TOP trei cărți pe care trebuie să le citești în 2016 pentru a-ţi schimba perspectiva asupra vieţii

Oamenii cărţilor spun că lecturile potrivite pot schimba destine. „Adevărul” vă propune în apropierea Anului Nou un top al cărţilor care, odată citite, vă pot transforma viaţa.

Topul cărţilor de „căpătâi” care îmbogăţesc nu doar cultura generală a cititorilor, ci şi modul în care aceştia se raportează la viaţă, a fost realizat pentru „Adevărul” de profesorul universitar Alexandru Călinescu, fostul director al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iaşi.

Potrivit profesorului, cărţile pe care le-a recomandat i-au schimbat viziunea asupra vieţii. „Capodoperele pe care le-am menţionat m-au marcat când le-am citit prima dată şi m-au marcat şi când le-am recitit, a doua sau a treia oară”, a spus Alexandru Călinescu.

Profesorul recomandă:

1. Marcel Proust, „În căutarea timpului pierdut”, apărut în 1913 la Editura Gallimard, Paris.

„Dacă se-ntinde, pe atâtea zeci de pagini, cu analiza unui gest, a unei amintiri, a unui detaliu, Proust o face pentru a fi cât mai exact. O face cu minuţia (sublimă) a cuiva care ar încerca să urmărească drumul ultimului vălătuc de fum prin aer… În căutarea timpului pierdut încearcă (şi reuşeşte) să surprindă conturul acestui fum prin aer. Nimeni nu a dat atâta consistenţă nemuritoare unui lucru atât de impalpabil precum memoria. Vă voi spune că merită cu prisosinţă să vă «pierdeţi timpul» cu Timpul pierdut. Viaţa este prea scurtă pentru a nu-l citi pe Proust”, a subliniat eseistul Alex. Leo Şerban, potrivit Editurii Humanitas.

2. F. M. Dostoievski „Crimă şi pedeapsă”, apărut în 1866 în revista „Russki Vestnik” – „Mesagerul rus”, Moscova   „Crimă şi pedeapsă este povestea unei idei, pe care o întruchipează, pro şi contra, toate personajele cărţii, si nu doar Raskolnikov: ideea naturilor superioare înfrângând obstacolele, a luptei cu stupidele prejudecăţi umanitariste, a aleşilor ce dispun în voie de inertul material uman, a conducătorilor cu drepturi nelimitate şi subjugând pe temeiul unui plan calculat la rece milioane de sclavi, a forţei neîndurătoare căreia trebuie toţi să i se supună fără să cricnească, ideea cezarismului, ideea napoleoniana, ideea supraomului”, a precizat scriitorul Ion Ianoşi, potrivit Editurii Polirom.

3. Alexandr Soljeniţîn „Arhipeleagul Gulag”, apărut în 1973 la Editura „Editions du Seuil”, Paris   „Este cartea care a deschis ochii Occidentului asupra ororilor totalitarismului sovietic. Devenită foarte repede o adevărată Biblie a disidenţilor din fostul bloc sovietic, Arhipelagul Gulag este o «încercare de investigaţie literară» a anilor pe care Alexandr Soljeniţîn (1918-2008) i-a petrecut în lagărele groazei, după ce criticase politica lui Stalin pe când era căpitan în armata sovietică”, a menţionat scriitoarea Alina Purcaru, potrivit Editurii Univers.