Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Un NOU TEREN DE GOLF lângă Alba Iulia, pe malul Mureșului. Proiectul se întinde pe 47 de hectare și a fost inițiat de Primăria comunei Ciugud


Publicat

La doi paşi de Alba Iulia, iubitorii sportului „de lux” vor avea la dispoziţie, peste circa doi ani, o nouă locaţie pentru practicarea golfului. Este vorba despre un proiect iniţiat de Primăria Ciugud pe o suprafaţă de 47 de hectare de teren situat în lunca râului Mureş, lângă Teleac. Din spusele primarului Gheorghe Damian, este o zonă frumoasă, care va atrage, pe lângă dezvoltarea dată de opţiunea de agrement şi activităţi sportive, şi oportunităţi de afaceri. Planurile administraţiei locale sunt ca, din iarnă, să fie gata partea de contractare, iar de anul viitor să înceapă lucrările. Construcția unui teren de golf costă între 2 și 10 milioane de euro, în funcție de proiect, suprafață, dotări și nivelul de dificultate al terenului.

Potrivit documentaţiei prezentate la eliberarea avizului de mediu al proiectului, se prevede amenajarea unei zone de agrement, cu profil golf, fiind subîmpărţită în trei zone funcţionale: instituţii şi servicii, teren golf şi zonă verde adiacentă râului Mureş.

”În zona propusă pentru dezvoltarea investiţiei există riscul de inundaţii, fapt care a generat realizarea unui studiu de inundabilitate şi evidenţierea unor recomandări specifice pentru ameliorarea acestui tip de risc natural, şi de asemenea există parţial obiective făcând parte din fosta fermă agrozootehnică Teleac”, se suţine în avizul eliberat de Agenţie de Protecţie a Mediului Alba.

Fostele clădiri ale fermei zootehnice vor fi reabilitate şi incluse în zona de agrement propusă de administraţia locală din Ciugud.

“Este vorba de 47 de hectare, din care 9 hectare este teren neproductiv şi restul este păşune, aşezata într-o zonă foarte frumoasă, unde Mureşul face un cot, în dreptul comunei Ciugud. Ne-am gândit că s-ar putea lega foarte bine de viitoarea zonă de agrement de la Teleac, unde albaiulienii vin la grătare pe malul Mureşului. De asemenea, avem o zonă industrială conturată acolo, iar, cum golful este un sport dedicat oamenilor cu bani, ar putea aduce aduce decvoltare nu doar comunei, ci şi sectorului de afaceri, completând <oferta> de oportunităţi”, a declarat primarul Gheorghe Damian pentru Alba24.

(P)  HAINE  GOLF și PANTOFI  GOLF  pentru bărbați, femei și copii, online, din magazinul  FashionSport.ro

Lângă Alba Iulia se află, la Pianu de Jos, primul și  cel mai mare teren de golf din România construit la inițiativa profesorului de golf Paul Tomiță. Amenajarea unei noi locații destinată golfului ar putea crește numărul turiștilor care practică acest sport. Turismul de golf este în creștere în Europa, iar cele mai căutate destinații sunt cele aflate zonele care au grupate mai multe terenuri.

Citeşte şi Planuri pentru amenajarea Văii Mureşului. Centru de cazare şi specialităţi regionale, reecologizare şi alte propuneri de dezvoltare turistică

Primarul a menţionat că proiectul este în faza de elaborare a documentaţiei PUZ şi că se aşteaptă avizul de la Ministerul Agriculturii. Legat de acest aspect, potrivit noii Legi 34 a pajiştilor, nu se poate scoate teren cu destinaţia de păşune din circuitul agricol decât punând la dispoziţie alte suprafeţe neproductive. Primarul precizează că există soluţii şi în acest sens.

Va urma apoi supunerea la vot a proiectului în Consiliul Local al comunei şi organizarea licitaţiei. Dacă toate procedurile se derulează fără obstacole, până în iarnă ar trebui să fie gata partea de contractare, iar de anul viitor să înceapă lucrările.

