Topul europarlamentarilor români din PPE. Ce activitate au avut Mircea Hava, Dan Motreanu, Rareș Bogdan și Victor Negrescu

Topul europarlamentarilor români: Ce au făcut Mircea Hava, Dan Motreanu, Victor Negrescu și Rareș Bogdan, la Bruxelles, aflăm de pe siteul Parlamentului European.

Hava, Motreanu și Bogdan sun trei dintre europarlamentarii care au legătură cu Alba: primul a fost primar la Alba Iulia, Motreanu a fost consilier județean iar Rareș Bogdan a copilărit în județ, fiind născut la Ocna Mureș. 

Victor Negrescu este al patrulea eurodeputat cu legături în județul Alba: în prezent coordonează organizația județeană a PSD. 

Cei 33 de europarlamentari care au reprezentat România în Parlamentul European în legislatura 2019-2024 au abordat, în activitatea lor, teme variate de politică externă a Uniunii, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina, sprijinul UE pentru Ucraina în contextul agresiunii Rusiei, conflictul din Gaza, aderarea României la spaţiul Schengen, susţinerea aderării Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei la UE, situaţia fermierilor în UE, criza energetică, pactul verde european etc, conform https://www.europarl.europa.eu/.

În legislatura 2019-2024, europarlamentarii români au făcut parte din grupurile PPE (membri, la nivel naţional, ai PNL, PMP sau UDMR), S&D (membri, la nivel naţional, ai PSD, Pro România, PUSL) şi Renew (membri, la nivel naţional, ai USR, Reper), potrivit Agerpres.

Conform datelor de pe site-ul Parlamentului European, unii europarlamentari români au abordat într-o mai mare măsură teme de relevanţă europeană, în timp ce alţii s-au centrat pe teme de interes din România.

Printre cei care s-au axat pe temele de interes intern, s-au numărat Victor Negrescu, Nicolae Ştefănuţă, Carmen Avram, Daniel Buda, Tudor Ciuhodaru, Eugen Tomac.

Între cei care s-au implicat în cele mai multe propuneri de rezoluţie se numără Dragoş Pîslaru, Nicolae Ştefănuţă, Ramona Strugariu. Maria Grapini (172), Daniel Buda (166), Carmen Avram (133), Tudor Ciuhodaru (113), Eugen Tomac (96), Victor Negrescu (87), Dan Motreanu (80), Nicolae Ştefănuţă (71) se numără printre cei cu cele mai multe întrebări scrise adresate Comisiei Europene. Vasile Blaga, Dacian Cioloş, Corina Creţu, Claudia Manda, Vlad Nistor sunt printre cei care au iniţiat cele mai puţine întrebări către Comisie.

Unii dintre eurodeputaţi s-au profilat pe anumite tematici, în timp ce alţii au abordat, în activitatea lor la PE, tematici variate.

În acest sens, Daniel Buda s-a axat într-o mare măsură pe tematica agriculturii, Cristian Buşoi pe sănătate, Tudor Ciuhodaru pe sănătate şi pandemia de COVID-19, Dragoş Pîslaru pe social, Cristian Terheş pe libertatea religioasă, Eugen Tomac pe politică externă, potrivit sursei citate.

Topul europarlamentarilor români din PPE

Cei 14 eurodeputaţi români care au făcut parte din grupul PPE (Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat) ) din legislativul european au provenit de la partidele PNL, UDMR şi PMP.

Din perspectiva implicării în propuneri de rezoluţii şi întrebări adresate Comisiei, eurodeputaţii cei mai activi ai grupului au fost: Daniel Buda (166 de întrebări scrise adresate Comisiei), Eugen Tomac (96) şi Dan Motreanu (80).

De asemenea, Daniel Buda şi Eugen Tomac au fost eurodeputaţii care au abordat într-o mai mare măsură teme de interes intern, în comparaţie cu ceilalţi eurodeputaţi ai grupului.

Câteva exemple de astfel de teme sunt:

• construcţia de autostrăzi în România,
• Magistrala de metrou M6 (Gara de Nord – Aeroport Henri Coandă Otopeni) din Bucureşti,
• învăţământul la distanţă în pandemie,
• situaţia fondurilor europene atrase de România din CFM 2014-2020,
• aderarea României la Schengen şi la zona Euro,
• combaterea sărăciei energetice în România, sărăcia copiilor în România,
• lucrările de dragare pe Dunăre,
• abandonul şcolar în România, sprijinirea industriei româneşti, sprijin pentru IMM-urile din România,
• problema desfacerii produselor pentru fermele mici de familie din România,
• securitatea alimentară a României,
• importurile masive de lapte din UE,
• veniturile mult mai mici ale fermierilor români faţă de cei europeni,
• surclasarea laptelui românesc în raport cu cel de import etc.

