Ziua Constituției. Se împlinesc 23 de ani de la aprobarea primei legi fundamentale de la Revoluție

În data de 8 decembrie 2014 se împlinesc 23 de ani de la aprobarea Constituţiei României. Prima Constituţie după Revoluția din decembrie 1989 a fost adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991 și aprobată prin Referendumul național de la 8 decembrie, același an, cu o majoritate semnificativă: din numărul de 10.948.468 de participanți, 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, voturile nule reprezentând 2,3%.

Elaborarea, dezbaterea și adoptarea noii Constituții a României au durat un an și jumătate. În martie 1990, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decidea, prin Legea electorală, ca viitorul Parlament să funcționeze, în principal, ca Adunare Constituantă. Prima întrunire a Adunării Constituante a avut loc la 11 iunie 1990, când a fost desemnată Comisia Constituțională pentru elaborarea proiectului de Constituție. Comisia, condusă de Antonie Iorgovan, cadru universitar la Facultatea de Drept, număra 23 de parlamentari și 5 experți — personalități ale învățământului juridic românesc și juriști cu activitate îndelungată.

În intervalul iunie 1990 — ianuarie 1991, Comisia a redactat tezele proiectului de Constituție, iar la 13 februarie 1991 acestea au fost prezentate Adunării Constituante, care le-a dezbătut până în iunie 1991. Între 15 iulie și 1 august 1991, grupurile parlamentare sau parlamentarii, individual, au înaintat amendamentele la textul rezultat după dezbateri. Împreună cu cele peste 1 000 de amendamente aduse, proiectul a fost din nou supus dezbaterilor în Adunarea Constituantă, în intervalul 10 septembrie — 18 noiembrie 1991, pentru ca, la 21 noiembrie, să fie adoptat prin vot nominal.

Problema votului final a fost cea care a aprins spiritele încă din prima zi a dezbaterilor. Majoritatea dorea vot deschis, iar opoziția vot secret.

Votul decisiv asupra noii Constituții a fost dat la 21 noiembrie 1991, la București, deși inițial se propusese să aibă loc la Alba Iulia, prima Capitală a statului român unitar. Din totalul de 510 parlamentari, au fost prezenți 509, din care 414 s-au pronunțat pentru și 95 împotrivă.

FSN, PUNR și reprezentanții minorităților, altele decât cea maghiară, au votat pentru, cu câteva excepții. PNȚCD și PNL s-au pronunțat împotrivă, iar UDMR a votat în bloc împotrivă. Votul nominal a fost pecetluit prin semnătură.

Noua Constituție a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233, din 21 noiembrie 1991.

După patru ani de la adoptarea Constituției României, la 13 noiembrie 1995, deputații au adoptat, în cadrul ședinței Camerei Deputaților, propunerea legislativă privind proclamarea ‘Zilei Constituției României’ pentru data de 8 decembrie. Plenul Senatului a aprobat, la 5 decembrie 1995, inițiativa legislativă a Camerei privind proclamarea ‘Zilei Constituției României’ (Legea nr. 120/8 decembrie 1995).

Constituția adoptată în 1991 a fost modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003. Aceasta a fost aprobată prin referendumul național din 18-19 octombrie 2003 și a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curții Constituționale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului național din 18-19 octombrie 2003 privind Legea de revizuire a Constituției României.

Exemple de neconstituționalitate

Recent, Curtea Constituțională a constatat că articolele din noul Cod de procedură penală care reglementează modul de aplicare a controlului judiciar şi a controlului judiciar pe cauţiune sunt neconstituţionale, pentru că restrâng libertatea individuală, libera circulaţie şi viaţa intimă.

“Caracterul excepţional al măsurilor preventive, care implică restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, impune caracterul temporar, limitat în timp, al acestora. Prin urmare, Curtea a reţinut că normele de procedură penală care dau posibilitatea organelor judiciare de a dispune măsurile preventive ale controlului judiciar şi ale controlului judiciar pe cauţiune pentru perioade nelimitate contravin exigenţelor articolului 53 din Constituţie”, se arată în decizia CC.

Citește și Decizie la CCR: Controlul judiciar este neconstituţional, pentru că restrânge libertatea individuală

Un alt caz în care CCR a constatat neconstituționalitatea este legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay. A fost declarată neconstituţională în ansamblu de către Curtea Constituţională, în septembrie, întrucât dispoziţiile acesteia nu au un caracter precis şi previzibil.

De asemenea, CC a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.

Citește și Legea pentru identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay, neconstituţională. Decizie la CCR

Trei articole din Legea privind statutul poliţistului au fost considerate necostituţionale, în iulie, potrivit unei decizii a Curţii Constituţionale a României (CCR) de miercuri. Judecătorii au constatat că sunt neconstituţionale articolele 59, 60 şi 62 din lege după ce au admis o excepţie ridicată de o persoană în instanţă.

Aceasta a fost cercetată disciplinar în baza unui ordin al ministrului pe care nu-l cunoaşte, deoarece nu a fost publicat în Monitorul Oficial şi care conţine dispoziţii cu caracter de lege. AICI,  mai multe detalii.

La aproape un an de când a intrat în vigoare procedura prin care cei care au procese în instanţă trebuie să treacă mai întâi pe la mediatori, aceasta a fost declarată neconstituţională de către CC. În  25 iunie, a fost publicată în Monitorul Oficial hotărârea CCR prin care judecătorii au decis că obligaţia de a participa la informarea despre avantajele medierii este o îngrădire a accesului liber la justiţie.

Citește și Medierea obligatorie, neconstituţională pentru că îngrădeşte accesul liber la justiţie. Decizia CCR, publicată în Monitorul Oficial

sursa: agerpres