Alte investiţii la Ciugud: sediu nou pentru primărie, drum asfaltat spre Şeuşa şi între Drâmbar şi Hăpria, modernizări la cămine culturale

Primarul Gheorghe Damian a amintit şi alte proiecte aflate în derulare în comuna Ciugud. Potrivit edilului, în primăvara anului viitor primăria se va muta în „casă nouă”, sediu amenajat în locaţia fostului magazin sătesc, o investiţie de aproximativ 1,6 milioane lei cu fonduri din PNDR.

De asemenea, de vineri, 29 august, încep lucrările de asfaltare pe încă 2,2 kilometri de „drum de câmp”, din care un kilometru spre Şeuşa şi 1,8 kilometri de legătură între Drâmbar şi Hăpria. Lucrările ar trrebui finalizate în circa două luni.

În implementare este şi un alt proiect, de dotare a căminului cultural din Drâmbar, unde vor fi achiziţionate 200 de scaune tapiţate pentru sala de spectacole şi vor fi achiziţionate costume populare pentru Ansamblul Folcloric „Doina Mureşului” al comunei Ciugud. De asemenea, va fi montat un sistem de sonorizare. Toate acestea reprezintă o cheltuială de aproximativ 20.000 de euro plus TVA.

Un alt proiect aflat în evaluare la Compania Naţională de Investiţii se referă la reabilitarea căminului cultural de la Hăpria. Valoarea proiectului tehnic este de aproximativ  1,8 milioane lei şi se aşteaptă rezultatul licitaţiei pentru începerea lucrării.

De asemenea, din septembrie, începe amenajarea acceselor în curţile locuitorilor şi a trotuarelor pe strada Principală din localitatea Ciugud. Un proiect de 400.000 de lei, cu termen de execuţie de 30 de zile.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

3 Comentarii

3 Comments

  1. dan suciu

    luni, 01.09.2014 at 10:29

    Cativa vor juca golf iar majoritatea se va hrani cu legume, fructe, cereale de import- scumpe si chimizate. Asta in timp ce judetul nostru nu are macar un sistem de irigatii, iar pamantul care ne-a hranit de secole este transformat intr-un parc de distractii ori desertificat printr-o exploatare irationala. Unde sunt investitiile in agricultura, industrie si turism rural?
    O populatie pauperizata, imbatranita si fara speranta. Si turism electoral cat incape, indiferent de anotimp! Imaginea oamenilor politici construita pe bani publici, prin evenimente de tot felul. Nu educatie, sanatate si bunastare, ci manipulare, poluare pe toate planurile si lipsa de perspectiva pentru generatiile tinere, pentru copii si nepoti…Cat de mult ne-au suparat cuvintele lui Silviu Brucan, „stupid people” !

    • Elisabeta

      marți, 26.09.2017 at 12:36

      sistem de irigatii am avut unul f. bun,la Blandiana toata ferma partidului PCR era dotata cu un sistem de irigatii si o statie de pompare performanta construita de francezi,a fost si in zona Drambar o statie si unsistem de irigatii bun,toata zona de la sosea pana la Mures,dincolo de parau erau recolte f. bune de legume si lucrau acolo cei din Teleac,Drambar si chiar din Alba (eu am lucrat acolo de la temelia sistemului,apoi pe statia de pompe pana la desfintarea IAS-ului sia CAP-ului ,aprox. 8ani ),acum mai sunt putini in zona care se mai ocupa de legume in zona,a mai fost si statia de pompe de langa puntea ciugudului,si sistem de irigatii de pe ferma ILF-ului ,de la linia ferata pana laAmpoi- Mures,drumul drambarului,dar fiecare din noi suntem responsabili de pierderea acestora nu numai politicienii,ei au fost alesi de noi,din randul nostru,mai ales cei locali

  2. taranul roman

    luni, 01.09.2014 at 10:47

    BRAVO! SA MANCAM CE ARUNCA BOGATII EUROPEI, NU CARNE DIN FERMELE NOASTRE! CE NEVOIE SA MAI AI DE PASUNE, SA MAI CRESTI ANIMALE CAND POTI ADUCE CARNE EXPIRATA/SAU APROAPE DE EXPIRARE PE CARE SA O PRELUCREZI SI SA LE-O VINZI ROMANILOR PE BANI FRUMOS?? MIROSURILE CARE VIN IN MULTE DIMINETI DINSPRE PRODUCATORII NOSTRII DE ELITA SUNT PESTILENTIALE. SA NA MAI MIRAM CA MOR OAMENII CU ZILE? CA SUNT ATATIA BOLNAVI? CA FARMACIILE SUNT TOT MAI RENTABILE?

