Trei noi sfinți în calendarul creștin ortodox. Sinodul BOR a decis la ce dată vor fi sărbătoriți. Cine sunt aceștia

Trei noi sfinți au fost înscriși în calendarul Bisericii Ortodoxe. Este vorba despre trei sfinți care vor fi sărbătoriți anual, în datele de 7 septembrie, 2 iulie și 28 august. 

Înscrierea lor a fost luată în urma unui sinod ținut în data de 4 iulie 2023. 

Pe lângă înscrierea celor trei sfinți în calendar, sinodul a mai luat și alte decizii legate de conducerea internă, dar aducerea unor moaște în țară.

Cei trei noi sfinți sunt Casiana Imnografa (7 septembrie), Sfântul Ierarh Ioan Maximovici (2 iulie) și Sfântul Cuvios Iosif Isihastul (28 august).

Cine sunt cei trei noi sfinți care vor și sărbătoriți în calendarul creștin ortodox

Sfânta Casiana

Potrivit ortodoxwiki, Sfanta Casiana s-a născut cândva între anii 805-810 la Constantinopol, într-o familie înstărită . Crescând, ea s-a arătat a fi minunat de frumoasă și de inteligentă.

Trei cronicari bizantini, Simeon Metafrastul, Gheorghe Monahul (cel ce semnează Gheorge Păcătosul) și Leon Grămăticul afirmă că aceasta a participat la o „înfățișare a mireselor” organizată pentru tânărul Teofil Iconoclastul de mama lui vitregă, Împărăteasa-Mamă Eufrosina.

Captivat de frumusețea Casianei, tânărul împărat s-a apropiat de ea și i-a zis: „Prin femeie [au intrat în lume] cele josnice”, făcând aluzie la păcat și la suferința care la care a dus păcatul Evei.

Casiana a răspuns prompt: „Şi prin femeie [au venit și] cele mai alese”, trimițând astfel la nădejdea de mântuire adusă în lume de întruparea lui Hristos prin Născătoarea de Dumnezeu.

Următoarele informații despre Casiana datează de mai târziu. Astfel, știm că ea a întemeiat în anul 843 o mănăstire de călugărițe în partea de vest a Constantinopolului, lângă Zidurile lui Constantin, devenind și prima stareță a acesteia.

Deși mulți cercetători atribuie intrarea ei în monahism amărăciunii datorate faptului că nu reușise să se mărite cu Teofil și să devină împărăteasă, o scrisoare provenind de la Sf. Teodor Studitul pare să indice că aceasta avea și alte motive pentru a alege viața călugărească.

Astfel, ea a avut relații strânse cu apropiata Mănăstire Studion care avea să joace un rol crucial în reeditarea cărților liturgice bizantine în secolele IX-X și care a permis astfel supraviețuirea operei Casianei.

Sfântul Ierarh Ioan Maximovici

Arhiepiscopul Ioan s-a născut înregiunea Harkov din sudul Rusiei. Aici, pe moșia Adamovka, în familia binecunoscută de nobili Maximovici, părinților Boris și Glafira li s-a născut un fiu în data de 4 iunie 1896, pe care l-au botezat Mihail, în cinstea Sfântului Arhanghel al Domnului purtând același nume. Neamul Maximovici era renumit de secole prin evlavia și patriotismul său.

Cel mai de seamă reprezentant al acestei familii nobiliare era Sfântul Ierarh Ioan, mitropolit al Tobolsk-ului, cunoscut ca și scriitor și poet duhovnicesc și luminător al Siberiei, care a trimis prima misiune ortodoxă în China și a săvârșit numeroase minuni. El a fost canonizat în 1916, iar sfintele sale moaște se păstrează până în zilele noastre la Tobolsk.

Cu toate că Sfântul Ierarh Ioan a murit la începutul secolului al XVIII-lea, duhul acestuia a purces asupra urmașului său îndepărtat, care mai târziu i-a purtat numele.

Sfântul Cuvios Iosif Isihastul

Sfântul Cuvios Iosif Isihastul a fost unul dintre cei mai remarcați nevoitori athoniţi ai secolului XX. Datorită ucenicilor săi, care au transmis şi au pus în practică învăţătura şi modul său de viaţă în comunităţi din ce în ce mai mari, el poate fi considerat pe bună dreptate principalul autor al actualei restaurări a tradiţiei rugăciunii inimii din Muntele Athos.

Cuviosul Iosif Isihastul s-a născut în anul 1898 în Insula Paros (Arhipelagul Ciclade) din Grecia, fiind botezat cu numele de Francisc. Orfan de tată încă de mic, tânărul Francisc a plecat la vârsta adolescenţei să lucreze în portul Pireu, iar apoi s-a înrolat în armată.

Ce decizii a luat Sinodul Bisericii în data de 4 iulie

În ziua de marți, 4 iulie 2023, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat

ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Sfântul Sinod l-a ales prin vot secret pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Paisie Teodorescu, vicar patriarhal, în demnitatea de Episcop-vicar patriarhal. Noul

Episcop-vicar patriarhal va purta titulatura de Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul.

De asemenea, Sfântul Sinod l-a ales prin vot secret pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Nectarie Petre, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei

Occidentale, în demnitatea de Episcop-vicar al acestei Arhiepiscopii. Noul Episcop-vicar va purta titulatura de Preasfințitul Părinte Nectarie de Bretania.

În cadrul aceleiași ședințe au mai fost luate următoarele hotărâri:

1. Aprobarea textului Protocolului de finanțare dintre Patriarhia Română și Secretariatul de Stat pentru Culte;

2. Aprobarea propunerii proiectului de text al volumelor pentru lunile Septembrie și Octombrie ale Sinaxarului Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române;

3. Aprobarea înscrierii în calendarul Bisericii Ortodoxe Române a cinstirii icoanei Maicii Domnului „Axion estin” și a textelor liturgice pentru aceasta;

4. Aprobarea înscrierii în calendarul Bisericii Ortodoxe Române a Sfintei Cuvioase Casiana Imnografa (7 septembrie), a textelor liturgice și a icoanei pentru cinstirea acesteia;

5. Aprobarea înscrierii în calendarul Bisericii Ortodoxe Române a Sfântului Ierarh Ioan Maximovici (2 iulie), a textelor liturgice și a icoanei pentru cinstirea acestuia;

6. Aprobarea înscrierii în calendarul Bisericii Ortodoxe Române a Sfântului Cuvios Iosif Isihastul (28 august), a textelor liturgice și a icoanei pentru cinstirea

acestuia;

7. Aprobarea textului Slujbei aducerii moaștelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou la București;

8. Aprobarea textului Paraclisului Sfintei Mari Mucenițe Chiriachi.