Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Sâmbătă, la Roșia Montană, 33 de mineri vor protesta în subteranele Galeriei Cătălina. La Cîmpeni, miting împotriva proiectului minier


Publicat

Sâmbătă 19 octombrie, cei 33 de mineri care au stat blocați în subteran timp de cinci zile la mijlocul lunii septembrie, au anunțat că vor protesta pașnic la Roșia Montană, reintrând în subteran timp de câteva ore- potrivit un comunicat transmis de Sindicatul Viitorul Mineritului. Tot sâmbătă și militanții anti RMGC au anunţat noi proteste de stradă la Cîmpeni, începând de la ora 14,00.

„Condamnăm acțiunile anti-sociale și anti-românești ale ONG-urilor protestatare împotriva locurilor de muncă în minerit. Cerem acestor ONG-uri să înceteze cu provocările și violența! Este inadmisibil ca un cetățean al statului român, care este și demnitar, sa fie atacat cu pietre de protestatari. Condamnăm atitudinea protestatarilor care instigă la violență în protestele anti-Roșia Montană!- se arată în comunicatul Sindicatului Viitorul Mineritului

Vrem să tragem un semnal de alarmă asupra acestor ONG-uri care ne învrăjbesc pe unii împotriva altora la noi acasă. De exemplu, ce caută ONG-urile acestea să fabrice proteste la Câmpeni? De unde au bani să plătească autocare, protestatari și materiale de propagandă anti-minerit și anti-locuri de muncă.

Dorim să înțeleagă toată țara că în Munții Apuseni moții susțin mineritul. Vom lupta pentru dreptul nostru la locuri de muncă și la o viață decentă, la noi acasă, din minerit. Cerem românilor solidaritate cu soarta noastră! Avem nevoie de locuri de muncă, avem nevoie de dezvoltarea zonei, avem nevoie de pace și liniște.” se mai arată în comunicat.

Militanții anti-RMGC pregătesc un nou miting la Cîmpeni

În acelaşi timp ONG-urile și militanții anti RMGC au anunţat un nou protest,  sâmbătă de la ora 14.00, la Cîmpeni. Anunțul protestului  a fost postat pe Facebook, sub forma unei chemări le luptă: ”Atenţie, preşedinţi, guvernanţi şi parlamentari: buciumul sună! Moţii ies la luptă! Şi noi suntem cu ei!”

”….aceste slugi ale RMGC au uitat că pe Valea Arieşului trăiesc 15.000 de crescători de animale, zeci de proprietari de pensiuni şi aproape 1000 de oameni care depind de locurile de muncă la fabricile de mobilă din Câmpeni, (…) Iată, Moţii se ridică! Şi noi suntem chemaţi să-i sprijinim! Sâmbătă, 19 octombrie, ora 14, la Câmpeni, solidaritatea noastră, a tuturor cetăţenilor, indiferent de etnie, vârstă, gen sau condiţie socială, va zdrobi această companie criminală şi pe toţi lingăii ei” – spun cei care au organizat protestul împotriva proiectului minier de la Roșia Montană.

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

11 Comentarii

11 Comentarii

  1. Cristi

    vineri, 18.10.2013 at 21:20

    Ca in orice societate exista discutii care niciodata nu o sa inceteze pentru ca este imposibil sa impaci si capra si varza. Sunt din Rosia Montana, sunt student, sustin proiectul si ma tot intreb cu ce o sa afecteze proiectul acesta animalele de pe Valea Ariesului si locurile de munca de la fabricile din Campeni. Si sa fi stat in Campeni sustineam proiectul ca aveam sansa sa ma angajez aproape de casa nu sa lucrez pe cine stie unde. Sunt in an terminal si vreau ca dupa ce imi termin studiile sa ma reintorc in comuna, sa am un loc de munca stabil, dar in acelasi timp sa pot sa tin o vaca, un porc ceva, iar acest lucru nu poate fi facut daca exista poluare. Nimeni nu vrea sa ajunga sa se imbolnaveasca datorita unor straini care au venit cu tehnologia de exploatare moderna. Tocmai de aceea sunt persoane cu pregatire in domeniu care pot sa analizeze in amanunt proiectul si sa se pronunte cu privire la riscuri si daca este bun, benefic pentru tara sau nu.