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

AIUD

VIDEO: Emisiune a Televiziunii Române, dedicată micii Mănăstiri de la Măgina. Colțul de rai de lângă Aiud

Publicat

Televiziunea Română a prezentat în cadrul emisiunii ”Lumea credinței”, un reportaj dedicat micii Mănăstiri de la Măgina, de lângă Aiud. 

Este un loc mai puțin cunoscut, dar extrem de interesant, prin istoria lui. Reporterii au discutat cu starețul Serafim Cruceanu, dar și cu istoricul Gheorghe Petrov, care a prezentat pe larg istoria lăcașului.

Mănăstirea Măgina este un complex monahal situat la marginea localității cu același nume, din județul Alba. Ansamblul bisericii „Sfânta Treime” a mănăstirii Măgina este inclus în Lista monumentelor istorice din județul Alba.

Biserica mănăstirii a fost construită înainte de anul 1570, conform istoricului Gheorghe Petrov, specialist în arheologia bisericilor și cimitirelor medievale din Transilvania. Informații documentare avem atât din Șematismul de la Blaj, unde este consemnată existența mănăstirii la anul 1611, cât și din însemnarea făcută la data de 15 iunie 1713 pe Cazania lui Varlaam.

La Mănăstirea Măgina a funcționat o școală renumită încă din 1611 (conform istoricului Nicolae Albu, în revista Apulum XIV, 1976, pag.469-470), și este consemnată în decretele imperiale din 24 august 1784 și aprilie 1785, date de împăratul Iosif al II-lea, înscriindu-se între cele 11 școli românești importante din Transilvania, pentru grija sufletelor și învățătura pruncilor.

Este cunoscută și pentru luptele purtate în acest loc în anii revoluției de la 1848-1849 (deoarece mănăstirea era o mică fortăreață apărată de un zid de piatră cu înălțimea de 4 m), între oastea condusă de tribunul Simion Prodan Probul și nobilimea maghiară din Aiud.

În anul 1848, Avram Iancu îl trimite pe tribunul Simion Prodan Probul pentru a organiza o tabără militară la Mănăstirea Măgina, în vederea apărării republicii țărănești din munți.

La 22 octombrie 1849, tabăra de la Mănăstirea Măgina a fost atacată de oastea nobiliară din Aiud condusă de comiții Bánffy și Kemény, care au ars mănăstirea, dar monahii au reușit, în 1855, să repună în funcțiune atât biserica, cât și binecunoscuta școală.

În urma cercetărilor arheologice, în curtea interioară a mănăstirii s-au descoperit 23 de morminte. Inventarul recuperat din morminte se compune din monede medievale de argint din sec. al XVI-lea și al XVII-lea, emise în vremea lui Ferdinand I de Habsburg (1526-1564), Maximilian II, Matias II, Gabriel Báthory și Leopold I, două cruci pectorale și alte obiecte de cult.

Sursă: Scurt istoric al mănăstirii Măgina – Stareț ieromonah Serafim Cruceanu

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Virgil Musta: Sărbătorile de iarnă nu vor mai fi posibile în acest context epidemic. Dacă nu scade rata infectărilor, va fi grav

Publicat

Virgil Musta, șeful Secției de Boli Infecțioase 2 de la Spitalul Victor Babeș din Timișoara, a declarat că îi îndeamnă pe oameni să nu își facă planuri pentru sărbătorile de iarnă, pentru că acestea nu vor fi posibile, în contextul pandemiei.

„Situația de acum va avea efecte și de Crăciun. Vă spun sincer, dacă vom mai avea Crăciun depinde doar de noi. Pentru că, dacă nu scade simțitor rata de îmbolnăvire va fi foarte grav.

Adică, sincer, Sărbătorile de Iarnă, sărbătorile în care teoretic trebuie ca familia să se strângă în jurul pomului de Crăciun, nu vor mai fi posibile în acest context epidemic.

