Tradițiile lunii iulie. Ce nu ar fi bine să faci în 15 iulie și în Săptămâna Sfântului Ilie

Tradițiile lunii iulie. Luna lui Cuptor cuprinde mai multe tradiții și superstiții interesante, legate de legende și muncile câmpului. Dacă a doua săptămână a lunii este ce a ”panteliilor”, aprigele surori ale Sfântului Ilie, a treia este dedicată acestuia.

Panteliile erau atât de răutăcioase, că pârjoleau lanurile în urma lor, de ciudă că oamenii nu le acordă respect și atenție.

Tradiţia românească străveche spune că această perioadă este pentru odihnă, fără munci la câmp şi fără treburi casnice în exces.

De Pârlii, femeile nu lucrează, pentru a se feri de primejdiile focului, de căldură mare şi de boli febrile.

Este o perioadă în care gătitul la cuptor şi, mai ales, coptul pâinii, nu este recomandat.

Tradițiile lunii iulie. 15 iulie, Ciurica

Pe 15 iulie e o zi a femeilor, cunoscută drept Ciurica. În această zi, se spune că femeia trebuie ”să-și bată bărbatul”, astfel încât ei să-i meargă bine tot anul.

În această zi sunt pomeniți Sfinți Mucenici Chiric și mama sa, Iulita. Rămasă văduvă la puțin timp după nașterea fiului ei, Iulita a fugit împreună cu fiul ei, în vârstă de 3 ani, pentru a scăpa de prigonirile ce asupreau creștinii. Cei doi au fost uciși pentru că nu au vrut să renunțe la credința în Dumnezeu, scrie cimec.ro.

Se spune că Cirica a fost ucisă de de bărbatul ei, un turc, păgân, pentru că nu a vrut să treacă la legea păgânească, împreună cu copilul ei. Este considerată ocrotitoarea celor rămași orfani de mamă.

Ciurica dădea dreptul femeilor să-şi pedepsească bărbaţii, de ziua ei. Se spune că în această zi era bine să se evite certurile şi neînţelegerile din familie pentru a nu avea parte de ele în cursul anului.

De asemenea, nu e bine să dai sau să scoți ceva din casă, pentru a nu aduce pagubă.

Dacă va tuna cu un ceas înainte de amiază înseamnă că iarna va veni devreme.

Tradițiile lunii iulie: Săptămâna Sfântului Ilie

În fiecare an pe data de 20 iulie se sărbătorește Sfântul Ilie, considerat ocrotitorul recoltei, dar și cel care controlează tunetele și fulgerele, pedepsindu-i pe cei necredincioși. Există credința că dacă omul poartă în ziua de prăznuire a Sfântului mâțișori de salcie, sfințiți la Florii, va fi ferit de fulgere. În trecut, oamenii nu lucrau de ziua Sfântului Ilie, ca să fie feriți de grindină, tunete și fulgere; dăruiau mere, miere și covrigi pentru cei adormiți.

De Sfântul Ilie, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, procesul fiind numit ‘retezatul stupilor’. Tot în această zi, se culegeau plante de leac, în special busuiocul.

Ciobanii coborau în sate pentru prima dată după urcarea oilor la stână și aduceau în dar iubitelor sau soțiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.

Dacă tună în ziua de Sântilie toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi.

Paparuda românească, invocată de ceata feminină pentru a dezlega ploile în zilele caniculare ale verii, poartă numele zeului indian Rudra, stăpân al fenomenelor meteorologice. În credințele populare, Paparuda era închipuită ca ‘o sfântă înaltă și subțire’, ‘o zeiță’, care ‘diriguiește ploile’, ‘sparge’ sau ‘urnește norii’, ‘o femeie care umblă cu ploile’ etc. A fost atestată în întreg spațiul geografic în care arheologii au scos la iveală urme ale civilizației trace. Obiceiul încă se mai întâlnește la satele din întreaga țară.