Eveniment
ACCIDENTUL AVIATIC din Apuseni: Echipajele medicale au plecat spre zona accidentului la 30 de minute de la producerea acestuia
Vedeți și:
VIDEO de la înălțime, din locul ACCIDENTULUI AVIATIC din Apuseni: Ce au văzut pasagerii în momentul în care s-au prăbușit
Coordonatorul SMURD Cluj, dr. Adela Golea, a refăcut, pentru MEDIAFAX, filmul intervenţiei medicale de urgenţă la accidentul aviatic din Munţii Apuseni, precizând că au fost trimise în zona unde s-a prăbuşit avionul 13 maşini, fiecare echipă de căutare pe munte a avut în componenţă câte un medic şi a fost mobilizat, inclusiv pentru spital, personal aflat atunci în afara programului.
Astfel, spre zona accidentului au pornit, din judeţul Cluj, o maşină pentru victime multiple cu patru locuri, una de tip B (echipaj de prim ajutor) şi trei cu medic de urgenţă. O altă maşină pentru victime multiple, cu patru locuri, precum şi una de comandă au plecat din Mureş, iar din Bihor, trei maşini, respectiv una de terapie intensivă şi două de tip B, cu paramedici şi asistenţi. De asemenea, Alba a trimis o maşină de terapie intensivă cu medici şi două maşini de serviciul de ambulanţă.
Coordonatorul SMURD Cluj a subliniat că toate aceste echipaje au venit pregătite din direcţii diferite şi s-au oprit la circa un kilometru de locul accidentului.
Maşinilor medicale li s-au alăturat, potrivit dr. Golea, zece maşini de tip off-road.
„Putem spune că toate echipele de căutare aveau în componenţă câte un medic. Deviza a fost ‘câţi răniţi, atâţia medici’. De aceea, şapte doctori au plecat spre locul accidentului, astfel încât fiecare bolnav să poată primi rapid primul ajutor”, a explicat Adela Golea.
După ce victimele au fost găsite de un pădurar, la aproximativ cinci ore de la accident, medicii au ajuns şi ei, în sfârşit, la cei pentru care fuseseră mobilizaţi.
Primul care a venit în contact cu răniţii a fost medicul de anestezie şi terapie intensivă (ATI) din Bihor, care era însoţit de o asistentă. „Apoi au fost rezidenta mea din Cluj şi un medic primar de la SMURD Cluj care lucrează de 20 de ani în acest sistem”, a mai spus coordonatorul SMURD Cluj.
CJ Alba: Salvamontiștii din Alba au fost dirijați pe piste greșite pe baza coordonatelor eronate comunicate de STS
Salvamontistii care au participat la cautarea avionului prabusit in Apuseni au fost coordonati de ISU si au fost dirijati spre piste gresite pe baza coordonatelor GPS eronate, comunicate de STS, afirmă vicepresedintele Consiliului Judetean Alba Florin Roman.
Roman a declarat, marti, ca a facut, împreună cu salvamontistii care au participat la căutarea avionului prăbusit în Muntii Apuseni, o analiză si că nu are ce sa le reproșeze, spunând ca ei au fost coordonați de Inspectoratul pentru Situatii de Urgență si au fost dirijati de mai multe ori pe piste gresite pe baza coordonatelor GPS eronate, comunicate de STS, potrivit ziare.com
Roman a afirmat că, din punctul său de vedere, unul dintre „vinovatii” de producerea accidentului este chiar legislatia din Romania, care nu permite identificarea unei persoane după telefonul mobil, decât în cazuri speciale.
„Din scurta analiza pe care am reusit sa o fac astazi (marti – n.r.) cu colegii de la Salvamont prezenti la interventia de noaptea trecuta din zona Muntilor Apuseni incep sa se configureze si primele concluzii.
O prima concluzie ar fi ca, desi pare foarte hilar, unul dintre vinovati de producerea acestei tragedii este legislatia in vigoare, pentru ca dacă ai un accident si suni la 112 si spui că esti rănit și nu cunoști zona în care te afli pur și simplu nu poți fi identificat și localizat.
In schimb, dacă esti un infractor, esti urmarit pentru droguri sau pentru altceva, legislatia permite localizarea prin telefon. O problemă mare în evenimentul din Apuseni a constituit-o faptul că acolo nu exista semnal GSM decât pe alocuri și practic din acest motiv cred că cei de la STS au greșit localizarea.
In baza acestei localizări eronate, si trebuie stiut că exista o marja foarte mare de a greși zona, toate trei echipajele de salvatori de la Alba, Cluj si Bihor au fost trimise pe piste greșite.
Daca mi-ati permite un exemplu: accidentul s-a produs la Sebes si salvatorii au fost trimisi sa ii caute la Alba Iulia. Din acest motiv timpul de asteptare a fost cel pe care il stiti. Daca localizarea ar fi fost exacta, cu siguranta timpul de interventie ar fi fost mai scurt cu doua-trei ore”, a spus Roman.
Vicepresedintele CJ Alba a adaugat ca o alta problemă pe care trebuie sa o analizeze statul este cea a dotarii cu aparatele necesare pentru acel avion.
„Exista o procedura standard ca atunci cand un avion aterizeaza fortat sau se prabuseste are un aparat care emite un semnal, iar avioanele care survolează acea zona pot sa-l identifice foarte usor. Din informațiile mele, un astfel de aparat nu există pe avionul cazut la sol”, a spus Roman.
El a adaugat ca este nemultumit si de faptul ca primarul din Horea nu a fost anuntat imediat dupa producerea accidentului in asa fel incat sa mobilizeze mai repede padurarii, vanatorii si localnicii care cunosc zona pentru cautarea epavei.
„O alta chestiune care a afectat comunicarea este faptul ca nu a fost activat imediat presedintele comisiei locale pentru situatii de urgenta, primarul, care ar fi putut prin experienta sa sa mobilizeze foarte rapid padurarii, vanatorii si localnicii care cunosc cel mai bine locul.
Cu siguranta pana ajungeau echipajele de la Alba si de la Cluj – in circa doua ore – acesti oameni, care sunt cei mai buni cunoscatori ai locului, ar fi desfasurat cautari si ar fi identificat epava mult mai repede”, a afirmat Roman.
STS sustine ca locul producerii accidentului aviatic a fost stabilit pe baza informatiilor furnizate de operatorii de comunicatii mobile odata cu primirea primului apel la 112, informatia fiind pusa la dispozitia institutiilor ce au participat la operatiunea de cautare si salvare.
„Localizarea locului evenimentului in Sistemul 112 s-a realizat potrivit prevederilor legale, pe baza informatiilor furnizate de operatorii de comunicatii mobile odata cu primirea primului apel la 112, respectiv la nivelul sectorului celulei din care a fost generat acesta si a fost pusa la dispozitia institutiilor care au participat la operatiunea de cautare si salvare”, se arata intr-un comunicat transmis de Biroul de presa al Serviciului de Telecomunicatii Speciale (STS).
„Pupilele nu reacţionau, EKG era o bară. Atunci am declarat decesul”
Toate maşinile medicale la care au fost duşi răniţii erau încălzite la 25 de grade şi aveau, în plus, pături calde.
Două dintre victime – pilotul avionului, Adrian Iovan, şi studenta Aurelia Ion – nu au mai putut fi însă salvate.
În cazul studentei, medicii au făcute „reprize” de resuscitare atât la locul accidentului, cât şi în ambulanţă, dar, în final, s-au văzut nevoiţi să declare decesul.
„Legat de studenta care şi-a pierdut viaţa, pot spune că a fost adusă la ambulanţă. Am continuat resuscitarea, am aflat că s-au făcut manevre de resuscitare şi la faţa locului, dar datele erau contradictorii. Am continuat resuscitarea pentru că, în hipotermie, creierul care îşi scade activitatea are şansa de a-şi reveni, dacă trupul este încălzit. De aceea am încercat manevrele. Ceea ce am constatat era un abdomen destins care, din punctul nostru de vedere, era o suspiciune de hemoragie masivă sau leziune de tub digestiv. Pupilele nu reacţionau. Când am măsurat temperatura (corpului studentei – n.r.), era 18,6 grade Celsius, iar EKG era o bară. Atunci am declarat decesul, adica în maşina SMURD”, a povestit dr. Golea.
La momentul în care medicii i-au preluat pe cei cinci supravieţuitori ai accidentului, la Spitalul Judeţean de Urgenţă totul era pregătit pentru preluarea acestora.
„Mai întâi, pacenţii au fost duşi, în funcţie de ceea ce noi am identificat ca diagnsotic pe durata transportului, la laboratoarele de imagistică, iar abia apoi duşi în Unitatea de Primiri Urgenţe, unde s-au recoltat analizeze şi au fost trasportaţi în ATI. S-a făcut bilanţ, s-au redus luxaţiile şi fracturile de femur, unde a fost cazul”, a mai spus Adela Golea, despre misiunea de salvare de după accidentul din Apuseni.
Pilotul Adrian Iovan şi studenta Alexandra Ion şi-au pierdut viaţa după ce un avion de mici dimensiuni de tip BN2 la bordul căruia se afla un echipaj medical a aterizat forţat, luni după-amiază, într-o zonă muntoasă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa judeţelor Cluj şi Alba.
În urma accidentului, au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi patru medici – Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sf. Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.
Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care a suferit un accident vascular cerebral.
Epava avionului şi victimele au fost găsite de un pădurar, după o căutare de aproximativ cinci ore, la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţi Apuseni şi localnici. În zona unde a aterizat forţat avionul a fost trimis şi un elicopter de la SMURD Mureş, însă acesta a fost nevoit să se retragă, din cauza ceţii.
Pilotul Adrian Iovan a murit cu o oră înainte de sosirea salvatorilor
Adrian Iovan a murit din cauza frigului şi a rănilor suferite în urma prăbuşirii avionului, arată primele rezultate ale necropsiei. Pilotul a avut şi o mică hemoragie internă, fără însă să-i fie atinse organele interne. Iovan a supravieţuit accidentului care a avut loc în jurul orei 16 dar a murit cu o ora înainte să ajungă salvatorii la el.
Adrian Iovan a suferit fracturi la ambele picioare, precum şi la coaste, arată autopsia.
„Cauza mortii este un soc traumatic combinat cu soc hipotermic. Şoc traumatic cauzat de fracturi de membre inferioare si costale multiple. A avut şi putina hemoragie interna pilotul, foarte putina, era un mehotorace de 200 de ml. Ruptura de ficat, contuzii mediastin si cam atat”, declara medicul legist Gheorghe Vieru de la SML Alba. Medicii legişti au mai stabilit că Iovan a murit după cateva ore de la prăbuşirea avionului.
Adrian Iovan îşi pregătise mormântul de anul trecut. Lângă cruce, la căpătâiul său va sta şi o elice de avion.
Familia studentei moarte crede că aceasta putea fi salvată
Fratele studentei care a murit în urma accidentului aviatic din Munţii Apuseni a declarat marţi, pentru MEDIAFAX, că sora sa, în opinia lui, ar fi putut fi salvată, dacă autorităţile ar fi găsit avionul în timp util, folosind toate mijloacele de care dispuneau.
Alexandru Ion, fratele studentei Aurelia Ion, a declarat că a aflat de moartea surorii sale de la televizor, după ce anterior, în jurul orei 18:00, mama sa l-a rugat să intre pe internet şi să caute amănunte cu privire la accidentul aeronavei în care ştia că se află şi Aurelia.
Referitor la intervenţia pentru salvarea celor care se aflau în avion, fratele fetei a spus că are, pe de o parte, o părere proastă, în contextul în care „s-a intervenit foarte greu şi, practic, nu şi-au dat seama la timp de mijloacele de care dispuneau pentru a ajunge mai repede”, iar pe de alta, una bună, respectiv aceea că pentru şapte victime s-au mobilizat aproape 300 de oameni.
Alexandru Ion este de părere că sora lui ar fi supravieţuit dacă avionul ar fi fost găsit mai devreme.
Fratele studentei a mai spus că, pentru familie, greul începe de-abia acum, când trupul neînsufleţit al Aureliei va fi adus la Bucureşti, iar apropiaţii vor trebui să îl vadă. De altfel, tatăl studentei decedate, Valentin Ion, se află în stare de şoc şi izbucneşte în plâns de fiecare dată când rosteşte numele fiicei sale.
Trupul neînsufleţit al Aureliei Ion va fi depus, marţi seară sau în noaptea de marţi spre miercuri, la capela Cimitirului Ghencea Militar, înmormântarea urmând să aibă loc joi.
Aurelia Ion avea 23 de ani, era ofiţer-student în anul V la Institutul Medico-Militar din Bucureşti şi făcea un stagiu de pregătire la Spitalul Fundeni, a informat Ministerul Apărării Naţionale (MApN).
Studenta efectua un stagiu de pregătire la Spitalul Fundeni. De-a lungul studiilor, tânăra s-a implicat voluntar în numeroase activităţi pe linie medicală, a precizat MApN.
Citește și Accidentul aviatic din Apuseni: COORDONATE GREȘITE transmise salvatorilor. Corpurile decedaţilor, examinate de legiştii din Alba »
Citește și ACCIDENTUL aviatic din APUSENI: Copilotul spune că avionul s-a apropiat prea mult de sol, într-o manevră de degivrare »
Citește și SML Alba | REZULTATELE AUTOPSIEI pilotului Adrian Iovan și a studentei Aurelia Ion, decedați în accidentul aviatic din Apuseni »
surse: Mediafax, Ziare.com
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News
VIDEO ȘTIREA TA: La un pas de accident pe o stradă din Alba Iulia, după ce un șofer grăbit a depășit o mașină de școală de șoferi
VIDEO ȘTIREA TA: O mașină a ajuns pe un giratoriu din Alba Iulia, în urma unui accident rutier. Imagini suprinse de un șofer
FOTO ȘTIREA TA: Accident rutier în sens giratoriu la Alba Iulia. Două mașini s-au lovit
Ionel
miercuri, 22.01.2014 at 11:10
probabil au plecat la 30 minute dar au ajuns dupa 8 ore 🙁 faceam Germania in timpul asta lasa ca sunt buni la parade militare de 1 decembrie unde sunt prezenti toti burtosii si uscatii de la ISU ce de abia se misca..unii de anemici altii de umfati de la chiolhane :)))),mancarea si bautura sa curga pe bani publici si pe avansari pe purcei..:))))