    • Calin

      sâmbătă, 19.10.2013 at 19:08

      proiectul asta este o sansa de viitor pentru zona, insa s-a facut o campanie agresiva de manipulare, s-a incercat acoperirea vocii oamenilor din zona si a vocilor specialistilor cu urlete menite sa induca frica. dar totusi, e vorba de minerit modern facut la cele mai inalte standarde

  2. Anda

    vineri, 18.10.2013 at 21:23

    Mineritul are o traditie de 2000 de ani in Apuseni, e anormal sa nu se continue cand e rost de tehnologia de exploatare cea mai moderna

  3. Calin

    sâmbătă, 19.10.2013 at 19:10

    Rosia Montana se salveaza prin repornirea mineritului, asa se va curata zona de poluare, se vor crea locuri de munca si se va ridica nivelul de trai

  4. eta

    marți, 29.10.2013 at 12:12

    Minerii din Rosia Montana s-au saturat sa astepte,vreau cu orice pret demararea proiectului! Ne dorim repornirea mineritului în Apuseni pentru că mineritul aduce locuri de muncă și pune o pâine pe masă oamenilor, pentru a-și creşte copiii liniștiți, ca odinioară.Majoritatea oamenilor altă soluție nu au, decât plecarea în străinătate. Noi cei care avem familii nu putem pleca din zonă!

  5. Rusu Mirel

    duminică, 17.11.2013 at 22:48

    Dezavantajul proiectului minier este ca, fiind primul proiect minier modern de amploare construit in Romania, naste reticenta, pentru ca tot ceea ce este necunoscut provoaca teama. Totusi, la nivel mondial, tehnologiile folosite la Rosia Montana sunt folosite de 100 de ani, sunt sute de mine care opereaza in mod asemanator, inclusiv in state europene precum Suedia sau Finlanda. Acordati o sansa proiectului minier de la Rosia Montana!!!

  6. Vasile Brascovita

    luni, 25.11.2013 at 13:59

    Ca ecologistilor le place sa exagereze stim de multa vreme. Dar daca au ajuns in situatia in care nici macar colegii de breasla nu le mai inghit minciunelele, cred ca ar trebui sa-si revizuiasca din temelii abordarea 🙂 .

  7. Rusu Mirel

    luni, 25.11.2013 at 22:26

    Principalul punct forte al proiectului este faptul ca vom genera cateva mii de locuri de munca, intr-o zona unde somajul este 80%, intr-o zona din care pleaca oameni. Astfel, proiectul minier va crea peste 2.300 de locuri de munca directe pe perioada etapei de constructie a minei, 880 de locuri de munca directe in timpul exploatarii si 3.600 de locuri de munca in total (directe si indirecte) pe
    perioada operarii.

  8. Edy Sarbu

    joi, 28.11.2013 at 20:30

    Noi suntem convinsi ca tot mineritul va salva si oamenii, si patrimoniul din zona si va da o sansa reala dezvoltarii turismului. Fara bunastarea si dezvoltarea aduse de minerit, toate acestea sunt doar vorbe in vant.

  9. Mihai Tomita

    vineri, 06.12.2013 at 00:21

    Dacă Roșia Montană rămâne fără oameni, care nu mai pot sta aici dacă nu au de lucru, atunci va deveni o localitate moartă, părăsită. Mineritul este pâinea noastă și vom lupta în continuare pentru dreptul nostru la o viață mai bună.

