VIDEO Digitalizare pe hârtie: Ce a mai rămas din ”Alba Iulia smart city” și câte dintre aplicații mai sunt funcționale în prezent

”Smart city”, sau altfel spus, oraș inteligent. Termenul a fost adaptat în administrație pentru a desemna un oraș care pune cetățeanul în centru, folosind tehnologia ca instrument pentru o viață urbană mai bună.

Timp de mulți ani municipiul Alba Iulia a fost descris ca fiind un ”smart city”. Vechea administrație a municipiului, condusă de Mircea Hava, a făcut o adevărată campanie de PR bazată pe ”Alba Iulia - smart city”. Dar ce a însemnat cu adevărat acest concept, pentru Alba Iulia? În linii mari, Alba Iulia a devenit un spațiu de testare, un spațiu de joacă, un ”sandbox”, ”o groapă cu nisip”, pentru companiile care au vrut să implemeteze și să testeze tehnologii pilot.

De la WIFI gratuit în spații publice, la treceri de pietoni inteligente, sau sisteme de măsurare a calității aerului în autobuze, reprezentanții administrației locale au încercat tot ce s-a găsit pe piață la vremea respectivă.

În total, în perioada 2016-2019 au fost propuse 106 proiecte pilot de tipul ”smart city” în Alba Iulia. Dintre ele au fost implementate și testate 67 de proiecte.

Alba Iulia și ”smart city”

Apoi, după ce perioada de implementare s-a terminat, firmele au rămas cu studiile și cu rezultatele, Alba Iulia cu renumele de ”smart city” și o mână de proiecte funcționale.

Mai mult de atât, unele echipamente au fost predate înapoi firmelor, după terminarea proiectului-pilot.

În timp, ideea de ”smart-city” a fost atribuită cu umor și ironie de localnici cu aluzie la unele zone cu probleme din oraș. De la drumuri de pământ ”smart” și până la gropi în carosabil ”smart”.

Între cele 106 proiecte care au fost propuse atunci, s-a aflat și unul care la acel moment nu a putut fi implementat, dar care a venit la pachet cu proiectul de mobilitate urbană: este vorba despre managmentul traficului rutier din oraș și sistemul de supraveghere.

Câte proiecte mai sunt încă funcționale

În prezent la final de 2025, în Alba Iulia, potrivit reprezentanților Primăriei Alba Iulia, mai funcționează doar câteva dintre proiectele de tipul ”smart city” implementate în anii 2016 - 2018.

Mai exact într-un răspuns formulat printr-o cerere în baza Legii 544, reprezentații primăriei au indicat proiectele de tipul ”smart”, care încă sunt funcționale în Alba Iulia:

• iluminat inteligent
• platformă produse locale
• asistență pediatrică
• WIFI
• monitorizare energetică
• sistem termodinamic
• laborator informatică
• iluminat inteligent în școală
• îmbunătățire site

Programe din perioada ”smart city” care s-au transformat în proiecte mai mari

De asemenea au mai precizat că alte inițiative din perioada ”smart city” au stat la baza unor proiecte mai mari finanțate și implementate cu fonduri UE. Acestea sunt:

• aplicație managment incidente
• programare cununii
• baromentru comunitar
• bugetare participativă
• extindere WIFI în oraș
• iluminat municipal
• treceri de pietoni inteligente
• managment trafic

Tot în perioada smart city, sau în anii următori angajații primăriei au mai atras fonduri pentru unele proiecte de digitalizare.

Spre exemplu în Cetatea Alba Carolina, cele mai importante atracții turistice au fost dotate cu coduri QR care pot fi scanate cu telefonul mobil și dau detalii despre obiectivul vizat.

De asemenea, grație unor fonduri AFCN, pe fațada muzeului Principia, din centrul Cetății Alba Carolina, a existat și un ecran interactiv, unde localnicii sau turiștii puteau interacționa virtual cu personaje istorice. Acesta nu mai funcționează în acest moment.

De la stații de închiriere biciclete electrice, la managment al traficului

În cadrul lucrărilor de mobilitate, au apărut în Alba Iulia spații pentru închirierea bicicletelor electrice. Însă de mai bine de un an proiectul nu poate fi implementat din cauza birocrației.

Mai exact este nevoie de o aplicație pe telefon pentru a putea închiria bicicletele, dar mai ales de un contract pentru o firmă care să asigure mentenanța bicicletelor.

VEZI ȘI: VIDEO DOCUMENTAR Alba24: De la ”dosar cu șină”, la nativi digitali. Cum se adaptează generațiile de români la tehnologie

Printre proiectele propuse încă de la început s-a aflat și un proiect care avea o miză locală importantă: urma să gestioneze traficul greu din oraș.

Acesta nu a putut fi realizat atunci, dar a fost punctul de pornire spre unul dintre cele mai controversate proiecte din Alba Iulia, din punct de vedere al modului de implementare: montarea a zeci de semafoare conectate la senzori de trafic amplasați în carosabil.

Potrivit reprezentanților administrației locale, sistemul ar trebui să se bazeze pe utilizarea algoritmilor avansați de stabilire în timp real a timpilor de verde pentru fiecare intersecție, atât în funcție de valorile de trafic înregistrate în intersecția respectiva, cât și în funcție de valorile de trafic din intersecțiile invecinate.

Totuși, înlocuirea sensurilor giratorii cu sisteme semaforizate inteligente dă încă bătăi de cap șoferilor, secționează traficul și permite, în unele locuri, intersectarea mașinilor cu pietonii, pe verde.

În concluzie, ”smart city” se traduce la Alba Iulia printr-o serie de proiecte pilot implementate de mai multe companii în oraș.

Unele nu au avut nici o continuitate, iar altele fie au rămas la stadiul de pilot sau au fost o pistă de pornire pentru proiecte mai mari.

Material realizat în proiectul „DigITup” derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea EDGE Institute.