Nu de altceva, dar trebuie să ne protejăm pe noi și pe cei dragi nouă. Iar categoriile cu risc ridicat de îmbolnăvire nu pot fi expuse”, a spus medicul timișorean, la B1TV.

Virgil Musta a mai spus că personalul medical trece printr-o situație extrem de dificilă.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș-Turda va fi ”dat în trafic” până la sfârșitul anului. Ministrul Bode: Progresul fizic este de 95%

Publicat

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a anunțat duminică seară că Lotul 1 din Autostrada Sebeș-Turda va fi ”dat în trafic” până la sfârșitul anului. 

Acesta a fost invitat la Digi24, unde a vorbit despre investițiile în curs de finalizare la infrastructura mare.

”Cei 17 kilometri ai lotului 1 de pe Autostrada Sebeș-Turda, trebuiau să fie finalizați în 2018. În acest moment, progresul fizic este de peste 95%. ab24

În condițiile în care vom avea cel puțin 25 de zile fără intemperii, în condiții meteo favorabile, cei 17 kilometri de autostradă din Sebeș-Turda, Lotul 1, vor fi dați în trafic” a spus ministrul Bode, întrebat ce porțiuni de autostradă vor fi inaugurate în acest an.

”De asemenea, Râșnov-Cristian, 10 kilometri din Comarnic – Brașov, are termen de finalizare în acest an și se va finaliza în acest an” a adăugat acesta.

Citește și: VIDEO REPORTAJ: Stadiul lucrărilor pe Lotul 1 al A10, între Sebeș și Alba Iulia. Care sunt șansele să fie deschis în acest an

Lotul 1 – 17 km – de la intrarea pe autostradă de la Sebeș până la Pârâul Iovului (km 0+000 – km 17+000)

Constructor: Impresa Pizzarotti

Valoare: 541.73 mil lei (fără TVA)

Contract: semnat în 2014

Lucrări începute: decembrie 2014

Stadiu fizic / stadiu financiar (octombrie 2020): 95% / 82,37%

Deschiere (în folosință): (estimat) 31 decembrie 2020

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Europarlamentar austriac: Roșiile olandeze pot fi luate oricând drept mere, pe când cele românești sunt ”fantastice”

Publicat

Europarlamentarul austriac Thomas Waitz a făcut o comparație între roșiile românești și cele olandeze. Roșiile olandeze pot fi luate oricând drept mere, a spus acesta, pe când cele românești sunt ”fantastice”.

„Nu știu dacă ați văzut cum cultivă roșii acolo (în Olanda – n.red.). Le cultivă în sere, deci ai zone întregi acoperite de sere, cu lumină artificială, pentru că nu au destulă lumină solară pentru a produce roșii bune, roșiile au lăstari de opt metri, deci produc, produc, produc…, producția pe metru pătrat este uriașă, dar poți atinge astfel de perfomanță doar cu fertilizatori artificiali, cu multe pesticide, deci obțin produse complet golite de calitățile naturale.

Și de aceea sunt fără gust, arată fantastic, dar ar putea fi la fel de bine să fie mere”, a declarat europarlamentarul într-un interviu pentru Digi24.

Întrebat dacă a gustat o roșie românească, Thomas Waitz a spus că a avut ocazia să cumpere dintr-o piață locală din România și „au fost fantastice”.

„Ceea ce am observat în mai multe țări, și în Olanda, Belgia, Germania, țările scandinave, este că oamenii au început să înțeleagă că roșiile pot avea un gust diferit. De aceea vezi, chiar și în marile lanțuri de magazine, multe soiuri diferite de roșii, cum nu am mai văzut în ultimii 50 de ani.

Roșii, portocalii, cu dungi, verzi, deci aceste tendințe evoluează și asta le oferă șanse noi producătorilor de talie medie, pentru că nu ai cum să produci aceste tipuri de roșii în vechea manieră de tip industrial, cum e cazul roșiilor olandeze de care vorbeam. Deci, sunt noi oportunități comerciale, inclusiv pentru țări ca România”, a spus Thomas Waitz.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate