Titlul de cetățean de onoare al municipiului Alba Iulia, acordat post-mortem, fiicei scriitorului Lucian Blaga. Proiect

Primăria Alba Iulia propune Consiliului Local acordarea titlului de cetățean de onoare, post mortem, fiicei poetului și filosofului Lucian Blaga.

Inițiativa este pentru ”merite culturale deosebite, precum și pentru valorificarea operei marelui filosof și poet Lucian Blaga”, potrivit proiectului ce va fi prezentat în Consiliul Local în ședința din 22 decembrie.

Vezi și ”Puiul tatii scump”: Povestea fiicei lui Lucian Blaga, Dorli. Fotografii și lucruri neștiute din viața familiei filosofului

Propunerea este din partea Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Alba-Hunedoara și a fost preluată de primărie.

Dorli Blaga a murit în 15 noiembrie, la vârsta de 91 de ani.

Dorli Blaga – viața și activitatea profesională

Dorli Blaga (Ana-Dorica Bugnariu), fiica scriitorului Lucian Blaga, s-a născut la 2 mai 1930, la Berna, în Elveţia, unde tatăl ei era ataşat de presă.

”Numele de alint, Dorli, este derivat al cuvântului ”dor”, unul dintre simbolurile centrale ale poeziei lui Blaga, scrisă mai ales în perioada în care acesta a fost atașat la legațiile românești din Elveția și Portugalia”, se arată în proiect.

Până la vârsta de 9 ani a trăit în străinătate cu părinţii, în Elveţia, Austria, Portugalia, câteva săptămâni la Paris.

Întorşi în ţară în primăvara anului 1939, s-au stabilit la Cluj, Lucian Blaga fiind profesor universitar şi membru al Academiei Române.

În urma Dictatului de la Viena (august 1940), Universitatea din Cluj s-a refugiat la Sibiu pe toată perioada războiului. Aici Dorli Blaga și-a încheiat şcoala primară şi, în 1941, s-a înscris la Liceul German Brukenthal.

Clasele a VIII-a şi a IX-a le-a urmat în particular, la Sibiu. În 1946 familia s-a mutat, împreună cu Universitatea, înapoi la Cluj.

Dorli Blaga a absolvit Liceul de fete ”Regina Maria” în 1949 şi s-a înscris, pe bază de examen de admitere, la Facultatea de Fizică. În 1951, s-a mutat la universitatea din București. În 1952, a fost pusă pe lista celor care urmau să fie exmatriculați pentru origine socială ”nesănătoasă”, dar a reușit să-și ia licența în 1956. Tot în același an, s-a căsătorit cu profesorul universitar Tudor Bugnariu.

În perioada 1962-1967, Dorli Blaga a lucrat la Institutul de Documentare Tehnică. În 1967 s-a transferat la Consiliul Național al Cercetării Științifice unde a lucrat, până în 1972, la Comisia Plan Sinteză.

În 1972 a revenit la Institutul de Documentare Tehnică, lucrând în calitate de redactor responsabil pentru publicația „Cercetare științifică dezvoltare tehnologică”, publicație realizată pe baza documentelor UNESCO și ONU.

În perioada 1974-1975 i s-a propus intrarea în PCR, dar a refuzat.

Din 1991 a lucrat la Senatul României în calitate de expert cu documentația privind NATO, iar apoi în calitate de consilier parlamentar. S-a pensionat în 1999.

Dorli Blaga – activitatea literară

În martie 1961, a inițiat publicarea unei antologii de poezii din ciclurile ”de sertar” ale lui Lucian Blaga. Poetul a decedat la 6 mai 1961, fără a reuși să vadă volumul tipărit.

Între 1970 și 1989, a îngrijit ediția în 12 volume a operei lui Lucian Blaga, conformă cu ”Testamentul editorial” din 1959 al acestuia.

A contribuit la editarea romanului postum al lui Lucian Blaga, ”Luntrea lui Caron” și a colaborat cu monograful Ion Bălu la redactarea celei mai complete bibliografii: ”Viața lui Lucian Blaga”. De asemenea, Dorli Blaga a fost autoarea unui volum de memorii intitulat ”Tatăl meu, Lucian Blaga”.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.