La polul opus, dintre eurodeputaţii cu mai puţin de 10 întrebări scrise adresate Comisiei şi cu implicare scăzută în propuneri de rezoluţie, se numără Vlad Nistor şi Vasile Blaga.

Topul europarlamentarilor români: Mircea Hava, Dan Motreanu, Rareș Bogdan – PPE

Mircea Hava (PNL) s-a implicat într-o serie de propuneri de rezoluţie pe teme de politică externă. A iniţiat 4 întrebări orale şi 27 de întrebări scrise, pe care le-a adresat Comisiei.

Temele vizate au fost creşterea preţurilor la nivel mondial şi deficitul de magneziu, stadiul negocierilor dintre CE şi România referitoare la Acordul de parteneriat şi programele operaţionale, sumele plătite de România cu titlu de sancţiuni financiare, rapoartele OLAF în perioada 2010-2020, relaţiile UE-Turcia, autorizarea vaccinurilor COVID-19, protestele din Iran, programul Copernicus, aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei la Schengen etc.

Dan Motreanu (PNL) s-a implicat în numeroase propuneri de rezoluţii pe teme de politică externă a Uniunii, protecţia europeană a lucrătorilor în pandemie, cooperarea UE-Republica Moldova, aderarea Ucrainei şi Georgiei la UE, aderarea României la Schengen, războiul din Ucraina, condiţiile inumane de detenţie a lui Aleksei Navalnîi, criteriile de la Copenhaga etc.

A adresat Comisiei 3 întrebări orale şi 80 de întrebări scrise, între subiectele vizate numărându-se: lucrătorii mobili sezonieri, cadrul temporar privind ajutoarele de stat, deşeuri, tratarea apelor urbane reziduale, situaţia post-Brexit, implementarea programelor de screening pentru hepatita C în UE, asistenţa medicală transfrontalieră, creşterea preţurilor la energie, „Erasmus4Ukraine”, securitatea alimentară, lupta împotriva endometriozei în UE, situaţia dragării Canalului Bâstroe, Delta Dunării.

A iniţiat, de asemenea, şi o propunere individuală de rezoluţie referitoare la inversarea tendinţei demografice europene.

Rareş Bogdan (PNL), şef al delegaţiei române la PPE, a abordat, în mai multe propuneri de rezoluţie, teme precum drepturile omului în Belarus, Etiopia, Kazahstan, reprimarea opoziţiei democratice din China, aderarea Ucrainei şi Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

A adresat Comisiei Europene 4 întrebări orale şi 53 de întrebări scrise pe teme foarte diverse: parcările în UE, programul Copernicus, măsuri de combatere a dezinformării, condiţiile de muncă a sezonierilor români, revigorarea sectorului cultural în UE, protecţia minorilor pe internet etc.

Topul europarlamentarilor români: Victor Negrescu – grupul S&D

Victor Negrescu (PSD) a fost eurodeputatul de la acest grup care a abordat în cea mai mare măsură teme de interes pentru România, între care amintim: condiţii egale pentru ajutoarele de stat oferite de statele membre UE, standard comun privind restricţiile impuse la nivelul UE în contextul COVID-19, deficitul bugetar al României şi aderarea la zona euro, politizarea sistemului educaţional şi a funcţiilor publice în România, poziţia Comisiei Europene privind Complexul Energetic Oltenia, inundaţiile din România, creşterea preţurilor la energie în România, teste gratuite anti-COVID în România, lemnele de foc în România, suspendarea sau modificarea contractelor pentru achiziţia de vaccinuri nefolosite, aderarea României la Schengen, reprezentarea limbii române în activitatea şi documentele instituţiilor europene etc.

Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului de subvenții al Parlamentului European în domeniul comunicării. Parlamentul European nu a fost implicat în pregătirea proiectului și nu este responsabil în nicio măsură de informațiile sau punctele de vedere exprimate în cadrul proiectului, iar acestea nu-i impun nicio obligație; responsabilitatea aparține exclusiv autorilor, persoanelor intervievate, editorilor sau difuzorilor programului, în conformitate cu legislația aplicabilă. Parlamentul European nu poate fi considerat responsabil nici pentru daunele, directe sau indirecte, care pot rezulta în urma realizării proiectului.