26 aprilie: Ziua Internațională de Comemorare a dezastrului de la Cernobîl

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a adoptat, la 8 decembrie 2016, o rezoluţie prin care data de 26 aprilie a fost desemnată drept Ziua Internaţională de comemorare a dezastrului de la Cernobîl (fosta URSS, în prezent pe teritoriul Ucrainei).

La 26 aprilie 1986, două explozii au zguduit reactorul cu numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl. În timpul incendiului, care a mistuit reactorul timp de zece zile, au fost răspândite în atmosferă cantităţi uriaşe de substanţe radioactive, cu consecințe devastatoare asupra mediului și organismelor umane.

Adunarea Generală a ONU a recunoscut că, „trei decenii după dezastrul de la Cernobîl, consecinţele serioase pe termen lung ale acestuia persistă încă, precum şi continuarea necesităţilor comunităţilor şi teritoriilor afectate” şi a invitat „toate statele membre, agenţiile relevante ale sistemului Organizaţiei Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale, precum şi societatea civilă, să respecte această zi”, potrivit Agerpres.

Peste 8 milioane de persoane au fost expuse la radiații

Explozia de la Centrala Nucleară de la Cernobîl din 1986 a împrăştiat un nor radioactiv asupra unor mari părţi ale Uniunii Sovietice, în prezent teritorii ale Belarusului, Ucrainei şi Federaţiei Ruse, iar aproape 8,4 milioane de persoane din aceste ţări au fost expuse la radiaţii.

Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistenţă internaţională abia în 1990, potrivit ONU.

În acelaşi an, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia 45/190, solicitând o cooperare internaţională pentru a aborda problema şi atenuarea consecinţelor la centrala nucleară de la Cernobîl.

A fost înfiinţat un grup de lucru inter-agenţii care să coordoneze cooperarea în privinţa dezastrului de la Cernobîl.

În 2002, Organizaţia Naţiunilor Unite a anunţat o schimbare în strategia de la Cernobîl, cu un nou accent pe o abordare de dezvoltare pe termen lung.

Pentru a oferi sprijin programelor internaţionale, naţionale şi publice destinate dezvoltării durabile a acestor teritorii, în 2009, ONU a lansat Reţeaua Internaţională de Cercetare şi Informare Cernobîl (ICRIN).

Vezi: Lupte dure în Cernobîl. Rușii încearcă să ocupe centrala nucleară. Președintele Ucrainei: „Este un atac asupra întregii Europe”

Un milion de oameni au murit din cauza contaminării radioactive

Centrala nucleară Cernobîl este situată la 18 km nord-est de oraşul Pripiat şi la 16 km de frontiera Ucrainei cu Belarus, respectiv la 110 km nord de capitala Kiev.

În urmă cu 35 de ani, centrala lucra la capacitate maximă, adică cu toate cele patru reactoare, fiecare cu o capacitate de producţie de 1GW pe zi.

Centrala acoperea la vremea respectivă 10% din necesarul de energie al fostei republici sovietice.

Construcţia centralei a început în 1970, primul reactor fiind terminat în 1977. În 1986, alte două reactoare se aflau în faza de construcţie.

Potrivit unui studiu publicat la New York, în aprilie 2010, aproape un milion de oameni din mai multe părţi ale globului au murit din cauza contaminării radioactive produse după accidentul de la centrala nucleară din Cernobîl, din 1986.

Lucrarea, editată de Academia de ştiinţe de la New York şi lansată cu ocazia împlinirii a 24 de ani de la catastrofă, cu titlul „Chernobyl: Consequences of the Catastrophe for People and the Environment” („Cernobîl: Consecinţe ale catastrofei asupra oamenilor şi mediului”), a fost scrisă de Aleksei Iablokov, de la Centrul pentru Politici de Mediu din Moscova şi respectiv Vasili Nesterenko şi Aleksei Nesterenko de la Institutul pentru protecţie împotriva radiaţiilor din Minsk (Belarus).

Conform acesteia, până în anul 2005, între 112.000 şi 125.000 de persoane din cele 830.000 care au participat la operaţiunile de decontaminare şi sigilare a reactorului nuclear de la Cernobîl, şi-au pierdut viaţa.

Numărul total al deceselor la scară globală, în perioada 1986-2004, provocate de accidentul de la Cernobîl, este de 985.000.

România, printre statele cele mai afectate de norul radioactiv

Cele mai afectate state, pe lângă cele din fosta URSS, au fost Norvegia, Suedia, Finlanda, Iugoslavia, Bulgaria, Austria, România, Grecia şi părţi extinse din Germania şi Marea Britanie.

Aproximativ 550 de milioane de europeni şi între 150 şi 230 de milioane de oameni din emisfera nordică rusă şi nu numai, au fost expuşi unui nivel ridicat de radioactivitate.

Norul radioactiv rezultat a atins după 9 zile de la accident părţi din SUA şi Canada.

Celelalte trei reactoare au continuat să producă electricitate până în decembrie 2000

Cum „sarcofagul” de beton construit în grabă în 1986 deasupra reactorului risca să se prăbuşească şi să lase descoperite 200 de tone de magmă cu un nivel de radioactivitate foarte ridicat, comunitatea internaţională s-a angajat să finanţeze construirea unei noi casete, mai sigure.

Astfel, s-a construit o arcadă metalică, în greutate de 25 de tone şi măsurând 110 metri înălţime, pentru a fi amplasată deasupra sarcofagului fisurat. Suma totală a fost de 2,2 miliarde euro furnizată de peste 45 de ţări donatoare, prin fonduri gestionate de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Întrucât agenţiile Naţiunilor Unite şi-au îndreptat atenţia de la asistenţa umanitară către prevenire, recuperare, remediere şi dezvoltarea capacităţii, a fost adoptată o abordare integrată a dezvoltării durabile pentru a răspunde nevoilor regiunilor şi comunităţilor afectate.

Vezi: Trupele ruse au părăsit centrala nucleară de la Cernobîl

Războiul din Ucraina a readus Cernobîl în atenția lumii

Directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a anunțat vineri că vizitează centrala nucleară inactivă Cernobîl din Ucraina, potrivit unui comunicat al AIEA, publicat pe site-ul agenției.

Acesta va conduce o misiune de experţi cu scopul de a accelera eforturile de prevenire a pericolului unui accident nuclear pe fondul războiului din Ucraina, chiar dacă până în prezent nu au fost constatate modificări ale indicatorilor de mediu.

Echipa compusă din personal de siguranţă, securitate şi responsabili pentru măsuri de protecţie nucleare ajunge la Cernobîl în 26 aprilie pentru a livra echipamente vitale şi pentru a efectua evaluări radiologice şi de altă natură la centrală, care a fost controlată de forţele ruse timp de cinci săptămâni înainte să se retragă pe 31 martie.

„Prezenţa AIEA la Cernobîl va fi de o importanţă capitală pentru activităţile noastre de sprijinire a Ucrainei, reprezentând o încercare de restabilire a controlul de reglementare al centralei şi de a asigura funcţionarea acesteia în condiţii de siguranţă şi securitate”, a spus Grossi, adăugând că vor urma mai multe misiuni AIEA la Cernobîl şi alte instalaţii nucleare din Ucraina în următoarele săptămâni.

sursa foto: site AIEA, pexels.com

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News