  10. Robi Raicu

    vineri, 13.12.2013 at 15:31

    Apusenii au nevoie să se dezvolte, oamenii au nevoie de locuri de muncă bine plătite, la ei acasă. Mineritul modern ar putea fi din nou șansa localnicilor din Apuseni la o viață bună și la dezvoltare durabilă.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Artistul Voica, din Alba Iulia, și-a lansat prima piesă de Hip Ho/Drill în limba italiană

Publicat

Artistul albaiulian Voica a lansat în data de 18 octombrie prima sa piesă în limba italiană.

Aceasta spune că videoclipul său se încadreaza în genul Hip Hop/Drill, un curent devenit tot mai cunoscut în ultimii ani, adus în atenția publicului de catre artistii din UK.

Instrumentalul piesei a fost realizat de către un producator italian @xxbabylovesyou

Videoclipul a fost filmat de catre Alex Sabău, iar de montajul video s-a ocupat Voica.

De asemenea, de text, interpretare si mix-master, dar si de coperta piesei s-a ocupat Voica.

Videoclipul piesei poate fi gasit pe YouTube, dar si pe platformele de streaming (Spotify, Apple Music)

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

Două biserici din zona istorică protejată a municipiului Aiud, puse în valoare prin iluminat arhitectural. Valoarea investiției

Publicat

Primăria Aiud a achiziționat servicii de proiectare și execuție a lucrărilor pentru realizarea iluminatului arhitectural pe clădirea Bisericii Ortodoxe nr. 2 și pe cea a Bisericii Roman-Catolice din municipiu. Valoarea totală a lucrărilor este de peste 540.000 de lei. 

Achizițiile au fost făcute miercuri, 27 octombrie, pe platforma Sistemului Electronic de Achiziții Publice.

„Lumina arhitecturală ajută, mai exact, la crearea de forme spectaculoase de lumini pe fațadele clădirilor și la evidențierea detaliilor arhitecturale, având un mare potențial în atragerea turiștilor, dar și pentru înfrumusețarea orașului pe timp de noapte”, au explicat reprezentanții Primăriei.

Iluminatul arhitectural pe clădirea Bisericii Ortodoxe nr.2 din Aiud a costat 446.879,24 de lei, din care:

  • Studiul de fezabilitate – 3.710,40 lei
  • Proiectul tehnic – 11.131,20 lei
  • Manopera – 96.470,40 lei
  • Corpuri de iluminat, material mărunt – 335.567,24 lei

De asemenea, lucrările pentru realizarea iluminatului arhitectural la clădirea Bisericii Roman-Catolice au costat 93.931,05 de lei, din care:

  • Studiu de fezabilitate – 3.710,40 lei
  • Proiect tehnic – 6.678,72 lei
  • Corpuri de iluminat, material mărunt și branșament – 41.490,73 lei
  • Manopera – 42.051,20 lei
Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

PNRR aprobat de UE pentru România, publicat integral. Unde vor ajunge cele 29,2 miliarde euro. Care sunt reformele fiscale

Publicat

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat versiunea extinsă a Planului de Redresare și Reziliență al României (PNRR), aprobat joi de Consiliul Uniunii Europene.

România are la dispoziție 29,2 miliarde euro, până în 2026, de la Uniunea Europeană, pentru modernizare prin reforme și investiții esențiale, prin PNRR, a anunțat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Planul Național  a fost evaluat pozitiv, joi, de Consiliul Uniunii Europene.

Este ultima etapă la nivelul instituțiilor europene. Pasul final al aprobării se concretizează prin decizia Consiliului de punere în aplicare, adoptată prin procedură scrisă.

UPDATE: Consiliul UE a aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență al României, a anunțat joi seară președinta CE, Ursula von der Leyen.

13% din suma alocată prin PNRR – prefințanțare acordată de Comisia Europeană

În perioada următoare, primele fonduri, respectiv 13% din suma nerambursabilă alocată României, vor ajunge în țară sub forma unei prefinanțări acordate de Comisia Europeană, potrivit MIPE.

Implementarea include 64 de reforme și peste 100 de investiții în toate domeniile. Transportul, Sănătatea și Educația vor avea parte de finanțări masive, a precizat premierul Florin Cîțu.

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene.

În total, prin PNRR România va beneficia de 29,2 miliarde euro, din care 14,2 miliarde granturi și 14,9 miliarde împrumuturi.

Banii se vor acorda în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte.

În total, sunt 507 de jaloane și ținte de realizat până la 31 decembrie 2026.

Vezi AICI forma integrală a PNRR.

De asemenea, MIPE a lansat pagina de Facebook  unde vor fi disponibile informații legate de implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Ce este Mecanismul de Relansare și Reziliență

Uniunea Europeană a decis să înființeze un instrument financiar temporar – NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021 -2027. Scopul principal al acestuia este să ofere sprijin statelor membre pentru a face față provocărilor generate de Criza Covid19 și consecințele sale economice.

Mecanism de redresare și reziliență (MRR) este pilonul principal al NextGenerationEU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro.

Care sunt regulile cerute de Comisia Europeană și ce tipuri de proiecte se finanțează

Investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale. De asemenea, investițiile și reformele trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivului de schimbări climatice în proporție de 37% și la realizarea obiectivului de digitalizare în proporție de 20%.

MRR sprijină financiar investițiile și reformele cu impact real și de durată asupra economiei și societății. Măsurile propuse răspund provocărilor identificate în contextul Semestrului european, susținând tranziția verde și transformarea digitală, precum și creșterea economică, reziliența socială și economică și crearea de locuri de muncă.

PNRR trebuie să intervină cu reforme și investiții în următoarele domenii:

  • Transportul
  • Mediul, schimbările climatice, energia, eficiența energetică și tranziția verde
  • Dezvoltarea localităților urbane, valorificarea patrimoniului cultural și natural și turism
  • Agricultura și dezvoltarea rurală
  • Sănătate
  • Educație
  • Mediul de afaceri
  • Cercetare, inovare, digitalizare
  • Îmbunătățirea fondului construit
  • Reziliență în situații de criză

Cum este structurat PNRR-ul României

PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020. Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.

PNRR are la bază 6 piloni principali:

  • Tranziția spre o economie verde;
  • Transformarea digitală;
  • Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă;
  • Coeziunea socială și teritorială;
  • Sănătate și reziliență instituțională;
  • Copii, tineri, educație și competențe.

Cum este structurat PNRR-ul României

PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020. Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.

PNRR are la bază 6 piloni principali:

Tranziția spre o economie verde;

Transformarea digitală;

Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă;

Coeziunea socială și teritorială;

Sănătate și reziliență instituțională;

Copii, tineri, educație și competențe.

De unde vin banii europeni

Din cele 750 miliarde de euro destinate „Next Generation EU”, Comisia Europeană a alocat 672,5 miliarde de euro instrumentului temporar MRR în vederea finanțării planurilor de redresare și reziliență pe care le elaborează statele membre UE.

Bugetul MRR este constituit din:

A. granturi în valoare de până la 312,5 miliarde euro

B. împrumuturi de până la 360 miliarde euro

Reformele fiscale din PNRR

Prin PNRR, România și-a asumat revizuirea cadrului fiscal, pentru a elimina stimulentele și lacunele fiscale din economie, precum scutirile de impozit pe venit și pe profit.

Un exemplu sunt angajații din construcții, pentru care statul va scoate treptat beneficiile între 2025 și 2028. O modificare importantă este cea care privește microîntreprinderile, Guvernul angajându-se ca începând din 2023 să scadă pragul de încadrare. În plus, Executivul a propus aplicarea de taxe ecologice, potrivit economedia.ro.

PNRR prevede că în trimestrul patru din 2022 va fi făcută analiza sistemului fiscal al României cu scopul de a formula recomandări.

Principalele aspecte:

– eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și a lacunelor fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale care pot face obiectul unor derogări),

– contribuțiile sociale și impozitul pe proprietate (impozitele locale)

– orientarea regimului fiscal către aplicarea de taxe ecologice, ținând seama de impactul de redistribuire a veniturilor al acestei măsuri.

Analiza și recomandările vor fi publicate de Ministerul Finanțelor.

Tot în trimestrul patru 2022, vor trebui să intre în vigoare modificările aduse Codului fiscal care reduc treptat domeniul de aplicare al regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor.

Noua lege va modifica Codul Fiscal în vederea reducerii graduale a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi. Reducerea dispozițiilor speciale începe în T1 2023 și se finalizează până în T4 2024.

Guvernul s-a angajat prin această reformă să reducă pragul prin care o companie se încadrează în categoria microîntreprinderilor, care beneficiază în prezent de o taxare foarte avantajoasă. În prezent, plafonul cifrei de afaceri pentru încadrarea la plata impozitului pe venitul microîntreprinderii este de de 1 milion euro.

Guvernul nu menționează însă care va fi noul prag.

În primul trimestru din 2025 vor intra în vigoare modificările aduse Codului Fiscal (Legea nr. 227/2015) care reduc treptat stimulentele fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor (va începe în 2025 și se va finaliza până la sfârșitul anului 2028).

Se va evita extinderea cotelor reduse de TVA.

În ceea ce privește impozitelor pe proprietate, obiectivul acestei reforme este de a dezvolta legislația privind impozitarea proprietăților printr-un proiect legislativ ce va fi supus dezbaterii publice sfârșitul anului 2022, cu implementare etapizată (în funcție de rezultatul studiilor comparative și a determinării pașilor de dezvoltare, respectiv determinarea necesității de dezvoltare a capacității administrative necesare pentru implementare), începând cu anul 2023.

Proiectele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă

1. Sisteme de apă şi canalizare – 1,88 miliarde de euro

– 1630 km construiți de rețele de apă

– 2470 km construiți de rețele de canalizare

– conectarea a 88.000 de gospodării la rețele de apă şi canalizare

2. Împăduriri şi protejarea diversității – 1,37 miliarde de euro

– plantate 45.000 de hectare de pădure

– 2900 habitate de pajişti reconstruite ecologic

3. Managementul deşeurilor – 1,2 miliarde de euro

– ţinta de 55% grad de reciclare în 2025

– 553 echipamente de monitorizare a poluării aerului

4. Sectorul de transport – 7,62 miliarde de euro

– 434 km de autostradă construiți

– 52 stații electrice construite

– 625 hectare de perdele forestiere

– implementarea unui nou sistem de taxare „poluatorul plăteşte”

– înnoirea a 200.000 de maşini din parcul auto până în 2026

– 311 km de cale ferată modernizată

– 110 km de cale ferată electrificată

– 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare

– 12,7 km de rețea nouă de metrou

– 32 de trenuri noi de metrou

5. Fondul pentru Valul Renovării – 2,2 miliarde de euro

– 1000 – 1500 blocuri reabilitate energetic

– 2000 clădiri publice reabilitate

6. Energie – 1,62 miliarde de euro

– 400 km rețea de distribuţie gaz metan si altele cu emisii scăzute de carbon

– finalizare punere în funcțiune a cel puțin 100MW (200MWh) capacitate de stocare energie electrică

7. Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale – 1,89 miliarde de euro

– legarea ministerelor într-o singură rețea

– 8,5 milioane de cetățeni cu carte de identitate electronică

– 300.000 de funcționari publici instruiți digital

– internet de mare viteză în 790 de sate

8. Reforma fiscală şi a sistemului de pensii – 482 milioane de euro

– creştere venituri colectate cu 3% din PIB

– 600.000 case de marcat conectate la sistemul IT ANAF

– pensii speciale limitate

– sistem nou de pensii cu indexare automată

9. Sprijin pentru mediul de afaceri, cercetare, inovare – 2,36 miliarde de euro

– 3000 de contracte de finanțare prin schema de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor

– 280 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pt listare la bursă

– 500 de vouchere acordate prin schema de Suport pentru mediul de afaceri

10. Fond local pentru tranziția verde şi digitală a UAT-urilor – 2,1 miliarde de euro

– 140.000 mp construiți pentru locuințe sociale

– 880.000 mp construiți de locuințe pentru specialişti în educație şi sănătate în mediul rural

– 420 autobuze electrice, cu stații de încărcare şi 50 de tramvaie (în municipii reşedință de județ)

– 6500 de stații noi de încărcare vehicule electrice

11. Turism şi cultură – 200 milioane de euro

– 30 castele, 95 biserici şi mănăstiri, 20 de sate cu arhitectură tradițională puse în valoare

– 3 castele, 11 biserici şi mănăstiri, 3 fortificații romane restaurate

-15 destinații turistice verzi certificate

– 10 prezentări naționale şi internaționale de film românesc

12. Sănătate – 2,45 miliarde de euro

– 200 de centre comunitare construite sau renovate, cu dotări noi şi personal

– 3000 de cabinete de asistenţă medicală primară dotate si renovate, în special la sate

– 26 secţii de terapie intensivă nou-născuţi, inclusiv ambulanţă transport nou-născuți

– 30 de ambulatorii reabilitate/modernizate/extinse/dotate

– 10 unităţi medicale mobile

13. România Educată – 3,6 miliarde de euro

– 50 de şcoli noi

– 1800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor

– 75.000 săli de clasă dotate cu mobilier

– 20.000 locuri de recreere şi lectură

– 20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare

– 1175 SMART LAB-uri

– 140 de creşe înființate şi operaţionalizate

-10 centre de învăţământ dual.

surse: mfe.gov.ro, economedia.ro, digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Primăria Aiud va solicita peste 24,6 milioane de lei prin Programul „Anghel Saligny”, pentru modernizarea unor străzi

Publicat

Administrația locală din Aiud solicită finanțare prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” pentru modernizarea unor străzi din municipiu și din Aiudul de Sus, ce vor asigura legătura la Transalpina de Apuseni. 

„Vom transmite două cereri de finanțare pentru modernizarea drumurilor de legătură la DJ 107I – Transalpina de Apuseni pentru:

– străzile Țiglăriei, Nicolae Bălcescu, Viilor, Zorilor, Plugarilor, Livezii, Fântânele, Păltiniș din municipiul Aiud (situate la Nord de DJ 107I – valoare totală 10.465.108,51 lei (cu TVA)

– străzile Gheorghe Lazăr și Valea Aiudului (situate la Sud de DJ 107I) – valoare totală 10.194.888,38 lei (cu TVA)

Resursele financiare necesare intenționăm să le atragem prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, în acest sens urmând a fi depuse două cereri de finanțare.

Proiectele privind aprobarea cererii de finanțare, a devizului general estimativ și a indicatorilor tehnico-economici pentru aceste străzi au fost aprobate de către consilierii locali prezenți în ședința de îndată a Consiliului Local Aiud din data de 27 octombrie 2021”, au transmis reprezentanții Primăriei Aiud.

Modernizarea străzii George Coșbuc este un alt obiectiv de investiții pentru care reprezentanții administrației locale vor trimite o solicitare de finanțare prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.

Valoarea totală a obiectivului de investiții va fi de 4.003.461,69 lei (cu TVA).

„Proiectul privind aprobarea cererii de finanțare, a devizului general estimativ și a indicatorilor tehnico-economici actualizați a fost deja aprobat de către consilierii locali aiudeni, cererea de finanțare urmând să fie transmisă”, au transmis reprezentanții Primăriei Aiud.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate