Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Ziua Constituției. Se împlinesc 23 de ani de la aprobarea primei legi fundamentale de la Revoluție


Publicat

instanta judecataÎn data de 8 decembrie 2014 se împlinesc 23 de ani de la aprobarea Constituţiei României. Prima Constituţie după Revoluția din decembrie 1989 a fost adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991 și aprobată prin Referendumul național de la 8 decembrie, același an, cu o majoritate semnificativă: din numărul de 10.948.468 de participanți, 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, voturile nule reprezentând 2,3%.

Elaborarea, dezbaterea și adoptarea noii Constituții a României au durat un an și jumătate. În martie 1990, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decidea, prin Legea electorală, ca viitorul Parlament să funcționeze, în principal, ca Adunare Constituantă. Prima întrunire a Adunării Constituante a avut loc la 11 iunie 1990, când a fost desemnată Comisia Constituțională pentru elaborarea proiectului de Constituție. Comisia, condusă de Antonie Iorgovan, cadru universitar la Facultatea de Drept, număra 23 de parlamentari și 5 experți — personalități ale învățământului juridic românesc și juriști cu activitate îndelungată.

În intervalul iunie 1990 — ianuarie 1991, Comisia a redactat tezele proiectului de Constituție, iar la 13 februarie 1991 acestea au fost prezentate Adunării Constituante, care le-a dezbătut până în iunie 1991. Între 15 iulie și 1 august 1991, grupurile parlamentare sau parlamentarii, individual, au înaintat amendamentele la textul rezultat după dezbateri. Împreună cu cele peste 1 000 de amendamente aduse, proiectul a fost din nou supus dezbaterilor în Adunarea Constituantă, în intervalul 10 septembrie — 18 noiembrie 1991, pentru ca, la 21 noiembrie, să fie adoptat prin vot nominal.

Problema votului final a fost cea care a aprins spiritele încă din prima zi a dezbaterilor. Majoritatea dorea vot deschis, iar opoziția vot secret.

Votul decisiv asupra noii Constituții a fost dat la 21 noiembrie 1991, la București, deși inițial se propusese să aibă loc la Alba Iulia, prima Capitală a statului român unitar. Din totalul de 510 parlamentari, au fost prezenți 509, din care 414 s-au pronunțat pentru și 95 împotrivă.

FSN, PUNR și reprezentanții minorităților, altele decât cea maghiară, au votat pentru, cu câteva excepții. PNȚCD și PNL s-au pronunțat împotrivă, iar UDMR a votat în bloc împotrivă. Votul nominal a fost pecetluit prin semnătură.

Noua Constituție a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233, din 21 noiembrie 1991.

După patru ani de la adoptarea Constituției României, la 13 noiembrie 1995, deputații au adoptat, în cadrul ședinței Camerei Deputaților, propunerea legislativă privind proclamarea ‘Zilei Constituției României’ pentru data de 8 decembrie. Plenul Senatului a aprobat, la 5 decembrie 1995, inițiativa legislativă a Camerei privind proclamarea ‘Zilei Constituției României’ (Legea nr. 120/8 decembrie 1995).

Constituția adoptată în 1991 a fost modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003. Aceasta a fost aprobată prin referendumul național din 18-19 octombrie 2003 și a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curții Constituționale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului național din 18-19 octombrie 2003 privind Legea de revizuire a Constituției României.

Exemple de neconstituționalitate

Recent, Curtea Constituțională a constatat că articolele din noul Cod de procedură penală care reglementează modul de aplicare a controlului judiciar şi a controlului judiciar pe cauţiune sunt neconstituţionale, pentru că restrâng libertatea individuală, libera circulaţie şi viaţa intimă.

“Caracterul excepţional al măsurilor preventive, care implică restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, impune caracterul temporar, limitat în timp, al acestora. Prin urmare, Curtea a reţinut că normele de procedură penală care dau posibilitatea organelor judiciare de a dispune măsurile preventive ale controlului judiciar şi ale controlului judiciar pe cauţiune pentru perioade nelimitate contravin exigenţelor articolului 53 din Constituţie”, se arată în decizia CC.

Citește și Decizie la CCR: Controlul judiciar este neconstituţional, pentru că restrânge libertatea individuală

Un alt caz în care CCR a constatat neconstituționalitatea este legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay. A fost declarată neconstituţională în ansamblu de către Curtea Constituţională, în septembrie, întrucât dispoziţiile acesteia nu au un caracter precis şi previzibil.

De asemenea, CC a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.

Citește și Legea pentru identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay, neconstituţională. Decizie la CCR

Trei articole din Legea privind statutul poliţistului au fost considerate necostituţionale, în iulie, potrivit unei decizii a Curţii Constituţionale a României (CCR) de miercuri. Judecătorii au constatat că sunt neconstituţionale articolele 59, 60 şi 62 din lege după ce au admis o excepţie ridicată de o persoană în instanţă.

Aceasta a fost cercetată disciplinar în baza unui ordin al ministrului pe care nu-l cunoaşte, deoarece nu a fost publicat în Monitorul Oficial şi care conţine dispoziţii cu caracter de lege. AICI,  mai multe detalii.

La aproape un an de când a intrat în vigoare procedura prin care cei care au procese în instanţă trebuie să treacă mai întâi pe la mediatori, aceasta a fost declarată neconstituţională de către CC. În  25 iunie, a fost publicată în Monitorul Oficial hotărârea CCR prin care judecătorii au decis că obligaţia de a participa la informarea despre avantajele medierii este o îngrădire a accesului liber la justiţie.

Citește și Medierea obligatorie, neconstituţională pentru că îngrădeşte accesul liber la justiţie. Decizia CCR, publicată în Monitorul Oficial

sursa: agerpres



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

8.072 cazuri COVID confirmate în România, în ultimele 24 de ore. 134 decese, 1280 pacienți la ATI. Date oficiale din 5 decembrie

Publicat

Numărul cazurilor de COVID-19 confirmate în România a ajuns la 508.345, potrivit datelor transmise sâmbătă, 5 decembrie, de Grupul de Comunicare Strategică.

Sunt 8.072 infectări noi.

Sunt 134 decese noi. 1.280 pacienți sunt la ATI. 1.667 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Vezi și ALBA: 130 cazuri COVID în ultimele 24 de ore, în județ. LISTA localităților din care provin persoanele confirmate. Un nou deces

În actualizare

Comparativ, până vineri, la nivel național, erau raportate 500.273 cazuri (8.062 noi), 12.052 decese (176 decese noi), 390.212 pacienți vindecați, 4.205.480 teste în total; 35.467 efectuate în ultimele 24 de ore, 23.340 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 12.127 la cerere.

Situația cazurilor noi / numărul de testări din ultimele zile:

4 decembrie – 8.062 cazuri noi după 35.467 testări (4.205.480 teste în total; 35.467 efectuate în ultimele 24 de ore, 23.340 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 12.127 la cerere)

3 decembrie – 7.661 cazuri noi după 32.120 testări (4.170.013 de teste în total; 32.120 efectuate în ultimele 24 de ore, 20.420 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 11.700 la cerere)

2 decembrie – 4.916 cazuri noi după 15.701 testări (4.137.893 de teste în total; 15.701 efectuate în ultimele 24 de ore, 11.455 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 4.246 la cerere)

1 decembrie – 4.272 cazuri noi după 14.625 testări (4.122.192 de teste în total; 14.588 efectuate în ultimele 24 de ore, 9.551 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 5.037 la cerere; raportate și rezultatele a 37 de teste prelucrate anterior)

30 noiembrie – 3.826 cazuri noi după 9.785 testări (4.107.567 de teste în total; 9.785 efectuate în ultimele 24 de ore, 7.039 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 2.747 la cerere)

25 noiembrie – 9.739 cazuri noi după 35.575 testări (3.974.996 de teste în total; 35.575 efectuate în ultimele 24 de ore, 22.524 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 13.051 la cerere)

19 noiembrie – 10.108 cazuri noi, după 36.963 testări (3.808.279  teste în total; 36.963 efectuate în ultimele 24 de ore, 20.954  în baza definiției de caz și a protocolului medical și 16.009 la cerere)

18 noiembrie – 10.269 cazuri noi – record – după 37.906 teste (3.771.316 teste în total; 37.906 efectuate în ultimele 24 de ore, 23.269  în baza definiției de caz și a protocolului medical și 14.637 la cerere)

6 noiembrie – 10.260 cazuri noi – după 38.627 testări (3.418.245 de teste în total; 38.389 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 21.568 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 16.830 la cerere; raportate și rezultatele a 238 de teste prelucrate anterior)

30 octombrie – 6.546 cazuri noi – după 36.589 testări (3.206.567 teste în total; 36.335 efectuate în ultimele 24 de ore, 22.342 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 13.993 la cerere; raportate și rezultatele a 254 de teste prelucrate anterior)

30 septembrie – 2.158 cazuri, după 26.021 testări (2.419.691 de teste în total; 26.021 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 16.233 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.788 la cerere)

27 august – 1.504 cazuri după 25.052 testări (1.730.420 teste în total; 25.052 în ultimele 24 de ore, din care 14.151 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 10.901 la cerere).

Situația îmbolnăvirilor pe județe – 5 decembrie – sursă INSP-GSC (ordonat în funcție de cazuri noi):

Județ / Număr de cazuri confirmate (total) / Număr de cazuri noi / Incidența cazuri COVID la 14 zile – în actualizare:

Grupul de Comunicare Strategică:

”Până astăzi, 5 decembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 508.345 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

399.207 pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 8.072 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.667 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

TOP localități din Alba după incidența cazurilor COVID. Blajul coboară pe locul doi. Situația actualizată în 5 decembrie

Publicat

Direcția de Sănătate Publică Alba a prezentat sâmbătă, 5 decembrie, situația actualizată a incidenței cazurilor de COVID-19 în județ, pentru perioada 21 noiembrie – 4 decembrie.

Este situația cazurilor noi în intervalul ultimelor 14 zile, raportate la mia de locuitori.

Vezi și ALBA: 130 cazuri COVID în ultimele 24 de ore, în județ. LISTA localităților din care provin persoanele confirmate. Un nou deces

La nivelul județului Alba, incidența cazurilor noi de COVID-19 în ultimele 14 zile este de 4,13 (anterior 4,24), potrivit DSP.

În perioada 21 noiembrie – 4 decembrie, în județ s-au înregistrat 1.566 infectări noi cu coronavirus (anterior 1.610).

Situația pe orașe:

Cea mai mare incidență a cazurilor noi este la Alba Iulia – 7,31 (anterior 7,30), urmată de Blaj – 6,69 (anterior 7,41), Câmpeni – 5,34 (anterior 5,48), Cugir – 5,11 (anterior 4,91), Sebeș 4,21 (anterior 4,48).

Abrud are incidența de 3,77 (anterior 3,01), Baia de Arieș  – 3,64 (anterior 4,16), Aiud 3,37 (anterior 3,52).

Teiuș are 2,33 (anterior 2,46), Ocna Mureș 2,06 (anterior 2,42) și Zlatna – 1,75 (anterior 1,25).

TOP localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile (județul Alba):

Mediul urban:

Localitate – cazuri în perioada 21 noiembrie-4 decembrie – incidența cazurilor COVID-19

Alba Iulia – 561 cazuri – 7,31 (anterior 7,30)

Blaj – 139 cazuri – 6,69 (anterior 7,41)

Câmpeni – 40 cazuri – 5,34 (anterior 5,48)

Cugir – 132 cazuri – 5,11 (anterior 4,91)

Sebeș – 139 cazuri – 4,21 (anterior 4,48)

Abrud – 20 cazuri – 3,77 (anterior 3,01)

Baia de Arieș – 14 cazuri – 3,64 (anterior 4,16)

Aiud – 86 cazuri – 3,37 (anterior 3,52)

Teiuș – 17 cazuri – 2,33 (anterior 2,46)

Ocna Mureș – 29 cazuri – 2,06 (anterior 2,42)

Zlatna – 14 cazuri – 1,75 (anterior 1,25)

Mediul rural

Localitate – cazuri în perioada 21 noiembrie-4 decembrie – incidența cazurilor COVID-19

Mihalț – 32 cazuri – 9,64 (anterior 8,73)

Cenade – 7 cazuri – 7,01 (anterior 7,01)

Cricău – 14 cazuri – 6,94 (anterior 5,45)

Șona – 28 cazuri – 6,37 (anterior 6,37)

Valea Lungă – 16 cazuri – 5,01 (anterior 5,64)

Pianu – 17 cazuri – 4,74 (anterior 4,74)

Horea – 9 cazuri – 4,59 (anterior 4,59)

Cergău – 7 cazuri – 4,29 (anterior 4,29)

Crăciunelu de jos – 9 cazuri – 4,19 (anterior 4,66)

Albac – 8 cazuri – 3,99 (anterior 4,99)

Ciugud – 12 cazuri – 3,67 (anterior 3,98)

Stremț – 9 cazuri – 3,64 (anterior 2,83)

Meteș – 10 cazuri – 3,53 (anterior 3,18)

Bucium – 5 cazuri – 3,48 (anterior 5,57)

Sâncel – 8 cazuri – 3,05 (anterior 3,05)

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 130 cazuri COVID în ultimele 24 de ore, în județ. LISTA localităților din care provin persoanele confirmate. Un nou deces

Publicat

În ultimele 24 de ore s-au înregistrat 130 de noi cazuri de COVID-19 în județul Alba, potrivit datelor transmise de DSP Alba.

Până în prezent, în județ au fost confirmate 10.554 de infectări, de la începutul epidemiei.

