărâmituri de aur. Timp de sute de ani localnicii au scos aur din Arieş cu ajutorul unor instrumente rudimentare. Din păcate, în prezent aurul din bazinul Arieşului nu mai este exploatat.

În fiecare an, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie (Sfântul Ilie), mii de moţi şi turişti urcă pe platoul muntelui pentru a participa la ”Târgul de fete”.

Programul Târgului de fete de pe Muntele Găina, ediția 205 – 2023

Sâmbătă, 22 iulie / Căminul Cultural Avram Iancu 

• ora 16:00​ – „Cântec, joc și voie bună”
  • spectacol folcloric
  • ​Tulnicăresele din Avram Iancu
  • Ansamblul folcloric ,,Doina Ampoiului” din Zlatna
  • Ansamblul folcloric ,,Vințana” din Vințu de Jos
  • Ansamblul folcloric ,,Fântânița de piatră” din Șpring
  • „Copilăria în pas de dans”, instructor Alina Furdui
  • Radu Ille
  • Marinela Baba
  • Ioan Cristian Țăran
  • Maria Dan Păucean
  • Paula Hriscu

Sâmbătă, 22 iulie / Vârful Muntelui Găina

• ora 12:00​ – Târgul meșterilor tradiționali Alba Tradițional ​(peste 40 de meșteri tradiționali din diferite zone ale României)
• ora 14:00​ – ,,Purtata – Jocul fetelor și al nevestelor de pe Târnave”
  • difuzare film documentar
• ora 15:00​ – Ansamblul Folcloric al județului Alba
  • spectacol folcloric extraordinar
  • dirijor: Alexandru Pal
  • ​soliști: Roxana Reche, Dorina Narița, Floricica Moga, Nicolae Plută
  • soliști invitați: Ilie Medrea, Ciprian Roman
• ​​ora 17:00​ – ,,Altarul Soarelui”
  • „Țara Moților”
    ​,,Drama lui Avram Iancu”
    ​,,Cămeșa cu ciupag și Aurelia Matei”
  • ​difuzare filme documentare
• ora 20:00​ – Concert extraordinar Spitalul de Urgență cu Dan Helciug
• ora 21:30​ – Concert extraordinar Randi
• ora 22:30​ – DJ Harra – Show extraordinar de muzică electronică
• ora 23:00 – Foc de artificii oferit de Primăria Comunei Avram Iancu

Duminică, 23 iulie / Vârful Muntelui Găina

• ora 10:00​ – Ceremonial de depunere de coroane, jerbe și buchete de flori​​și slujbă religioasă în memoria lui Avram Iancu – Erou al națiunii române
  • Tulnicăresele din Avram Iancu
  • Fanfara județului Alba, dirijor Coriolan Honcaș
• ora 10:30 – Târgul meșterilor tradiționali Alba Tradițional (peste 40 de meșteri tradiționali din diferite zone ale României)
• ora 11:00​ – ,,Muntele Găina unește tradițiile românești”
  • spectacol folcloric extraordinar
  • Tulnicăresele din Avram Iancu
  • Nicolae Furdui Iancu
  • Ionuț Fulea
  • Mirela Mănescu Felea
  • Grupul instrumental Crain Nou din Alba Iulia
  • Ansamblul folcloric ,,Florile Mureșului” din ARAD alături de soliștii Diana Giorgiana Mihuț, Andrei Gurău și Răzvan Nuțiu
  • Ansamblul folcloric „Datina” din BIHOR și Grupul de tulnicărese din Apuseni, solistă Daiana Marușca
  • Ansamblul folcloric ,,Strugurelul” din Valea Lungă alături de soliștii Alexandra Băcilă, Bianca Crețu și Cristina Căpâlnean
  • Ansamblul folcloric ,,Citera cu Dor” din Ciuruleasa