În ultimele 24 de ore a fost raportat alt deces al unei persoane confirmate cu COVID. Este vorba despre un bărbat de 78 de ani din Valea Lungă.

De la începutul pandemiei, 8.412 persoane s-au vindecat. În același interval, au fost 273 decese.

Vineri, în Alba, au fost prelucrate 705 probe (410 la DSP și 295 la SJU). Numărul total de teste efectuate până în prezent este de 128.245.

LISTA localităților din care provin persoanele nou confirmate:

Alba Iulia – 56

Cugir – 19

Sebeș – 7

Abrud – 6

Aiud – 6

Zlatna – 4

Câmpeni – 4

Blaj – 1

Ocna Mureș – 1

Cricău – 4

Mihalț – 4

Valea Lungă – 3

Meteș – 2

Șibot – 2

Stremț – 2

Bistra – 1

Cergău – 1

Roșia Montană – 1

Sohodol – 1

Vidra – 1

Vințu de Jos – 1

+3 cazuri noi în focare declarate anterior

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Penitenciarul Aiud: 90 de persoane lipsite de libertate vor să voteze în 6 decembrie. Măsurile luate de instituție

Publicat

aiud penitenciar

Dintre cele 683 de persoane lipsite de libertate, aflate la Penitenciarul Aiud, au drept de vot 93. Majoritatea, adică 90, și-au exprimat intenția să voteze duminică, 6 decembrie, la alegerile parlamentare.

În conformitate cu prevederile art. 1 alin (1) din Decizia Biroului Electoral Central nr. 41/27.10.2020 privind aplicarea prevederilor art. 117 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă şi persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale şi care sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale pe raza căreia se află penitenciarul sau locul de deţinere, votează prin intermediul urnei speciale.

Vezi și Duminică, VOT la alegerile parlamentare. Reguli și detalii pentru alegători

În vederea asigurării exercitării în bune condiții a dreptului persoanelor private de libertate de a vota, la nivelul Penitencarului Aiud au fost dispuse următoarele măsuri:

·         Identificarea persoanelor private de libertate cu drept de vot și informarea acestora cu privire la posibilitatea exercitării dreptului de vot prin intermediul urnei speciale;

·         Informarea persoanelor private de libertate cu drept de vot cu privire la necesitatea formulării cererilor privind exercitarea dreptului de vot;

·         Depunerea diligenţelor necesare eliberării actelor de identitate persoanelor cu drept de vot care nu posedă sau preschimbării celor al căror termen de valabilitate este expirat;

·         Depunerea listelor nominale, împreună cu cererile, la secţia de votare în a cărei rază teritorială se află penitenciarul sau locul de deţinere;

·         Stabilirea și amenajarea unui spaţiu corespunzător în cadrul unităţii, pentru amplasarea urnelor şi a cabinelor de vot, cu dotări minime pentru asigurarea secretului votului.

De asemenea, având în vedere particularităţile actualului context epidemiologic, pe durata procesului de vot, în Penitenciarul Aiud vor fi respectate măsurile prevăzute în Hotărârea Guvernului  nr. 967/12.11.2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 noiembrie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, transmite Penitenciarul Aiud, într-un comunicat.

În completarea măsurilor cu caracter general, vor fi respectate următoarele:

·         Pe durata derulării tuturor activităţilor necesare exercitării dreptului de vot, persoanele private de libertate vor purta masca de protecţie respiratorie;

·         Înainte de înmânarea ştampilei de vot şi a cărţii de identitate, persoanele private de libertate vor primi mănuşi de unică folosinţă. După exercitarea dreptului de vot, mănuşile vor fi dezinfectate şi aruncate în recipiente special amenajate;

·         Se va avea în vedere evitarea contactului dintre deţinuţii care îşi exercită dreptul de vot, astfel că nu vor interacţiona deţinuţi cazaţi în secţii diferite;

·         Între membrii comisiilor de votare şi votanţi vor fi instalate panouri despărţitoare – tip ghişeu;

·         Spaţiul destinat exercitării procesului de vot va fi aerisit periodic, iar suprafeţele vor fi dezinfectate în intervalele de pauză;

·         Echipa biroului electoral al secţiei de votare, care se deplasează cu urna specială, şi eventualii supraveghetori şi observatori străini acreditaţi în acest scop vor fi supuşi triajului epidemiologic la intrarea în unitate şi vor completa chestionarul COVID-19. Purtarea echipamentului individual de protecţie este obligatorie din momentul accesului în unitate. Totodată, pe toată durata desfăşurării procedurilor de votare, va fi respectată distanţarea fizică faţă de persoanele private de libertate şi faţă de personalul angajat al unităţii.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate